Casa Doina, cel mai vechi restaurant-monument din București! „Bufetul de la Șosea”, creația arhitectului Ion Mincu, a împlinit 130 de ani

Casa Doina. Seamănă cu un mic conac boieresc. Parcă ar fi o culă. Sau poate fi sora cea mică a Școlii Centrale de Fete. Aduce bine cu Casa Lahovary, clădire în care funcționează astăzi Maternitatea Spitalului Cantacuzino. O fi casa unui țăran avut din Argeș sau din Vâlcea sau casa popii din Hurezi. Bufetul de la Șosea, clădire proiectată de Ion Mincu în anul 1892, a împlinit 130 de ani, la sfârșitul lunii septembrie 2022. O lecție de stil național, care integrează în modernitate vechea arhitectură țărănească. O clădire emblematică pentru arhitectura Bucureștilor astăzi la “Make Bucharest Great Again”, un proiect B365.ro dedicat patrimoniului orașului.

Proiectul “Bufet românesc” a fost gândit de Ion Mincu, părintele arhitecturii neoromânești, pentru a găzdui Pavilionul României la grandioasa Expoziție Universală de la Paris, din anul 1889. Planul său va fi realizat însă abia trei ani mai târziu, în 1892, la București. La Paris, Ion Mincu a impresionat prin ineditul și frumusețea celor celor două Pavilioane naționale, Restaurantul și Pavilionul degustării vinului. A construit Pavilionul degustării vinului din trunchiuri de lemn de brad suprapuse, cu acoperiș din paie, cum n-a văzut Parisul. Restaurantul era asemănător unei cabane, cu turnuri și ziduri proprii, cu streașină, prispă, lambriuri și grinzi de lemn. Bufetul din București avea să fie însă trainic, unic, făcut pentru totdeauna. Despre soarta Casei Lahovary, care îi seamănă, am scris aici:În casa generalului Lahovary din București se pot face întreruperi de sarcină, bustul i-a fost furat, osemintele aruncate din cavou, iar în locul lor se odihnește bunicul lui Marian Vanghelie

Bufetul de la Șosea, 130 de ani de tradiție

În anul 1892, la inițiativa lui Petre P. Carp, Ministrul Comerțului și Domeniilor, arhitectul Ion Mincu dăruiește Bucureștiului o clădire-manifest a stilulului neoromânesc, stil național pe care avea să-l impună capitalei, în mod special. Bufetul de la Șosea a funcționat dintotdeauna ca restaurant și întotdeauna a fost cu pretenții; o cârciumă care să se ridice la nivelul clădirii în care a fost deschisă. Nu știm de ce regimul comunist l-a botezat Casa Doina, dar bine că nu i-a spus Miorița, Hora, Alunelul sau Sârba din bătrâni. Clădirea de pe Bulevardul Kiseleff se află pe Lista Monumentelor Istorice și a fost bine conservată, de-a lungul timpului.

Bufetul de la Șosea, clădire cu elemente inspirate de arhitectura caselor țărănești din Vâlcea și Argeș

Pentru Bufetul de la Șosea, Ion Mincu a preluat și a reinterpretat elemente din arhitectura caselor țărănești din Argeș, Vâlcea și a bisericii de la Hurezi, foișorul cu arcade în acoladă fiind componenta dominantă, S-au păstrat până azi elementele decorative din ceramică smălțuită, în care predomină culoarea verde-azuriu, butonii de faianță, stâlpii din lemn. Deasupra ancadramentului se găsește o friză cu însemnele vechilor podgorii românești: Berbeci, Panciu, Cotnari, Odobești, Drăgășani.

