Pe 10 octombrie 1857 începea construcția Palatului Universității din București, simbol al învățământului românesc. Astăzi, clădirea proiectată de Alexandru Orăscu renaște printr-un amplu proces de restaurare, consolidare și reconstrucție a elementelor distruse în 1944, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Lucrările la Palatul Universității au debutat în 1857, sub coordonarea arhitectului Alexandru Orăscu. Acesta a proiectat clădirea într-un stil neoclasic sobru, inspirat de universitățile din Paris, Viene și Berlin.
Construcția s-a ridicat în centrul Capitalei, pe locul fostei Mănăstiri Sfântul Sava, acolo unde, funcționase anterior Academia Domnească, instituție care a stat la baza învățământului superior românesc.
Palatul Universității a fost inaugurat parțial în 1860 și a găzduit treptat principalele facultăți ale nou-înființatei Universități din București. Clădirea era, la acel moment, una dintre cele mai moderne din România, cu săli spațioase, amfiteatre luminoase și o bibliotecă impresionantă.
În timpul bombardamentelor din 4 aprilie 1944, partea superioară a palatului – inclusiv spectaculosul fronton decorat cu un vultur central și doi grifoni laterali – a fost distrusă complet. Sculpturile, realizate în piatră de maeștri italieni, reprezentau puterea și înțelepciunea, simboluri ale cunoașterii.
După război, frontonul nu a mai fost reconstruit, iar timp de opt decenii fațada principală a rămas incompletă. În cadrul actualului proiect de restaurare, aceste elemente vor fi refăcute fidel pe baza fotografiilor și planurilor de arhivă.
Macheta a fost deja realizată, iar replicile vor fi turnate în bronz, readucând fațadei aspectul originar din secolul al XIX-lea. Iluminatul arhitectural va pune în valoare compoziția sculpturală, redând clădirii prestanța pierdută în timpul războiului.

Tronsonul Facultății de Istorie este finalizat în proporție de peste 80%, urmând ca întreaga lucrare să poată fi încheiată până la finalul anului. Restaurarea include consolidarea structurii, refacerea elementelor decorative, a acoperișului, a tâmplăriei și implementarea unui sistem antiseismic modern, adaptat normelor actuale.
Pe lângă lucrările structurale, specialiștii au făcut deja probe spectaculoase de iluminat arhitectural, menite să scoată în evidență detaliile fațadei istorice. Astfel, Palatul Universității va redeveni un punct de atracție al centrului istoric, integrat armonios în peisajul urban modern.
Săpăturile arheologice efectuate în timpul lucrărilor au scos la lumină un tunel de patru metri înălțime, care înconjura clădirea principală. Tunelul, alături de ruinele Academiei Domnești, va fi integrat într-un traseu muzeal subteran, dedicat istoriei educației românești.
Curtea interioară va fi transformată într-un spațiu pietonal și cultural, cu zone de relaxare, expoziții permanente și un mic amfiteatru în aer liber.
Valoarea totală a proiectului depășește 315 milioane de lei, fiind una dintre cele mai ample intervenții de restaurare din România. Finanțarea provine din fonduri guvernamentale și universitare, iar execuția este asigurată de compania Concelex-Erbașu.
Rectorul Marian Preda afirmă că:
Reabilitarea Palatului Universității nu reprezintă doar o lucrare de infrastructură, ci o investiție în identitatea culturală a României.
Anul 2025 marchează 168 de ani de la momentul începerii construcției clădirii care a traversat epoci istorice, războaie, transformări și renașteri succesive, rămânând mereu un reper al Capitalei.