Laura Codruța Kovesi, un nou mandat la şefia DNA. CSM a dat aviz pozitiv în unanimitate UPDATE

UPATE 11.15 Procurorul-şef Laura Codruţa Kovesi a primit aviz pozitiv, cu unanimitate de voturi, de la Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii pentru reînvestirea la şefia DNA. 

„În noul mandat îmi propun asigurarea stabilităţii în cadrul instituţiei, creşterea transparenţei, consolidarea statutului procurorului şi recuperarea prejudiciilor. (…) În 2015 au fost cei mai mulţi inculpaţi trimişi în judecată de la înfiinţarea DNA. Avem de şase ori mai mulţi demnitari investigaţi şi trimişi în judecată în ultimii ani„, a spus Laura Codruţa Kovesi în faţa membrilor CSM, citată de Mediafax.

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, cea care a propus-o pe Kovesi pentru un nou mandat, a declarat la începutul şedinţei CSM, că motivele susţinerii actualului şef al DNA sunt rezultatele din ultimii ani.

„A scăzut numărul de achitări în aceşti trei ani. Am constatat ca ministru că valoarea măsurilor asiguratorii în ultimul an este de jumătate de milliard de euro ceea ce nu este deloc o cifră mică pentru România. Este o unitate de parchet care se bucură de 61% din încrederea populaţiei şi depăşeşte cu mult încrederea în alte instituţii publice”, a declarat Raluca Prună.

Șefa Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, a susţinut, luni, la Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, interviul pentru un nou mandat la conducerea DNA. Inițial, interviul era programat pentru 24 martie însă a fost amânat la solicitarea ministrului Justiției, Raluca Prună, întrucât, ca urmare a atentatelor de la Bruxelles, a participat la reuniunea Consiliului extraordinar Justiție și Afaceri Interne.

Ministrul Justiției, Raluca Prună, a transmis către CSM, pe 29 februarie, propunerea de reînvestire a Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror-șef al DNA. Investigarea cazurilor de corupție la nivel înalt, recuperarea prejudiciilor și confiscarea extinsă se numără printre prioritățile cuprinse în proiectul de management al șefului DNA pentru un nou mandat, pus în dezbatere publică pe site-ul de CSM.

„Continuarea investigațiilor importante pentru societate, a cauzelor de corupție la nivel înalt, investigarea unor dosare complexe și un grad înalt de diversificare a cazuisticii penale trebuie să fie priorități în activitatea viitoare a DNA, iar procurorul-șef are un rol esențial în acest proces, prin stabilirea și aplicarea unor standarde de eficiență în activitate„, se arată în proiectul Codruței Kovesi.

Un alt obiectiv important pentru Kovesi va fi creșterea calității în activitatea de urmărire penală și o susținere activă și profesionistă a cauzelor în fața instanțelor.

„Recuperarea prejudiciilor și confiscarea extinsă rămân în continuare o prioritate în activitate, iar experiența Compartimentului de investigații financiare va fi diseminată și la structurile teritoriale, pentru a crește gradul de recuperare a produselor infracțiunii sau a prejudiciilor„, arată Kovesi.

Ea își propune, în cazul obținerii unui nou mandat, să respingă în continuare orice acțiune care vizează intimidarea sau discreditarea procurorilor.

„Atacurile din ultima perioadă la adresa justiției și presiunile la care este supus periodic sistemul judiciar din exterior reprezintă, de fapt, o măsură a succesului acestuia. Voi continua să resping orice intenții sau acțiuni care aduc atingere statutului constituțional al procurorilor direcției sau care vizează discreditarea ori intimidarea acestei categorii profesionale„, afirmă Kovesi.

Șefa DNA precizează că are în vedere implicarea activă în dezbaterea publică a legilor cu incidență directă asupra activității procurorilor.

„Voi continua propunerile de completare a legislației, mai ales că unele prevederi neconstituționale au creat în unele situații un vid legislativ, de natură să genereze incertitudine juridică și practică neunitară„, subliniază Kovesi.

