Lacul Morii, între mit și realitate. Povestea întunecată a celui mai mare lac din București

Deși amenajarea sa lasă în continuare de dorit, Lacul Morii rămâne unul dintre cele mai bune locuri din București pentru a privi apusurile, pentru a te relaxa la un picnic sau pur și simplu pentru a face o plimbare pe marginea luciului apei. Trebuie menționat însă că această zonă este învăluită în mister și de istoria lacului se leagă o mulțime de povești, una mai întunecată decât cealaltă. Vă invităm să citiți povestea Lacului Morii.

Situat în zona cartierului Crângași, Lacul Morii se poată mândri cu titlul de cel mai mare lac al Bucureștiului. Acesta se află la circa 6 kilometri de centrul orașului și are o întindere de circa 246 de hectare și un volum impresionant, de 14,7 milioane de metri cubi. În ciuda dimensiunilor sale, acest lac de acumulare a apărut în peisajul Bucureștilor cu doar trei decenii și jumătate în urmă.

De ce au amenajat comuniștii Lacul Morii

Realizat în ultimii ani ai regimului comunist, în stilul grandoman caracteristic al acelei perioade, Lacul Morii a apărut deoarece Nicolae Ceaușescu ordonase, în urma construirii Barajului Ciurel, amenajarea unui lac de acumulare. Acesta urma să fie de folos în cazul în care Dâmbovița ar avea un debit uriaș și ar provoca inundații.

În calea planului dictatorului se aflau însă 400 de case în care locuiau câteva sute de suflete, două școli dar și Biserica Sfântul Nicolae, Asupra bisericii vom reveni în rândurile de mai jos, deoarece de aceasta se leagă mai multe legende.

Din păcate, voința dictatorului a învins, iar acesta a ordonat amenajarea lacului în anul 1985, singura soluție pe care o vedea acesta fiind relocarea familiilor din acea zonă a Crângașiului, demolarea clădirilor și desființarea cimitirului Crângași. Mai mult, Ceaușescu ceruse ca totul să se petreacă urgent – muncitorii au primit termen 2 ani.

Drama locuitorilor din acea zonă a alimentat legendele și teoriile despre „blestemele” Lacului Morii

Muncitorii nu au stat mult pe gânduri, astfel că în iulie 1985 au început lucrările de demolare și de pregătire a albiei pentru Lacul Morii. Sute de familii au fost mutate din casele și gospodăriile unde își aveau agoniseala de-o viață în apartamente din noile blocuri gri și anoste ce se ridicau în viteză peste tot în oraș.

Cei care au fost mutați în blocurile din Crângași sau Giulești se puteau considera norocoși, deoarece nu au fost rupți cu totul de locurile unde trăiseră până atunci, însă au existat situații în care familii întregi au fost strămutate în alte părți ale Capitalei.  Nu puțini s-au îmbolnăvit de supărare sau chiar au murit de inimă rea din cauza acestei nenorociri, mai ales că totul a fost făcut pe repede înainte, sub amenințarea buldozerelor.

Povestea macabră a Cimitirului Crângași de sub Lacul Morii

Dacă suferința de până acum nu a fost îndeajuns, locuitorii de pe suprafața Lacului Morii de astăzi au fost supuși unei alte mari umilințe, legată de Cimitirul Crângași. Acesta a apărut pe locul pe care, în timpul domniei lui Vodă Caragea, fusese săpată o groapă comună pentru morții cauzați de marea epidemie de ciumă bubonică din 1812-1813, ce a făcut în acea vreme peste 90.000 de victime.

Persoanele care aveau rude îngropate în acest cimitir au primit în anul 1986 termen să le dezgroape și să le mute în alte locuri de veci din oraș. Astfel, peste 11.000 de rămășițe au fost mutate pe parcursul a două luni. Groparii și soldații au contribuit la acest efort și dezgropările aveau loc zi-lumină fără încetare. O mare parte dintre oseminte au fost mutate la cimitirul nou ce fusese amenajat în apropiere de Mănăstirea Chiajna.

Desigur, au mai rămas o mulțime de morminte ce nu au fost mutate, astfel că autoritățile au luat decizia de a trece cu lamele buldozerelor prin locurile de veci. Prin urmare, a rezultat un amestec de oase și pământ, rămășițele celor decedați fiind amestecate la un loc, fără remușcări.

Peste locul cimitirului s-au turnat, preț de șase luni, nenumărate plăci de beton, pentru a acoperi groapa și pentru a forma albia acestui lac.

Aici s-a aflat una dintre cele mai vechi biserici din București

Cea mai mare biserică din zonă, Biserica Sfântul Ierarh Nicolae, a avut de asemenea o soartă tristă. Ridicată în 1564, după cum scria și în interiorul lăcașului de cult, aceasta era cea mai veche construcție din cartier.

În vremuri mult mai ostile, aceasta a avut și rol de apărare, nu doar de loc de rugăciune. Biserica era înconjurată de un teren mlăștinos și se putea ajunga la ea doar pe un pod ce se putea ridica în caz de invazie. Din păcate, aceasta a fost printre primele clădiri care au fost demolate. Mai mult, acest lucru s-a petrecut de Sfinții Constantin și Elena, ceea ce a blestemat locul, potrivit celor mai superstițioși.

Lacul Morii are și o insulă, inutilă, dar există

Pe Lacul Morii a fost amenajată și o insulă ce urma să aibă un rol important potrivit comuniștilor. Aici ar fi trebuit să se organizeze o zonă de agrement, unde bucureștenii să se destindă în timpul liber. Din nefericire, insula a căzut în nepăsare iar în ziua de azi nu găzduiește mai nimic.

De aceasta se leagă însă o legendă mai puțin cunoscută. La scurt timp după ce a fost dat drumul la apă, aici ar fi fost găsite două sicrie ce aveau lipite pe ele pozele Elenei și a lui Nicolae Ceaușescu.

„Lacul Sufletelor pierdute” sau „Lacul Morții”

Trecutul extrem de zbuciumat și nemilos al lacului s-a reflectat și în nenumăratele legende urbane legate de Lacul Morii, care este denumit și „Lacul Morții” sau „Lacul Sufletelor pierdute”. Mulți oameni cred că lacul este blestemat de sufletele celor cărora le-a fost deranjat somnul de veci

Unii pescari au povestit că noaptea apar zeci de luminițe pe luciul apei, iar alteori aud în larg un vuiet similar unui plâns. Alții susțin că dimineața devreme au auzit alte zgomote – asemănătoate cu niște lovituri într-o căldare de tablă.

De-a lungul anilor sute de oameni care se scăldau s-au înecat în apele lacului, fapt care nu poate decât să alimenteze teoriile legate de caracterul paranormal al Lacului Morii. Mai mult, numărul mare de accidente de pe Podul Ciurel este atribuit tot blestemului ce ar pluti asupra acestei zone.

Nu în ultimul rând, potrivit legendelor urbane, Lacul Morii a fost ales de diverse clanuri mafiote de-a lungul anilor drept locul unde să își arunce victimele, dar a reprezentat și un loc de întâlnire pentru bandele de chinezi care veneau aici pentru a-și regla conturile.