“Am văzut în țara asta semănată cu lucruri vechi, frumoase, o biserică, o casă, un acoperiș, o ușă, o rozetă, un chenar cum nu mai văzusem în altă parte”

“Ceea ce am făcut eu este un lucru mic și simplu: am văzut în țara asta semănată cu lucruri vechi, frumoase, o biserică, o casă, un acoperiș, o ușă, o rozetă, un chenar cum nu mai văzusem în altă parte și mi-am zis că, adunând pe una de ici, pe alta de dincolo, s-ar putea începe cu ele un stil în țara noastră, iată ce am făcut eu. Dacă încercarea aceasta, atât de modestă, mi se aprobă de dvs, eu sunt fericit”, spunea Ion Mincu în cuvântul luat la Banchetul anual al arhitecților români din anul 1913, organizat la Hotel Boulevard din București.

„O clădire cu ornamentaţia picturală şi sculpturală a arhitecturii brâncoveneşti, precum şi cu butoni de email puternic reliefaţi”

„Ion Mincu compune o compoziție arhitecturală susţinută de un foişor cu coloane înalte de lemn pe care se sprijină arce înalte, trilobate, sfârşite în acoladă. O scară exterioară protejată duce spre foişor. Timpanele arcelor sunt decorate cu ornamente de ceramică smălţuită multicoloră, sursa lor fiind fără îndoială ornamentaţia picturală şi sculpturală a arhitecturii brâncoveneşti, precum şi cu butoni de email puternic reliefaţi, ce vin din vremuri apuse de pe plaiuri moldovenești. Prelucrarea stâlpilor întâlniţi în arhitectura populară, nefiind doar o mărire la scară, ci forme intermediare între stâlpii de lemn şi cei de piatră. Împodobit cu ornamente de ceramică, timpanul arcelor prezintă compoziția decorativă florală în relief. Streașina largă adăpostește antablamentul din faianță colorată, o excepțională friză cu nume de podgorii din țara noastră și o cornișă decorată cu arce și frunze, specifice arhitecturii brâncovenești”, Arhitect Grigore Ionescu, “Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor”, Editura Academiei RSR, 1962.

„Bufetul, un admirabil exemplu în spirit creator a caracteristicilor arhitecturii populare românesti”

„Compoziția volumelor, jocul de linii al acoperișului, elementele decorative de ceramică multicoloră fac din această construcție un admirabil exemplu în spirit creator a caracteristicilor arhitecturii populare românesti. Ca tehnici de zidărie și materiale sunt folosiți stâlpii din lemn, șarpantele din lemn, decorații din ceramică emailată, țiglă smălțuită, zidărie portantă din caramidă”.

„Arhitectul Ion Mincu, un deschizător de şcoală”

„Valoarea incontestabilă a lecţiei stilistice a lui Ion Mincu a constat în forţa ei de sugestie pentru arhitecţii epocii care i-au recunoscut meritele, mulţi dintre ei urmându-l cu rezultate notabile, ceea ce a făcut din arhitectul Ion Mincu un deschizător de şcoală. Concepţia şi-a expus-o cu aceeaşi zgârcenie şi în mărturii scrise. Incontestabilul merit al arhitectului Ion Mincu este acela de a fi încercat, primul, integrarea în modern a fondului de veche tradiţie autohtonă”, Arhitect Grigore Ionescu “Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul veacurilor”, Editura Academiei, RSR 1962.

Bufetul, atracția bucureștenilor care se plimbau la Șosea. “Kiseleff nu este o stradă, e sărbătoarea orașului”

Luli August-Sturdza, pictoriță, graficiană și artistă decoratoare descrie viața bucureștenilor la Șosea în cartea sa de memorii, “Așa s-au întâmplat, așa le-am însemnat”, Editura Humanitas.

