La Grădina Botanică din București există cel mai prețios Herbar din România. Plantele presate sunt „bunuri naționale de mare valoare”

Nu este om care să nu fi pus la presat măcar o floare între paginile unei cărți. Ca să o păstreze pentru totdeauna. În Grădina Botanică din București se află în curs de digitalizare un foarte valoros Herbar, arhiva bogăției noastre floristice, o colecție care conține 520.000 de plante presate. Prețioasa biblioteca are o istorie veche și tumultoasă. În timpul bombardamentelor din 4 aprilie 1944 din cele 800.000 de coli prețioase doar 100.000 au fost salvate din foc. Ce plante rare conține comoara presată din Grădina Botanică, mai jos. Săptămâna aceasta vă așteaptă festivalul lalelelor în raiul din Cotroceni.

Grădina Botanică este ansamblu monument istoric, Central Park-ul Bucureștilor, o oază de pace, o bucată de rai între betoane. Se întinde pe 18,2 hectare, dintre care 4000 de mp de sere, și conține peste 10.000 de plante. Pentru Paulina Anastasiu, directorul Grădinii Botanice, cel mai greu este să găsească muncitori care să lucreze în grădină.

„Nu găsim muncitori pentru că lucrările presupun mult efort fizic, trebuie să stai mult timp aplecat”

Paulina Anastasiu, Director Grădina Botanică: „Avem o suprafață atât de mare și doar 23 de muncitori pe care trebuie să îi împărțim peste tot. Avem un muncitor la muzeu, nu avem angajați muzeografi, avem unul care se ocupă de întreținerea colecțiilor, cinci muncitori la sera nouă, doi la sera veche, doi la sera de producție, astfel încât rămân foarte puțini care să îngrijească spațiul grădinii. Dacă scădem suprafața construcțiilor, spațiul rămâne de 17, 5 hectare. Un număr mic de muncitori, un număr care s-a tot redus și pentru că nu am găsit forță de muncă calificată. Și forța de muncă necalificată este la fel de greu de găsit, pentru că nu mai vine nimeni să lucreze pe salariul minim pe economie”.

“Voluntarii sunt entuziasmați să lucreze în grădină, în aer liber, dar nu rezistă foarte mult”

B365.ro: Dar este o meserie frumoasă că lucrezi în natură. De ce nu vin aici cei care vor să muncească?

Paulina Anastasiu, Director Grădina Botanică: „Da, este frumosă, dar foarte solicitantă pentru că înseamnă mult efort fizic. Trebuie să stai aplecat, nu vorbim de un teren agricol în care poți să bagi nu știu ce utilaj și să sapi de la un capăt la altul. Lucrăm pe parcele foarte mici, folosim sapa, grebla, cazmaua, unelte tradiționale care sunt foarte solicitante. Mai vin din când în când voluntari care sunt entuziasmați să lucreze în grădină, în aer liber, dar nu rezistă foarte mult. Până acum doi ani am avut voluntari, dar de când cu pandemia nu au mai venit. Noi reușeam să facem multe cu ei, mai ales pe partea de lucrări care nu cer specializare cum ar fi greblatul frunzelor. Acum au reînceput să vină”.

Grădina Bunicii, locul în care copiii văd cum cresc legumele

Conțeanu Monica este responsabilă de digitalizarea prețioaselor colecții din Herbar. A absolvit Facultatea de Biologie din cadrul Universității de Științe Agronomice din București și are masterat în managementul și conservarea biodiversității. O jumatare de zi lucrează în Grădina Bunicii, un proiect nou și special, locul unde copiii văd cum cresc roșiile, castraveții și ridichiile, pe care altfel le-ar vedea doar la piață.

Conțeanua Monica: “Încă din luna martie pregătim răsadurile de roșii, ardei și vinete pentru copii. Și punem flori, foarte multe flori. Îmi place foarte mult să lucrez aici. Mă simt apropiată de lac, de cascadă, de grădina cu chiparoși. În dimineață aceasta am pus în pământ ceapă și usturoi, împreună cu doamna inginer Maria Raicu, iar apoi am scanat la Herbar, am introdus plantele în baza de date”.

