La început de secol XX, garajele/atelierele Leonida de pe Șoseaua Jianu (azi Bulevardul Aviatorilor) erau locul în care puteai admira sau cumpăra cele mai noi modele de automobile importate din Occident, un hub auto cosmopolit, o noutate absolută pentru bucureștenii obișnuiți să se plimbe cu trăsura la Șosea.
Imobilele situate în Bd. Aviatorilor nr. 14 și nr. 16, cunoscute sub numele de „Atelierele/Garajele Leonida” au intrat în proprietatea privată a statului în urma naționalizării din anul 1948, Societatea Leonida&Co fiind una pe acțiuni.
Despre soarta patrimoniului Automobil Clubul Regal Român, plus informații inedite despre proprietățile Leonida din București, mai jos, interviu cu Bogdan Coconoiu, vicepreședinte Retromobil Club România.
Clădirea cea mai veche, de tip garaj, de la numărul 14, B-dul Aviatorilor, a fost construită pentru Leon Leonida în anul 1913 în stil Art Nouveau, având inițial o suprafață construită la sol de 2400 mp. A funcționat sub denumirea de Atelierele Leonida S.A.R până în anul 1948, cu destinația de garaj, atelier auto.
Imobilul a fost preluat de stat prin Legea nr. 119 din 11 iunie 1948, privind naționalizarea intreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere și de transporturi. Clădirea se află pe Lista Monumentelor Istorice.
Despre blocul Leonida de pe Bulevardul Magheru am scris în articolul de mai jos, o să aflați din ce era compus Imperiul Leonida din București:
Leon Leonida, excepțional pilot, promotor al automobilismului în România și importator de mașini la început de secol XX, a murit în anul 1911, fiind primul român care și-a pierdut viața într-un accident auto.
Imperiul Leonida a fost preluat de fratele său, Constantin Leonida. În arhiva CNSAS am descoperit ce făcea Constantin Leonida în anul 1953 și, cel mai important fapt, inventarul proprietăților pe care regimul comunist i le-a naționalizat, adică i le-a furat. În anul 1953, „reacționarul” Constantin Leonida era angajat la „Cooperativa Tehnica Frigorifică” (probabil pentru faptul ca distribuise printre altele și produsele firmei Frigidaire, ale General Motors). Garajele de pe Aviatorilor, blocul de pe Magheru, casa din B-dul Dacia și garajul din strada Luterană i-au fost confiscate. Firma Leonida&Co a fost reprezentant general al General Motors în România.
Iată ce am descoperit în Dosarul CNSAS, cu numărul 4143, Arhiva Ministerului de Interne a Republicii Populare România, Fond Documentar cu caracter strict secret: „Referitor la: procese-verbale ale Colegiului Special al M.S.S (Ministerul Securității Statului, nota mea), cu persoanele cu trecut reacționar hotărâte a fi dislocate, în anul 1953″.
Dosarul de dislocare nr. 6097 al Dir. Reg. M. S. S București, asupra numitului LEONIDA CONSTANTIN, anul nașterii 1885, sora Brătescu Alexandrina, anul nașterii 1876. Numitul Leonida Constantin, tehnician la coop. Munca Technica Frigorifică din str. Arad nr. 5, a fost proprietarul S.A.R LEONIDA în care avea și piese de schimb, cu cca. 100 salariați, care a fost naționalizată. A mai posedat blocul din Bd. Magheru nr. 38 compus din 9 apart, Bd. Dacia nr. 31-33 cu 3 apart, garajul din strada Luterană nr. 25 și atelierele și garajele centrale „Leonida” cu peste 400 salariați, toate au fost naționalizate. A fost reprezentantul firmelor Krecisler (sic, milițianul a vrut să scrie Chrysler, nota mea), Chevrolette și Buik”
Sursa: CNSAS
Arc peste timp, în prezent, una dintre clădirile Garajelor Leonida de pe b-dul Aviatorilor, cea de la nr. 16, se află tot în folosința Ministerului de Interne, cum a fost din 1948 încoace.
În anii ’50, anii stalinismului în Romania, “dislocare” însemna mutare în domiciliu obligatoriu, dar în niciun caz în București.
Nu știm unde a fost „dislocat” Constantin Leonida. Cealaltă clădire Leonida de pe B-dul Aviatorilor, de la numărul 14, cea mai veche, a fost ridicată în anul 1913, și este locul unde Leon Leonida și-a deschis primul garaj din București. Imobilul se află în administrarea RA-APPS și găzduiește în prezent un service auto, Service Aviatorilor, și o unitate de pompieri.