“Șoseaua Kiseleff, mult arcuită, pavată cu piatră de râu lustruită oglindă de roatele trăsurilor și copitelor cailor, este promenada de căpetenie a Bucureștilor între cele două războaie. Fetele de pension îi zic “la șose” și se pozează grupuri în fața cutiilor de lemn pe trepied înalt ale fotografilor LA MINUT. Kiselefful nu e o șosea, o stradă, un drum al unei capitale. E SĂRBĂTOAREA orașului. E umbră. Răcoare. Foșnet. Miros de tei. Cucii își răspund dintr-un parc într-altul. De la verdele palid din martie la arămile toamnei, la albul fără pată al straturilor de zăpadă, nu lipsește nicio culoare. Bătăi cu flori. Expoziție de automobile. Fanfară militară. Sănii cu zurgălăi. Nu lipsește nicio manifestare a bucuriei. Între solstițiul de vară și echinox, când crapă de ziua se aude privighetoarea”. Luli August- Sturdza, “Așa s-au întâmplat, așa le-am însemnat”. Editura Humanitas.

“În coasta Bufetului cântă toată vara fanfara militară”

“În coasta dinspre parc a Bufetului e chioșcul hexagonal, cocoțat, în care cântă toată vara fanfara militară. Ostașii muzicanți, gravi ca niște generali de paradă, în uniforme cu fireturi aurii, cu instrumente de alamă sclipitoare, sunt neobosiți. De la colonade până la Arcul de Triumf, șoseaua e scăldată în uverturi, legănată de Johann Strauss. Seara, înainte de a părăsi chioșcul, fanfara cântă Trăiască Regele. Clienții restaurantului ascultă ridicindu-se în picioare, trecătorii stau drepți, lipiți pe locul pe care îi prinsese începutul imnului. În parc, peste drum de Bufet, ascuns între copaci, întoarce tramvaiul 20, capăt de linie. Parcurgând tot orașul până la Bellu și înapoi, vine și pleacă înțesat”. Luli August- Sturdza, “Așa s-au întâmplat, așa le-am însemnat”. Editura Humanitas.

“Bufetul, grădină-restaurant la umbra castanilor bătrâni. Vreo două sute de mese cu scaunele lor, fier forjat vopsit alb, fețe de masă impecabil albe în competiție cu haina chelnerilor”

“Arcuită, lustruita șosea Kiseleff parcurge Parcul până la a doua piață circulară, până la Bufet, încrucișarea cu strada arhitect Ion Mincu. Bufetul, grădina-restaurant la umbra castanilor bătrâni. Vreo două sute de mese cu scaunele lor, fier forjat vopsit alb, fețe de masă impecabil albe în competiție cu haina chelnerilor, cu spuma halbelor plină, cu făcliile albe ale castanilor în floare. Forfotă mai mare, mai variată, mai colorată nu cred să fi fost altunde decât cea de la și din jurul Bufetului în serile de vară și în duminicile bucureștene. Umbrele, pălării înflorate și fuste cu volane aleargă după copii. Baloane, baloane, naționale baloanee. Ia steluța, ia steluța”, Luli August- Sturdza, “Așa s-au întâmplat, așa le-am însemnat”. Editura Humanitas.

După instaurarea comunismului, Bufetul decade.”Nu mai sunt duminici”

“Preluat de comerțul statului, bufetul n-are bere, n-are mușterii. Scaunele se cojesc de vopseaua albă, întoarse pe mesele deja cojite; câțiva chelneri negjilenți și obraznici cu întâmplători clienți joacă table și poker. Vorbele cu care se insultă găuresc urechile puținilor trecători. Nu mai sunt duminici.”Luli August- Sturdza, “Așa s-au întâmplat, așa le-am însemnat”. Editura Humanitas.

Bufetul, Casa Doina de astăzi, restaurantul unde au mâncat șefi de stat și ambasadori

Restaurantul cu chelneri ceremoniosi și mâncare românească, impresionează și astăzi. Nicu Hotin, șef de sală: “În cei 32 de ani dedicați Casei Doina am servit de la ambasadori la prințese și președinți de țară și chiar pe prima Doamna a SUA, Jill Biden, pe atunci în calitate de soție a Vicepreședintelui. Anul acesta ies la pensie și o să îmi lipsească eleganța și atmosfera din fiecare seară, precum și oaspeții care ne trec pragul”, pagina de facebook Casa Doina. La mulți ani, Bufet românesc.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele

• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele