Lagoon City cere despăgubiri de 370 de milioane de euro pentru blocurile pe care Nicușor Dan nu le-a avizat când conducea PMB. Ansamblul, lângă cea mai scumpă plajă din București

În București, un proiect imobiliar care nu s-a construit cere acum de aproape patru ori cât ar fi costat dacă se construia. Dezvoltatorul Lucian Azoiței, prin Forty Management, cere statului român peste 370 de milioane de euro, plus dobânzi și cheltuieli.

Motivul invocat: Primăria Capitalei nu i-a dat voie să ridice Lagoon City, în perioada 2020-2023, atunci când la cârma PMB era Nicușor Dan. Tribunalul arbitral care va judeca cererea s-a constituit pe 22 septembrie 2026.

Ce s-a întâmplat de fapt

Confrom Profit.ro, Forty Management AG, un holding elvețian, a notificat România în februarie 2025 în baza tratatului bilateral de investiții România–Elveția. Dezvoltatorul susține că a fost nedreptățit de PMB, că i s-au refuzat autorizațiile și că investiția i-a fost practic expropriată.

În martie 2026 a depus cererea de arbitraj la ICSID, instanța Băncii Mondiale pentru dispute dintre investitori și state.

Fiecare parte și-a ales un arbitru. Dezvoltatorul l-a numit pe David Huebner, fost ambasador al SUA în Noua Zeelandă. România a numit-o pe Claudia Salomon, președinta Curții de Arbitraj a Camerei Internaționale de Comerț.

Tribunalul e prezidat de Luca Radicati di Brozolo. Forty are avocați la Viena și un finanțator terț, adică un investitor care pariază bani pe rezultatul procesului. România nu și-a angajat încă avocat extern.

Unde trebuia să fie și cât valora

Proiectul era pe strada Coralilor 18, în Străulești, lângă Petrom City, pe un teren de aproape 4 hectare. Terenul a fost cumpărat în 2020 de la ButanGas cu 8,2 milioane de euro. Acolo ar fi trebuit să apară un hotel Radisson cu 323 de camere, 401 apartamente de închiriat, birouri, magazine, un sky bar și o lagună turcoaz de 10.000 de metri pătrați. Valoarea totală era estimată la circa 100 de milioane de euro.

Din tot planul s-a construit doar plaja artificială. Lagoon Park s-a deschis în iunie 2024, după o investiție de 33 de milioane de euro.

Astăzi, socoteala de acum 6 ani arată așa: un teren de 8,2 milioane, un proiect de 100 de milioane și o pretenție de 370 de milioane. Nicio locuință din București nu s-a scumpit în ultimii ani atât de repede cât s-a scumpit această ambiție.

De ce s-a împotmolit

Pentru hotel și blocuri era nevoie de un PUZ, iar pentru PUZ, de un aviz de la Primăria Capitalei. Avizul nu a venit. În 2023, Forty și ButanGas au dat în judecată PMB și Consiliul General, iar procesul e încă pe rolul Tribunalului București.

Contextul e cunoscut. Nicușor Dan, primar general între 2020 și 2025, a venit cu promisiunea de a opri densificarea. A numit urbanismul din anii anteriori „golănie”, spunând că bucureștenii stau ore în trafic, iar unele cartiere nu au școli. Anunța atunci că va propune respingerea majorității celor 43 de PUZ-uri depuse de dezvoltatori. Astăzi, apar rezultatele.

Cine plătește și de ce ne privește pe toți

Nota nu ajunge la Primăria Capitalei, ci la statul român. Tratatele de investiții răspund pentru ce fac autoritățile locale, așa că, dacă România pierde, banii vin de la bugetul de stat. 370 de milioane de euro înseamnă aproape 2 miliarde de lei, adică în jur de 19 euro pentru fiecare român, inclusiv pentru cei care n-au auzit în viața lor de Străulești. De Lagoon City sau de Lucian Azoiței.