În anul 2015, Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, propunea demolarea ambelor clădiri și construirea unei săli de concerte identificând, ca potențială locație, Garajele/Atelierele Leonida cu terenul lor aferent de 5.210, 47. mp.
Ministerul Culturii a propus trecerea edificiului din administrarea RA-APPS în cea a Ministerului Culturii. Potrivit pozițiilor 768 și 769 din anexa nr. 4 la HG nr 60/2005, proprietatea Leonida arată astfel:
Proiectul ministrului Alexandrescu nu a avut sorți de izbândă, iar clădirea, din fericire, a supraviețuit. O altă propunere de conservare și revitalizare a patrimoniului arhitectonic Leonida a venit din partea Retromobil Club România, care a întocmit un proiect pentru fondarea Muzeului Mobilității în clădirea monument istoric de la nr. 14, cu fonduri europene nerambursabile (doua milioane de euro).
După aprobarea (cu unanimitate de voturi) a proiectului Muzeul Mobilității în Consiliul General al PMB, Primăria Capitalei a solicitat, în anul 2019, Guvernului României preluarea celor două clădiri pentru deschiderea muzeului într-un parteneriat public-privat cu Retromobil Club România.
Guvernul a solicitat celor două instituții care au imobilele în folosință puncte de vedere asupra cererii sale. RA-APPS a trasmis că nu consideră oportun transferul imobilului la care face referire H.C.G.M.B nr 83/2019, iar MAI a comunicat că nu poate disponibiiza acest imobil întrucât este necesar și indispensabil Brigăzii Autostrăzi și Misiuni Speciale, dată fiind poziția clădirii pe harta Bucureștiului (în realitate, Brigada își desfașoară activitatea în clădirile aflate în curtea din spatele imobilului de la nr.16).
B365.ro: De ce au rămas garajele/atelierele Leonida de pe Bulevardul Aviatorilor tot în administrarea statului după anul 1989? Nu le-a revendicat nimeni?
Bogdan Coconoiu: Cele două imobile, de la numerele 14 și 16, sunt încă cunoscute, datorită notorietății pe care a avut-o firma Leonida, drept garajele sau atelierele Leonida. Firma Leonida&Co era una pe acțiuni și practic, după Revoluție, nu a existat posibilitatea ca cineva să revendice aceste imobile, acționarii fiind co-proprietari ai acestor imobile. Clădirile au ajuns într-o stare deplorabilă, cea mai veche (nr. 14) este cea din dreapta, cum privești dinspre Bulevardul Aviatorilor. Imobilul nu este, atenție, proprietatea RA-APPS, instituția are clădirea doar în administrare, deci decizia asupra ei aparține Guvernului. Acolo funcționează acum un service auto și o stație de pompieri, se lucrează în condiții total inumane, cred că dacă nu ar aparține statului acest service, conform cerințelor legii, nu ar primi niciodată acreditarea RAR.
Bogdan Coconoiu: Imobilele Leonida se află pe un bulevard principal, iar acum se încearcă o cosmetizare a celei mai vechi clădiri. Este o construcție foarte interesantă pentru că încă mai are o rampă interioara de acces a automobilelor la etaj, acolo unde erau atelierele și salonul unde erau expuse automobilele, acesta având un iluminator în tavan, astfel încât clientul să poată vedea automobilul în lumină naturală. Au fost tot felul de încercări de preluare a acestor clădiri de către PMB și de formare a unui muzeu dedicat automobilismului, la inițiativa Retromobil Club România. În ultima parte a mandatului Gabrielei Firea, Consiliul General al PMB a aprobat acest proiect, însă s-a răspuns cu niet din partea instituțiilor statului care dețin aceste clădiri.
Leon Leonida, membru fondator (5 aprilie 1904) și primul președinte al Automobil Club Român, deschide la București în anul 1906 firma Leonida&Cie. În același an importă și vinde 10 automobile, printre care și primul automobil electric care a circulat în România. Vânzările cresc de la an la an: 22 de automobile în anul 1907, 23 în anul 1908, 38 în 1909.
B365.ro: Ce s-a întâmplat cu sediul Automobil Clubului Regal Român?
