CONTRIBUTORSNICE TO MEET YOU

La murătura lăudată: Pickles. Sandviș cu brânză și gălbiori murați, supă de scoici cu pește alb, peanut butter brownie

Dacă ai deschis mai târziu b365, e bine să știi care-i faza cu rubrica "Mănânc pentru tine". În fiecare săptămână dau o raită prin București, cumpăr de la bistrouri/localuri/vanuri/cașcarabete din zona street food/comfort food, mănânc și, imediat după, scriu păreri la cald despre ele. Păreri de om simplu, normal, nedus la școala de bucătari și tatuaje cu cuțite pe antebraț. Păreri semineavizate 100%.

Short throwback

Cam până pe la vârsta de 12 ani, am fost ferm convins că maică-mea m-a făcut doar ca să duc gunoiul și să suflu-n murături. Găleata de 10 kile și furtunu’ de plastic erau prietenii mei cei mai buni. Hai că dacă dusul gunoiului era doar sport și sănătate, căci ai mei stăteau la 4, vânturatul murăturilor era o adevărată aventură, pe care o uram din suflet și nesilit de nimeni. 

Parcă ieri mă trimitea maică-mea în a nu știu câta excursie în boxă, cu un lighenaș la subraț, să suflu-n butoiul cu murături și să car gogonele și pepeni murați pâna la etajul 4, asta dacă nu-mi paraliza/cădea mâna în moarea rece ca gheața. Toate astea-n 15 minute, până nu se răcea mămăliga, „altfel, ne supărăm”. Nu știu ce boxă au avut alții, dar a mea era situată într-un subsol inundat, fără lumină, iar ca să ajung la boxa familiei trebuia să merg ghebos vreo 10 metri, apoi să fac o stângă, o dreaptă și să nimeresc cu cheia gaura lacătului, pe bâjbâite, în beznă totală și zgomote de guzgani în călduri. Aventuri din criptă. 

Cu toate astea, dragostea mea pentru murături a rămas nemărginită

Acum, sigur, oamenii se împart în două categorii: ăia care nu suportă pepenii murați, pentru că miezul e flasc & grețos (din câte am înțeles) și alte motive irelevante, și ăștia ca mine, ca noi, care ar mânca pepeni murați zi lumină, căci n-a lăsat Dumnezeu ceva mai frumos și mai gustos din cale afară pe lumea asta decât pepenii murați, gogonelele roșii murate și un borcan de 800 cu moare de varză rece ca gheața. 

Să intrăm în pâine

E joi, ora 12, afară plouă cu două grade, și localul pe care-l pândesc deja de vreo câteva săptămâni bune a deschis, în sfârșit! Zic pândit, pentru că de fiecare dată când voiam să dau atacul, pe contul lor de Insta apărea câte o poză cu: „Mulțumim, suntem sold out”. Bă, mă lași! N-are cum.

Telefon, chei, bani, portofel, mască. Am luat tot.

Totul e pregătit. Să pornim, zice Găbița.

La locul faptei

Cam de prin august văzusem că pe Vasile Lascăr 21 se dă de zor la trafalete pentru un nou pub/bistro: Pickles. Și au tot dat la trafalete până prin octombrie, pare-mi-se, când, în sfârșit au reușit să deschidă. Bun timing. Fix în miezu’ pandemiei. Așteptarea, însă, a meritat. Arată frumos, aranjat cu bun gust și atenție la detalii, plin de ciudățenii interesante și de chestii la care nu prea te-ai fi gândit că ar putea fi puse la murat, cum ar fi, spre exemplu, prunele uscate.

Pickles – prune uscate murate
Pickles
Pickles – ketchup din murături

A cumpărat, dar a și plătit

Am intrat la Pickles, am zis în gând: „Bună ziua, am venit să vă judec” și-am cumpărat următoarele:

  • Clam Chowder – supă de scoici cu pește alb
  • Gălbiori Grilled Cheese – sandviș cald cu multă brânză și gălbiori murați
  • Cornbread cu chorizo și ou ochi
  • Peanut butter brownie și ceva sărățel
  • Kimchi din pepene roșu: pepene roșu murat (coajă și pulpă), sare, usturoi, ghimbir, mentă, zahăr, gochugaru, morcov, ceapă verde
  • Muștar Pickles: boabe de muștar, oțet de cidru de mere, vin alb, miere, sare turmeric.
  • M-am oprit la cele de mai sus, c-aș fi cumpărat mai multe. Muștarul și Kimchiul le-am luat ca bonus, de poftă, pentru că arătau prea bine, I shit you not.
Menu Pickles

De data asta însă, am evitat să iau murături pane, pentru că, sorry Pickles, dar am mâncat deja la Paninaro (și am povestit AICI). Destul de bune. Poate altădată, cine știe.

Mai jos, panoramă cu clam chowder, gălbiori grilled cheese și cornbread cu chorizo și ou ochi

Care, ce și cum

Gălbiori Grilled Cheese – sandviș cald cu multă brânză și gălbiori murați

Un nume destul de pompos pentru două felii de pâine cu brânză și ciuperci coapte pe plită. Altminteri, un sandviș sățios, cu destul de multă brânză, unsuros (de la unt?) exact cât trebe și o aromă fină de găbiori, deși, tre’ să recunosc, n-am simțit care a fost neapărat plusul pe care l-a adus în preparat murarea gălbiorilor. Poate că, dacă mă înfigeam în el pe loc, și nu acasă, aș fi înțeles mai multe, cine știe.

