Liliom a pleznit-o pe Iulika, în piesa lui Frunză! Vezi ce-au zis organismele de combatere a discriminării și a violenței domestice

31 mart. 2022
188 Afișari
Liliom a pleznit-o pe Iulika, în piesa lui Frunză! Vezi ce-au zis organismele de combatere a discriminării și a violenței domestice
George Costin, Ana Crețu și Ioana Niculae în piesa „Liliom”, regizată de Victor Ioan Frunză. Foto: Adriana Grand

Au trecut deja câteva luni de când am văzut ultima premieră a Centrului Cultural Lumina, „Liliom”, de Ferenc Molnar, pusă în scenă de Victor Ioan Frunză. Am și revăzut-o, în urmă cu câteva săptămâni, dar abia acum încerc să scriu cuvenita recomandare. Pentru că da, mi-a plăcut, foarte mult, deci recomand. E, dacă vreți, din categoria #deneratat.

De ce a durat atât (și încă durează, pentru că, după cum vedeți, vă iau din nou pe după cireș)? Pentru că e greu, foarte greu, aproape imposibil, să scrii despre „Liliom” fără să-i strici spectatorului surpriza, de fapt surprizele. Sau, altfel spus, fără să-l avertizezi din ce direcții vor veni loviturile. Ceea ce nu e corect! Pentru că loviturile trebuie încasate în plină figură, nu doare, nu vă speriați, dar veți adora acea senzație de groggy de la final, când veți încerca să ieșiți din sală urcând pe scara de incendiu. (apropo, nu există scară de incendiu).

Totuși, ceva trebuie să vă spun, în afară de banalele superlative la adresa scenografiei Adrianei Grand și direcției de scenă a lui Victor Ioan Frunză. Subiectul! Da, subiectul este din secolul trecut, la propriu și la figurat. Pentru că în lumea în care trăim noi azi, orice palmă are o dimensiune metafizică și naște controverse polarizante la scară planetară. Prin urmare, un șmecheraș simpatic, dar care brutalizează femeia, chiar în numele unei iubiri greu de deslușit în afara propriei mărturii, este condamnat din start la oprobriul public și cale de reabilitare nu mai e. Asta a intuit și Molnár la începutul secolului trecut, când această idee apărea la fel de ciudată, pe cât este de inadecvată, în zilele noastre, zicala aceea cu „bate femeia că știe ea de ce”.

Un atare comportament generează, așadar, consecințe, chiar dacă sunt cu totul altele decât vă imaginați. Asta e miza poveștii care, veți vedea, deși simplă la prima vedere, este foarte greu de spus. Sau de pus în scenă. Au încercat asta nenumărați regizori, unii au reușit, alții nu. Chiar premiera a fost un fiasco total, piesa având mai mult succes peste ocean decât în Ungaria natală a autorului. Nici la noi montarea de la „Lumina” nu e o premieră absolută. Însuși Victor Ioan Frunză a mai pus-o în scenă la Brăila și la Miercurea Ciuc (în limba maghiară), iar la Bulandra se află și acum în repertoriu versiunea lui Andrei Șerban, cu titlul „Carusel”, inspirată atât de piesa lui Molnar, cât și de filmul cu același nume al lui Fritz Lang.

 

 

 

Mai departe, presupunând că regizorul reușește în demersul său artistic, e treaba celui care-l interpretează pe Liliom să facă în așa fel încât să vă fie pe rând simpatic, haios, șmecher, enervant, demn de milă, de dispreț și, în final, să vă dezamăgescă lăsându-vă în același timp un sentiment cald, greu de definit și pe care, oricum, nu veți avea chef să-l exteriorizați. Ei bine, George Costin reușește toate astea și chiar mai mult decât atât, inclusiv să vă ridice în picioare pentru aplauzele de final, deși spectacolul e abia la jumătate! Un rol mare, un actor și mai mare!

Detalii, program și bilete – aici!

 

P.S. Merită să vedeți și versiunea de la Bulandra. Sunt, practic, două spectacole (foarte) diferite. Despre Carusel scria Monica Andronescu în revista Yorick, prin 2015: „Andrei Șerban propune o poveste fabuloasă despre dragoste și mecanismele ei neînțelese și de neînțeles. Și un spectacol complex, foarte puternic, viu, construit impecabil, care are ca scop evident să placă publicului. Oricărui tip de public”. N-aș putea să spun dacă asta este, pentru Andrei Șerban, o excepție, dar vă spun cu mâna pe inimă că pentru Victor Ioan Frunză este regulă!

Nota B365.ro: Dacă Radu s-a hotărât să scrie o recomandare, apăi e musai să merjeți, zic! L-am verificat și la:

Cookies