Bogdan Coconoiu: Ministerul de Interne, dupa naționalizarea din 1948, a preluat sediul Automobil Clubului Regal Român din strada Știrbei Vodă nr.24, unde în prezent funcționează Clubul Excelsior (restaurant cu circuit închis, dedicat cadrelor M.A.I). Pe lângă clădirile din Aviatorilor și sediul Automobil Club Regal Român (ACRR), mai există în București o altă clădire emblematică pentru istoria automobilismului românesc, atelierul de caroserii auto și reprezentanța Mercedes a firmei Rieber din strada Romulus, 15-17, clădire ocupată de o arhivă a aceluiași minister, care își bate joc de o clădire cu o arhitectură fabuloasă, în care n-a investit un leu, și care se degradează vizibil. Toate aceste clădiri ar trebui restaurate. Sediul ACRR, fiind restaurant, a fost întreținut, din păcate nu știm ce s-a întâmplat cu Pinacoteca Automobil Clubul Regal Român, cu arhiva și restul obiectelor de inventar confiscate împreună cu clădirea. Am început să cercetez dosarele de la CNSAS pentru că vreau să găsesc inventarele făcute la naționalizare.
Bogdan Coconoiu: ACRR a cumpărat clădirea din strada Știrbei Vodă în anul 1939, printr-un credit pe care l-a achitat, deci erau proprietarii legali ai imobilului care aparținuse generalului Mihail Rasty, erou al Războiului de Independență. Imobilul a fost avariat de bombardamentul german din august 1944, fiind refăcut ulterior de ACRR. Inutil să vă spun ca asociația urmașilor membrilor ACRR a încercat recuperarea clădirii în instanță, însă aceasta a decis ca imobilul să rămână în proprietatea statului și așa se face ca este ocupat și astăzi de către succesorii celor care l-au preluat prin confiscare abuzivă „din rațiuni de stat”. Ar fi firesc ca într-o Românie membră a Uniunii Europene Ministerul de Interne să înceteze să mai folosească clădiri luate cu japca de comuniști, acestea putând deveni centre culturale de care să se bucure întreaga comunitate, mai cu seamă că toate clădirile de care vorbim au nevoie de restaurare. Ar fi o reparatie morala postumă extrem de necesară numeroșilor membri ACRR care au trecut sau au sfarșit în temnițele comuniste.
B365.ro: Ce a însemnat numele lui Leon și Constantin Leonida, fratele său, pentru automobilismul din România?
Bogdan Coconoiu: Printre alte realizări, firma Leonida a avut o mare contribuție la înzestrarea Armatei. A transformat 500 de automobile din perioada Primului Război Mondial în autosanitare de 4 locuri, destinate transportului răniților. Leon Leonida și-a dat seama că nu va putea să vândă automobile, pentru că în România nu exista o rețea de distribuție a carburanților și a pieselor. Și atunci a înființat un sistem de comerț telefonic, cum este astăzi cel online. Sunai și piesele puteau fi ridicate din cea mai apropiată gară CFR. Dacă rămâneai cu mașina în pană, firma Leonida îți trimitea piesele cu trenul și în câteva zile reușeai să îți repari automobilul. Leon Leonida, și apoi Constantin, au reușit să deschidă niște puncte de distribuție în care găseai combustibil. Să zicem că tu, dacă erai moșier în Neamț și plecai cu mașina din București, nu prea mai aveai cum să te întorci, iar să călătorești cu bidoane în portbagaj nu era o idee prea bună. Și atunci, împreună cu ACR, firma Leonida a publicat o listă a garajelor, erau ateliere în care puteai să găsești benzină, iar prețul era ținut la un nivel decent, ca să nu se facă speculă.
Bogdan Coconoiu: În anul 1929, firma Leonida&Co era organizată în continuare ca societate anonimă, echivalentul SRL-ului de astăzi, și avea un capital social de 160 de milioane de lei. Magazinul lor se afla în Calea Victoriei nr 67, iar atelierul de reparații în Șoseaua Jianu, nr. 16, actualul Bulevard al Aviatorilor. Leonida&Co a fuzionat cu firma Auto Central, este vorba despre firma care își avea sediul în strada Luterană 29 și 31. Mai există azi doar corpul de birouri din fata halei centrale, cunoscut de bucureșteni pentru mașina aplicată pe fațadă, clădire care se află în curs de demolare. Incercăm de cativa ani să salvăm mașina de pe frontipsiciu, până acum fără rezultat.
Bogdan Coconoiu: În anul 1936, STB a comandat Atelierelor Leonida carosarea a 100 de autobuze care au fost realizate pe șasiuri Renault, pentru comunitate. În preajma celui de-al Doilea Război Mondial, atelierele Leonida a făcut conversia și modernizarea tancului R2, ulterior participând la construirea tancului TACAM T69. Ambulanțele care au înzestrat Armata Română au fost carosate la Atelierele Leonida. Interesant este că la Muzeul Ceasului din Ploiești se păstrează un ceas de buzunar Omega care este inscripționat Leonida&Co. Îmi imaginez că era un accesoriu pe care Leonida fie îl oferea clienților mai importanți sau putea fi cumpărat.
Bogdan Coconoiu: Catalogul de la începutul secolului trecut al firmei Leonida&Co are aproape 200 de pagini și oferea de la mantale de ploaie, șepci, ochelari, mănuși și alte accesorii pentru șoferi și pasageri, până la tot felul de sccesorii care la momentul acela nu se livrau cu automobilul. Proprietarii putea să-și accesorizeze mașina cu faruri mai puternice, cu claxoane mai speciale, truse de scule, ceasuri și tot felul de lucruri care erau vândute de firma Leonida&Co. Practic era reunire și o traducere în limba română a cataloagelor mai multor firme străine. Este primul catalog de piese și accesorii auto publicat în România.
B365.ro: În perioada interbelică doar elitele, oamenii foarte bogați aveau mașini sau și cetățenii obișnuiți aveau acces la automobil?
Bogdan Coconoiu: Nu neapărat. Erau foarte mulți români din pătura de mijloc care apelau la firma Leonida, de exemplu taximetriștii, cei care aveau așa zisele mașini de piață. Proprietarii cumpărau 4-5 automobile și angajau șoferi sau chiar ei, personal, le conduceau și făceau activitate de taximetrie sau de transport cu autobuze. Toate firmele și toate sindicatele șoferilor au deplâns dispariția lui Leon Leonida organizând periodic comemorări.
B365.ro: Retromobil Club România este continuatorul Automobil Clubului Regal Român?
Bogdan Coconoiu: Nu este, însă am preluat multe din principiile acestui club, în plus ne-am bucurat de președinția de onoare a Majestății Sale Regele Mihai și continuăm organizarea Concursului de Eleganță Sinaia, lansat de ACRR în anul 1934. Realitatea este că actualul Automobil Club Român, deși se pretinde a fi continuatorul Automobil Clubului Regal Român, nu are nicio legatură cu acesta în afară de nume, fapt confirmat de hotărârea judecătorească dată în procesul de revendicare a sediului ACRR. Prin Jurnalul Consiliului de Miniștri nr. 313/15 august 1947, Yacht Club Regal Român, Jokey Clubul Român și Automobil Clubul Regal Român au fost scoase în afara legii, practic, au fost desființate și li s-a confiscat patrimoniul, atenție, în cazul ACRR, fără acte de naționalizare. In curtea Automobil Clubul Regal Român a oprit un camion cu milițieni care le-au spus membrilor susprinși în clădire că dacă a doua zi vor mai fi prezenți acolo vor fi arestați. Am cunoscut un fost membru al ACRR care, în acea zi, și-a lăsat pardesiul, bastonul și pălăria la club și a fugit speriat prin Cișmigiu spre casă. Practic și legal, ACRR a dispărut la 1 ianuarie 1948. Apoi a fost înființată, în anul 1956, AAR – Asociația Automobiliștilor din România care, în 1967, a fuzionat la ordin politic cu nou înființatul Automobil Clubul Român. La acel moment, ACR nu a susținut că este continuatorul vechiului club, iar celor care ar putea crede că nu aveau cum să pretindă în comunism că sunt continuatoriii unui club regalist le spun că oamenii de atunci aveau respect pentru adevărul istoric și știau că, în mod evident, în perioada 1948-1967 ACRR-ul nu a mai existat.
Bogdan Coconoiu: În anul 1979, noul ACR a aniversat 75 de ani de la, atenție, fondarea primului club automobilistic din România (formulare luată din materialele tipărite cu acea ocazie), nu de activitate ACR, lucru confirmat de revista pe care o editau, AUTOTURISM. Aceasta titra pe coperta unui numar din 1970: „ACR-3 ani”. E regretabil faptul că noul ACR, fondat în 8 aprilie 1967, a început după Revoluție să pretindă că este continuatorul ACRR, în loc să-și promoveze propria sa istorie. Au încercat chiar să obțină fostul sediu ACRR din strada Stirbei Vodă, revendicat de asociația descendenților membrilor ACRR, condusă de Dan C. Basiliade. Hotărârea instanței, rămasă definitivă, spune foarte clar că între ACR fondat în 1904 și noul ACR fondat în anul 1967 nu există vreo legătură patrimonială. Practic, noua asociație a automobiliștilor din Republica Socialistă România a preluat numele de ACR, primit în anul 1904 la fondarea Clubului.