Pickles – gălbiori Grilled Cheese

Clam Chowder – supă de scoici cu pește alb

Ding, ding, ding! Awesome alert! Sweet Lord Mother of all Clams and Fishes on Earth! „De unde a apărut asta? What is this feeling I’m feeling?” mi-am zis. O supă densă – densă, gustoasă, aromată, lăptoasă, pe care n-am lăsat-o din mâini până n-am terminat-o pe toată. Gone in 60 seconds, filmul, varianta Clam Chowder. Cine ar fi crezut că cea mai nefotogenică chestie ar putea avea gustul ăsta?!

E prima oară când mănânc și, totuși, wow! De trei ori wow. Ar fi, probabil, o prostie să compar clam chowderul cu storceagu’ lu’ tanti Zina din Dunavățu de Jos sau cu varianta upgradată de la Doi Stejari de la Maliuc, însă un lucru e cert: cine-i pune inelul pe deget acestei fete care prepară minunea asta de clam chowder, e un mare norocos. Casă de piatră și Clam Chowder fericit! 

Cornbread cu chorizo și ou ochi

Întrucât m-am înfipt în clam chowder ca un nehalit care n-a mai văzut în viața lui pește, am reușit să dau gata doar jumătate din porția de cornbread cu chorizo și ou ochi. 

Interesant, crunchy, cu o combinație sexy de texturi și arome. Cornbreadul moale, grăunțele de păpușoi crocante, chorizo picant și puțin gumos, ochiul, luate toate într-o singură îmbucătură mi-au făcut ziua mai frumoasă și au mai șters din banalitatea sandvișului cu gălbiori. 

Cealaltă jumătate de porție am balotat-o după înfrângerea CFR-ului în fața milogilor de la Young Boys Berna. De nervi. Bună și rece.

Peanut butter brownie și ceva sărățel

Nu sunt fan peanut butter, chiar deloc. Decât peanut butter, mai degrabă mănânc fornetti de pe jos, dar, în lipsă de altceva dulcic, am zis să-ncerc. N-are ce să meargă rău. Și uite că n-am murit. 

O prăjitură bună și, culmea, nu foarte dulce, așa cum m-aș fi așteptat, balansată, pe care parcă aș vedea-o cu ochi mai buni dimineața, lângă un double espresso cremos, de specialitate de la El Padre, de preferat Maroc. 

Arată bine negresa. O să-i spun și soacră-mii să cumpere, să vadă și ea ce gust trebuie să aibă o negresă, nu uleioșenia aia a ei, pentru care, să-mi fie cu iertare, zic „sărutmâna” din complezență, ca să nu se supere, și pentru că sunt genul care nu știe să zică NU. 

Lucrez intens la ultima parte.

Kimchi din pepene roșu și muștarul care face toți banii

La carte scrie că acest kimchi face parte din bucătăria coreeană, fiind o farfurie tradițională de legume sărate și fermentate. Însă, fiind pentru prima oară când experimentez kimchiul, îl văd ca pe un ghiveci exotic, revigorant, picant și dulceag în același timp, pe bază de pepene roșu murat ce conține inclusiv un ingredient pe care a trebuit să-l googlesc, ca să nu mor prost: gochugaru. No, ce să vezi, e un soi de ardei iuți coreeni. Bravo mie. Foarte, foarte gustos și… diferit?

Muștarul care face toți banii

O creație originală Pickles pentru care mi-aș paria un rinichi că ar rupe piața de retail. Îi prevăd un viitor frumos și strălucit, mai cu seamă lângă vreo doi virștli, căci a dat Domnu’ și s-au făcut și anu ăsta, lăudat fie Oborul.

Nota, vă rog!

Grand total: 135 de lei.

Mare plus pentru amabalajele biodegradabile folosite. Horeca are nevoie de aceste exemple de bune practici, sper eu, contagioase.

Întrebarea de baraj rămâne: aș mai mânca de la Pickles? Da. Jur pe galben de Pickles!

Dacă ești din provincie și vizitezi Bucureștiul, pune Pickles în top 10 must eat.

Aici e contul de Insta: https://tinyurl.com/yyhkh3o6

Și să nu uiți cât vei trăi: murăturile în oțet NU sunt murături, la fel cum FCSB nu e Steaua.

Saramură FTW!

Mecca MurăturilorPro Tip

Dacă ești în căutare de pepene roșu murat ca la carte, am o recomandare pentru tine: cum intri în Obor, dinspre Pantelimon, în clădirea cu Administrația Piețelor Sector 2, intră în primul stand de murături și mergi la prima tanti de pe stânga. E din Rădăuți (parcă) și murăturile ei sunt balsam pentru suflet. Dacă nu-s Dumnezeu pe pământ, să-mi zici mie cuțu. Cam atât.

Să ne fie de bine! Am mâncat și azi pentru tine.


Recomandarile noastre


Parteneri

Back to top button