Lecții de viață de pe Netflix (când viața o ia razna mai tare decât credeai că se poate)

de:
01 apr. 2021
1945 afișări
Lecții de viață de pe Netflix (când viața o ia razna mai tare decât credeai că se poate)
Cum am făcut Covid în loc să merg la Paris

Anul acesta, cu pandemia, m-am uitat la o grămadă de seriale ușoare (ca să nu zic proaste) pentru că asta e ceea ce a încăput în mintea mea. A fost un fel de how low can you go și sunt mândră de asta. Cred că maximumul pe care l-am reușit a fost să mă uit la TOT Virgin River, 2 serii, multe episoade, un fel de doctor Quinn mai modern așa, din care am reținut un fel de party în satul de pe malul râului (că de aia se cheamă Virgin River, cred, nu sunt foarte sigură, pentru că n-am fost foarte atentă), petrecere la care era un domn DJ care le zicea obsesiv participanților "Let's mingle, mingle, everybody mingle..." Mai visez și acum noaptea mingle-ul ăsta. 

Nu am reușit, deși am vrut, să mă uit la Firefly Lane, nu știu dacă să mă bucur că încă mai am limite sau să îmi pară rău ca am pierdut un bun brainwash. La New Amsterdam m-am uitat, deși nu mi-a plăcut. Adică ok, e drăguț, dar chiar toate dramele posibile să fie acolo, e prea mult. La Bridgeton m-am uitat pentru că pentru mine orice seriale de epocă e obligatoriu, dar n-am înțeles faza cu ducii de culoare, înțeleg corectitudinea politică, nu înțeleg de ce să reinventăm istoria. 

Oricum, de fapt voiam să vă povestesc despre The Bold Type. Care e un serial ce povestește viața a trei fete care lucrează la o revistă de femei. Și aici e cu corectitudine politică și toate cele, pentru că mai nou niciun film sau serial nu mai poate să nu puncteze obsesiv toate lucrurile astea. Dar!!! 

  1. Le invidiez maxim pentru cum arată redacția lor
  2. Le invidiez maxim pentru că au un dressing uriaș pentru ședințe foto, unde se găsesc toate minunățiile planetei în materie de haine & alte chestii
  3. Le invidiez maxim pentru că au niște laptopuri roz gold mega cool. 
  4. În mod special pe Kat o invidiez maxim pentru ținutele ei 

Și cel mai rău și mai rău și mai rău în toată povestea asta e că, deși m-aș identifica cu fiecare dintre fetele de 20 și un pic de ani pe rând, de fapt eu nu pot să mă identific decât cu șefa lor. Care e o tipă probabil cam de o vârstă cu mine, doar că e o persoană elegantă, care umblă în costume cu sacou și pantaloni, care vine machiată și coafată la serviciu, de la prima oră, care vorbește frumos cu toți oamenii din subordinea ei, care îi ajută, un fel de șefă ideală. Și nu a apărut niciodată purtând blugi. Iar eu, cu toate că teoretic sunt Jaqueline, încă o invidiez pe Kat pentru ținute. Ceea ce îmi amintește că, pe când eram mică, îmi imaginam că la 30 de ani o să fiu o persoană (destul de) respectabilă, care o să poarte taioare cu pantaloni. Mă gândesc dacă să îmi mut ținta pentru 60 de ani, dar mi se pare destul de puțin probabil ca visul meu despre mine să se realizeze vreodată. Și de fapt nici nu cred că e visul meu, ci e ceva ce ni se bagă în cap, un fel de obiectiv pe care trebuie să îl atingem, să devenim niște persoane elegante, spre impecabile, echilibrate, știți la ce mă refer. Și atunci ne putem întreba, e imaginea asta în acord cu corectitudinea politică pe care o clamăm în multe alte situații? Sau și aici ar trebui să operăm cu deschidere și să acceptăm că probabil puțină lume e acolo, la eleganță și stil. Sau că oricum, și dacă nu ești, de fapt nu e nicio problemă.

Pentru că de fapt asta și e una dintre problemele corectitudinii politice. Nu știm niciodată unde ar trebui să se oprească. E treaba aia cu părinte 1 și părinte 2 și persoană însărcinată prea mult? Sau nu e și așa trebuie să fie într-o nouă ordine mondială? Și cum mai avem atunci repere și modele (că ne trebuie, să fim serioși, oricât de liberi ne-am da noi în gândire, mi se pare greu de crezut că vom ajunge vreodată să nu ne mai raportăm la nimic) 

Am plecat de la una și am ajuns la alta. Mă întorc la The Bold Type. Jaqueline tocmai s-a urcat in lift cu Kat. Jaqueline e într-un taior roșu pe care nu l -aș purta ever, Kat are o cămașă alb cu negru senzațională.

Nota B365.ro: București, filme, mici lucruri de / din  viață care fac  mari diferențe. Despre toate astea este și scrie mișto de tot Maria. Bine, când vine vorba de București, e enciclopedică. Adică en-ci-clo-pe-di-că. Avem senzația că știe nu numai unde în oraș găsești oricând cel mai bun orice, dar o suspectăm că îi știe pe nume și pe pescărușii de București, plus obiceiurile lor de consum, fashion, orice.  Luați de savurați despre oraș și despre viață:

Maria Coman
Cookies