La mulți ani, București! La peste o jumătate de mileniu de la atestare, ziua Capitalei, care provine de la bucurie, se sărbătorește în 2021 fără fast și voie bună

Ziua Bucureștiului se sărbătorește, ca în fiecare an, pe 20 septembrie, data la care a fost atestată pentru prima dată, „cetatea București”. Luni se împlinesc 562 de ani de la documentul emis în vremea lui Vlad Țepeș, în 1459. Cum este marcat în 2021 acest moment?

Ziua de 20 septembrie, dată fixată în calendar ca ziua Bucureștiului, are semnificații puternice pentru iubitorii Capitalei, locuitori ai urbei sau, de ce nu, îndrăgostiți de zone pitorești ale orașului.

Cei care cunosc istoria Capitalei, îi admiră personalitățile și se mândresc cu frumoasele clădirile de patrimoniu au motive de sărbătoare. Printre ei se numără și B365, publicație care le cultivă bucureștenilor sentimentul de mândrie, de apartenență la un oraș încărcat de istorie și cultură.

Pauză de la „Zilele Bucureștiului”

Ziua de 20 septembrie 2021 pare însă o zi ca oricare alta. Mulți dintre iubitorii Capitalei, al sentimentului de urbe, așteptau un eveniment care să-i aducă împreună, însă în acest an nu există încă celebrele „Zilele Bucureștiului”.

Arcub și Creart, instituții de cultură aflate în subordinea Primăriei Capitalei, sunt așteptate să se pronunțe cu privire la evenimentele ce pot fi organizate, în condiții fluctuante privind evoluția Covid-19.

Mesaj al lui Nicușor Dan, primarul Capitalei aflat în primul an de mandat

Nicușor Dan a postat, luni dimineață, o scurtă urare pentru bucureșteni în care amintește de istoria Bucureștiului.

„Pe 20 septembrie 1459, în vremea domniei lui Vlad Țepeș, a fost emis primul document în care este menționată „cetatea București”. La exact 200 de ani de la această primă atestare (în 1659), Bucureștiul devine capitala Țării Românești, iar după încă două secole devine capitala României.

Cu ocazia zilei Bucureștiului, pe care o marcăm la fiecare 20 septembrie, urez „La mulți ani” tuturor bucureștenilor!”, a transmis primarul general, într-o postare pe Facebook.

Postarea lui Nicușor Dan a avut însă efectul nedorit. Mesajul său a strâns comentarii negative legate de problemele curente ale bucureștenilor, dezinsecția orașului care a început târziu, murdăria de pe străzi și parcurile neîngrijite, dar și furnizarea defectuoasă a apei calde.

Istoria Bucureștiului și etimologia numelui „orașului veseliei”

Prima mențiune a localității apare în 1459, în timpul celei de-a doua domnii a lui Vlad Țepeș. Prima atestare documentară certă apare în hrisovul din 20 septembrie, în care domnitorul Vlad Țepeș scutește de dări și întărește dreptul de proprietate al unor locuitori.

Documentul, foarte-deteriorat, a fost descoperit în jurul anului 1900. Vlad Țepeș petrece patru din cei șase ani de domnie „în cetatea București”, preferându-l reședinței Târgoviște.

În 1862 devine capitala Principatelor Unite. De atunci a suferit schimbări continue, devenind centrul scenei artistice, culturale și mass-media românești. Arhitectura elegantă și atmosfera sa urbană i-au adus în Belle Époque supranumele de „Micul Paris”.

Deși clădirile și cartierele din centrul istoric au fost deteriorate sau distruse de război, cutremure și chiar programul lui Nicolae Ceaușescu de sistematizare, multe au supraviețuit. În anii după 2000, orașul a cunoscut un boom economic și cultural, potrivit wikipedia.org.

Tradiția spune că întemeierea orașului s-a realizat în vremea lui Bucur, pe care unii îl cred cioban, alții pescar, boier, haiduc.

La jumătatea secolului al XVII-lea, călătorul oriental Evliya Çelebi nota în memoriile sale că numele reședinței de scaun a Țării Românești se trage însă de la acel fiu al lui Gebel-ul Himme din tribul Beni-Kureis, anume Ebu-Karis, de aici Bukris – București.

În 1781, istoricul elvețian Franz Josef Sulzer considera că numele vine de la „bucurie, bucuros, a bucura”. Trei decenii mai târziu, într-o carte tipărită la Viena, se consemna că denumirea se trage de la pădurile de fag ce se numesc „bukovie”. I

storicul Adrian Majuru amintește că în limba albaneză „bukureshti” înseamnă „frumos este”. Prin etimologie populară domnitorii fanarioți au tradus toponimul prin Hilariopolis, ceea ce, în limba greacă, înseamnă „orașul veseliei”.