LĂSATA SECULUI 2016, OBICEIURI. LĂSATA SECULUI DE CARNE-6 MARTIE. LĂSATA SECULUI DE BRÂNZĂ-13 MARTIE

LĂSATA SECULUI, OBICEIURI: LĂSATA SECULUI DE CARNE- 6 MARTIE. LĂSATA SECULUI DE BRÂNZĂ- 13 MARTIE

După cum povesteşte etnologa Julia Maria Cristea în Revista Agero-Stuttgarde, Lăsatul Secului are mai multe obiceiuri care se ţin sau se ţineau în mai toate regiunile ţării noastre. 

Lăsatul Secului are două părţi: Lăsatul Secului de carne, care începe anul acesta pe 6 martie şi Lăsatul Secului de brânză, de pe 13 martie. Pe 6 martie, românii se lasă de carne, ca pregătire pentru post şi, până pe 13 martie, au dezlegare la brânză şi ouă. Pe 14 martie, la Lăsatul Secului de brânză, se lasă şi de lactate. 

Obiceiurile sunt diferite în funcţie de regiuni, fiecare având o simbolistică şi o superstiţie în spate.

Încuratul (alergarea) cailor 

Obiceiul era efectuat în sudul ţării, ca să se alunge spiritele malefice ale iernii. Această tradiţie, ce constă în alergarea cailor, era ţinută şi în Bucureşti: pe la Bucur Obor, în Colentina şi în Militari.

OBICEIURI de LĂSATA SECULUI 

Vergelul sau refenelele

Acestea sunt petreceri din comunitatea satului, care au loc în duminica de dinainte de Lăsatul Secului. Sunt un prilej de distracţie colectivă, înainte de a intra în Post. Sărbătoarea are loc după apusul Soarelui şi cuprinde un schimb de strigături răutăcioase între fetele bătrâne şi bărbaţii necăsătoriţi.

Ioan Ţoca oferă în cartea sa, „Sărbători religioase, datini şi credinţe populare”, câteva exemple de astfel de strigături: „supărate-s mândrele / că-s scurte câşlegile / Supărate-s dar nu toate / că mai sunt câşlegi bogate” . Iar flăcăii tomnatici răspund: „ Astăzi îi lăsat de sec / Mă duc, maică, să mă-nec,/ Unde-o fi râul mai lat / C-am rămas neînsurat , / Pe ce merg îmbătrânesc / Şi la păr încărunţesc”.

OBICEIURI de LĂSATA SECULUI 

Legarea grânelor

Legarea grânelor se face pentru ca recolta să nu fie distrusă de păsări ori dăunătoare.Tradiţia e ca, peste zi, să nu se pună mâna pe cereale şi nici să se dea din de mâncare la păsări din ele, doarece, conform superstiţiei, recolta va fi distrusă pe câmp de păsări şi dăunători.

Seara, se iau grăunţe în gură, se iese în curte, se stă cu ochii închişi şi se scuipă la animalele din curte, spunând: ”cum nu văd eu acuma nimic, aşa să nu vadă nici păsările holda mea”. Tot un obicei similar este adunarea firimiturilor rămase la masă şi aruncarea lor la păsări, în credinţa că, astfel, ele nu-ţi vor mai mânca mânca vara recolta pe câmp.

OBICEIURI de LĂSATA SECULUI 

Baterea alviţei

Obiceiul acesta se practică în sudul ţării. E tot un fel de veselie colectivă, dar la care mai activi sunt tinerii. Alviţa e legată cu o sfoară, e plimbată prin faţa tinerilor care stau organizaţi pe echipe de câte doi, cu mâinile legate la spate şi încearcă s-o prindă cu gura.

LĂSATA SECULUI, OBICEIURI: LĂSATA SECULUI DE CARNE- 6 MARTIE. LĂSATA SECULUI DE BRÂNZĂ- 13 MARTIE

În unele regiuni, de Lăsata Secului, oamenii se adunau pe la casele altora şi aduceau câte un plocon, ceva în dar: cei mici veneau la cei mari, copiii la părinţi, finii la naşi. La masa de seară aveau alimente rituale – răcituri, plăcinte, grâu fiert şi, obligatoriu, un ou fiert sau copt, după zicala „cu un ou se astupă şi cu un ou se destupă ziua de Paşte”. După ce se mânca, nu se strângea masa ci se punea din fiecare fel câte puţin pe o farfurie, împreună cu pâine, sare şi vin: „ să mănânce şi morţii”

Doamna Maria, originară din Oltenia, a povestit, pentru B365.ro că, în regiunile Olteniei, obiceiurile de Lăsatul Secului erau ţinute cu conştiinciozitate. Conform acesteia, în satele din Gorj, oamenii se preocupau de fiecare dată ca, de Lăsatul Secului, să-şi adune toate vasele de pe la vecini: „Trebuiau adunate, ca să-ţi meargă bine tot anul, să ai spor la toate, dovedeai că eşti gospodar şi te ţii de munca ta.” Odată adunate vasele, se puneau laolaltă cu celelalte şi se curăţau cât mai bine: „Se opăreau toate cu cenuşă… că n-aveam atunci altceva; şi se frecau bine oalele de dulce, ca să intri în post cum trebuie. Bine, cei mai bogaţi aveau din timp pregătite vase, pe care le foloseau doar pentru post.”

Tot ea povesteşte că, în prima săptămână de Lăsatul Secului, cea a cărnii, se gătesc mâncăruri cu carne şi se dau de pomană. În cea de-a doua, se dau de pomană plăcinte cu brânză, ouă, cu alimente la care e dezlegare în săptămâna cu pricina.

Şi în apropiere de Bucureşti există tradiţii specifice de Lăsatul Secului. Acestea încă se mai păstrează în Brăneşti, comună aflată la 20 km de Capitală. Conform Brăneşti.ro, aici, în a doua zi după Lasatul Secului, se practică Jocul Cucilor.“Cucii din Braneşti”sunt tinerii din comună, care poartă măşti pe faţă şi au la brâu perechi de clopote numite “acioaie”. Sunt costumaţi de carnaval, cel mai adesea în haine femeieşti şi joaca pe uliţele satului, lovindu-i uşor cu palma sau cu un băţ pe trecători sau pe privitori.