Lăcomia unor arhitecţi a distrus o perlă a Bucureştiului, cu o şmecherie

În locul elegantului corp de clădire de pe str. Povernei nr.1-3 se va ridica o monstruoasă clădire de birouri clasa A. “Nicio altă dezvoltare de birouri realizată în Capitală în ultimii ani nu a reuşit să ofere un loc atât de central şi exclusivist ca noul ansamblu «Alecsandri 8»”, se laudă dezvoltatorii Proiect Bucureşti în broşura de prezentare. Ironia sorţii face ca dezvoltatorii care au obţinut PUZ-ul de construire al complexului de birouri, fiind proprietarii clădirilor-monument, să fie tocmai o firmă de arhitecţi, Proiect Bucureşti. Este drept, compania Proiect Bucureşti îşi prezintă pe siteul propriu activitatea începută în 1953 prin realizări precum Casa Scânteii, deci pretenţiile estetice nu pot fi foarte ridicate.

Casa Rosetti-Soleşti din strada Povernei 1-3 a fost clasată monument istoric, ea apărând pe lista Monumentelor Istorice de pe siteul Ministerului Culturii din 2010. Pentru a putea fi dărâmate corpuri de clădire fără ca aceasta să fie declasificată, s-a recurs însă la o şmecherie: corpuri ale clădirii de o eleganţă arhitecturală de necontestat au fost clasate drept anexe şi a fost obţinută autorizaţia de desfiinţare. Spre exemplu, acest corp a fost dărâmat, fiind considerat „o anexă”:

Din cădirea de sfârşit de secol XIX a rămas până sâmbătă dimineaţă doar un morman de moloz:

Va rămâne în picioare un singur corp de clădire:

Casa Rosetti Soleşti apare cu corpul dreptunghiular, păstrat şi astăzi, şi cu extensia cu coloane, în planul Bucureştiului din anul 1911, arată Silvia Colfescu pe blogul său. Arhitectul iniţial al casei a fost Wilhelm Bast. Clădirea a fost completată în 1928 de arhitecta Virginia Haret Andreescu, nepoata pictorului Andreescu şi soţia inginerului constructor Spiru Haret-Gold, fiul marelui cărturar Spiru Haret. Transformările şi adaosurile ulterioare au constituit o excepţională reuşită, arhitecta integrând organic noul corp de casă ansamblului de clădiri. Noua clădire a fost construită în continuarea colonadei, o adevărată casă boierească a cărei arhitectură este coordonată cu cea a celorlalte două edificii.

Cele trei corpuri, alcătuind un unic ansamblu, sunt înconjurate de un gard de piatră, decorat cu traforuri vegetale şi cu stâlpi de poartă impunători. După război, clădirea aflată de-a lungul străzii Povernei a fost supraînălţată.

„Șmecheria” declasificării unor corpuri de clădire ca anexe nu se putea face, însă, fără avizul Ministerului Culturii, după cum reiese dintr-un mesaj remis redacţiei B365.ro de Primăria Capitalei: „In legatura cu desfiinţarea corpurilor C2,C3,C4 şi C5 – ca anexe- la Corpul Principal C1-care se păstrează şi se restaurează – din str. Povernei nr. 1-3, sector 1,Bucuresti, Primaria Capitalei face urmatoarele precizari: S-a emis Certificatul de Urbanism nr. 1081/924179/19.07.2010 şi Autorizaţia de Desfiinţare nr. 436/949953/01.11.2010. Menţionăm că Autorizaţia de Desfiinţare s-a emis în baza tuturor cerinţelor prevăzute în Certificatul de Urbanism menţionat mai sus, în principal cu Avizul Favorabil nr. 983/Z/06.10.2010 emis de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional – Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional al Municipiului Bucureşti – privind desfiinţarea construcţiilor existente menţionate mai sus.  Precizăm că Legea nr. 422/18.07.2001, cu modificările şi completările ulterioare – privind protejarea monumentelor istorice, la cap. III- prevede că intervenţiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza şi cu respectarea avizului conform(adica obligatoriu) emis de către MCPN sau după caz de serviciile publice deconcentrate ale acestuia.”

Joi, când a început demolarea clădirii, fostul ministru Toader Paleologu a încercat să se opună lucrării, fără succes, însă, primind chiar şi o amendă pentru că şi-a parcat maşina în calea buldozerelor.

Pentru ca Proiect Bucureşti să îşi ducă la capăt megalomanul proiect de birouri ce le va aduce, cu siguranţă, venituri importante, au mai fost dărâmate încă alte câteva clădiri de peste o sută de ani, cu valoare istorică şi arhitecturală, chiar dacă neclasificate drept monumente istorice:

Reprezentanţii Proiect Bucureşti nu au dorit să explice modul în care au decis să dărâme vechile clădiri, oferind răspunsuri laconice reporterilor B365.ro, invocând clauze de confidenţialitate:

“Lucrarea e în proces de dezvoltare. Există o clauză deconfidenţialitate pentru că este la mijloc un contract cu un alt beneficiar şi datele sunt confidentiale în acest caz”, a precizat arhitectul Filip Rădulescu, de la Proiect Bucureşti. Conform panoului afişat la intrarea în Povernei 1-3, beneficiarul este firma Rosetti Estates, iar firma care demolează este Euroconstruct Management.

Totuşi, broşura prin care Proiect Bucureşti prezintă viitoarele clădiri de birouri arată fabrica de bani ce va lua locul monumentului istoric:

Pe lângă distrugerea patrimoniului, proiectul de birouri mai conţine şi alte nereguli: La o suprafaţă desfăşurată de peste 25.000 de metri pătraţi, proiectanţii au prevăzut doar 358 de locuri de parcare. “Pentru această cifră erau necesare cel puţin 450 de locuri de parcare. Din punct de vederefuncţional este total nepotrivit să aduci într-o zonă ca aceea asemenea suprafaţă de birouri. Vă închipuiţi ce înseamnă 450 de maşini care vin pestrăduţele alea. Blochează toata zona, atât ca trafic cât şi ca locuri de parcare”, spune pentru B365.ro, Nicuşor Dan de la Asociaţia Salvaţi Bucureştiul.