Lansarea ediţiei bibliofile a cărţii Muzeul de la Şosea, de Petre Popovăţ
Întorcându-mă de la lacuri şi privind înspre sud, de departe, pe deasupra caselor şi copacilor răsare turnul verde al Muzeului de artă naţională din Şoseaua Kiseleff, dându-mi satisfacţia că totuşi de mine e ridicată cea mai înaltă şi făţoasă clădire din întreaga regiune, măgulindu-mă totodată cu gândul că nu pentru folosinţa-mi proprie, ci pentru aceea a întregului neam ea a fost concepută şi realizată cu preţul atâtor greutăţi…
Alexandru Tzigara-Samurcaş
Iată că se împlinesc deja 70 de ani de la finalizarea construcţiei proiectate de arhitectul Nicolae Ghika-Budeşti, în stil neoromânesc. Clădirea, concepută dintru început pentru Muzeul de Etnografie şi Artă naţională, reprezintă gândirea muzeologică a fondatorului – istoricul de artă Alexandru Tzigara-Samurcaş –, care a dorit să înalţe „un palat al artei pământene”, dispus asemenea unei incinte monastice.
În 1999, etnologul Petre Popovăţ a reuşit să construiască, din fărâme, povestea muzeului şi a ctitorului său, în monografia Muzeul de la Şosea, publicată ca supliment a revistei anuale Martor.
Carte-obiect manufacturată în serie mică, numerotată, monografia Muzeul de la Şosea a fost lucrată împreună cu voluntarii Atelierului de hârtie manuală, coordonat de Răzvan Supuran.