Potrivit acesteia, principala vulnerabilitate și, în același timp, marea provocare pentru DNA este creșterea continuă a volumului de activitate, printre soluțiile identificate numărându-se suplimentarea numărului de posturi de procurori și o prioritizare a dosarelor.

„Volumul de activitate din 2015 este de patru ori mai mare decât acum 10 ani și aproape dublu față de acum cinci ani. (…) Deși procurorii au soluționat în fiecare an tot mai multe dosare, ritmul de creștere a dosarelor noi a fost și mai mare, astfel încât am ajuns ca la sfârșitul anului 2015 să avem încă de soluționat 7.102 cauze. Ca atare, se înregistrează anual mai multe dosare decât se pot soluționa într-un an cu resursele existente. Acest lucru afectează percepția publică legată de înfăptuirea actului de justiție, de multe ori existând suspiciuni privind perioada în care s-a finalizat dosarul„, arată în proiect Kovesi.

Șefa DNA consideră că o altă soluție ar putea fi modificarea condițiilor de încheiere a acordului de recunoaștere a vinovăției, astfel încât să fie cuprinse și fapte pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de șapte ani. De asemenea, Kovesi susține că este necesară dezvoltarea Serviciului tehnic al DNA prin suplimentarea resurselor umane și materiale ca urmare a deciziei CCR privind interceptările.

Potrivit legii, procurorul-șef al DNA este numit de președintele României, la propunerea ministrului Justiției cu avizul consultativ al CSM, pentru un mandat de trei ani.

Experienţa lui Kovesi

Codruţa Kovesi are aproape 21 de ani de experienţă ca procuror: 1995-1999 –la Parchetul Judecătoriei Sibiu, 1999- 2000 – la Parchetul Tribunalului Sibiu, 2000-2002 – procuror şef al Biroului de Combatere a Corupţiei şi Criminalităţii Organizate din Parchetul Tribunalului Sibiu, 2002-2004 – procuror şef al Biroului de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog din Parchetului Tribunalului Sibiu, 1 septembrie 2004 – 1 decembrie 2004 – procuror şef al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din aceeaşi structură de parchet, 2004-2006 – DIICOT Sibiu, instituţie pe care a condus-o în 2006.

În 2 octombrie 2006, Kovesi a fost numită procuror general al României, funcţie pe care a ocupat-o timp de două mandate, până în 2012. În octombrie 2012, Kovesi a ocupat funcţia de Înalt reprezentant al Ministerului Justiţiei pentru relaţia cu Comisia Europeană. Mandatul trebuia să fie de trei ani, dar a fost întrerupt în mai 2013, când a fost numită procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Kovesi ar putea rămâne la conducerea DNA până în 2019. Ministrul Justiţiei a propus reînvestirea ei în funcţie, iar preşedintele Klaus Iohannis, căruia îi revine atribuţia numirii în funcţie, consideră că rezultatele procurorului-şef al DNA „vorbesc de la sine”.

Procurorul-şef al DNA este numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. şeful statului poate refuza motivat numirea în funcţia de conducere.

Potrivit declaraţiei de avere din iunie 2015, Codruţa Kovesi are un apartament cu două camera în Bucureşti, în suprafaţă de aproape 55 de metri pătraţi, cumpărat prin credit ipotecar în 2007.

Procurorul şef al DNA nu are alte proprietăţi imobiliare şi nici maşină, nu are plasamente şi investiţii directe şi nici nu a dat împrumuturi a căror valoare să depăşească 5.000 de euro.

Kovesi are două conturi în euro, unul de 7.312 şi celălalt de 19,66, precum şi un cont în lei în care are suma de 13.596 de lei.

De asemenea, potrivit declaraţiei de avere, până în 2033 trebuie că achite două credite, unul din 2007, de 30.000 de euro şi celălalt din 2008, de 45.000 de euro

Codruţa Kovesi a câştigat în 2014, din salariul de procuror-şef al DNA, 147.012 lei.