Herbarul este digitalizat cu un scanner special care a costat 10.000 de lire

Paulina Anastasiu, Director Grădina Botanică: „Suntem în Laboratorul Herbarului general, în care introducem colile de herbar într-o bază de date. Aceste coli de herbar sunt scanate cu un herbscann, un scanner special construit, patentat de colegii noștri de la o Grădină Botanică din Anglia. L-am achiziționat cu suma de 10.000 de lire sterline, l-am obținut printr-o sponsorizare. Digitalizarea o facem mai încet, cu un singur angajat, dar suntem foarte încântați. Am reușit să digitalizam până acum colecțiile de plante rare, le-am prioritizat. Avem 100 000 de coli de herbar din colecția salvată în timpul războiului”.

În Herbar se găsesc coli cu plante unicat

Herbarul Grădinii Botanice Dimitrie Brândză din București adăpostește o colecție de cca 520.000 de specimene de plante vasculare (ferigi, gimnosperme și angiosperme), briofrite, alge, licheni și fungi. În plus față de materialul de herbar conservat în stare uscată, colecția conține și o palinotecă (preparate microscopice cu probe de polen). În biblioteca plantelor se găsesc coli cu caracter de unicat care au aparținut unor personalități ale botanicii, considerate a avea o valoare istorică incontestabilă. Specimenele sunt disponibile pentru studenți și cercetători. Anul trecut, Grădina Botanică din București a avut peste 170.000 de vizitatori, fără a mai pune la socoteală copiii, iar despre consolidarea și restaurarea clădirii restaurantului interbelic, proiectată de arhitectul Octav Doicescu am scris aici.

„Grădina Botanică este atacată de omizi, o specie foarte vorace și greu de combătut”

B365.ro: Încălzirea globală a ajuns și în Grădina Botanică. Cum se manifestă?

Paulina Anastasiu, Director Grădina Botanică: „Chiar și aici modificarea climei din ultimii ani își face simțită prezența. Deși am zice că este o oază de verde- aici a fost sălbăticie în urmă cu 100 și ceva de ani- Bucureștiul suferă din cauza modificărilor climatice. Sunt luni de zile de când nu a mai plouat serios și asta nu numai că afectează direct vegetația, ci favorizează și atacul multor dăunători. Ne-am confruntat cu tot felul de omizi în ultimii ani. Avem acea omidă care consumă merișorul, bine că avem tratamente fitosanitare. Este o omidă foarte vorace. Castanii, de asemenea, au avut de suferit. Procesul lor de slăbire s-a datorat acestui atac necontenit al omizilor, care a început în anii ’90. Dacă ați observat, deja în luna august, frunzele de castan sunt pe jos. Copacii bătrâni au căzut în furtunile pe care le-am avut în ultima vreme”.

„Punem mult suflet în tot ceea ce se întâmplă aici”

Paulina Anastasiu, Director Grădina Botanică: „Punem suflet în tot ceea ce se întâmplă aici. Uite, în urmă cu zece ani, aveam niște copii aici la voluntariat. Greblau frunze și m-au întrebat dar oare cum cresc roșiile. Și de acolo ideea de a face o grădină, i-am zis noi Grădina Bunicii, în care cultivăm plante din grădina țărănească: roșii, vinete, varză, astfel încât copiii să vadă cum cresc. Alături avem o grădină istorică în care cultivăm plante uitate, cum este lintea. Tot pentru partea educativă am înființat anul trecut o livadă. Avem o livada cu 93 de pomișori de meri, peri și caiși, copaci din toate speciile noastre. Aceasta am făcut pentru copii, avem multe activități cu copiii prin programul Micul botanist”.

“Privighetorile, mierlele cântă în grădină, iar în ultima perioada sunt foarte încântată de prezența unei perechi de ulii”

Paulina Anastasiu, Director Grădina Botanică: „Avem peste 50 de specii de păsări care vin aici, menținem câteva locuri sălbatice pentru a urmări ce tip de floră, ce tip de plante se instalează, dar și pentru a crea locuri pentru păsări. Privighetorile, mierlele cântă în Grădină, iar în ultima perioadă sunt încîntată de prezența unei perechi de ulii. Avem ulii și aveam nevoie și de ulii. Din pacate, vin și multe ciori. Acum s-a încălzit și au plecat, dar dacă ați fi venit când încă era frig, le-ați fi văzut. Au plecat în afara orașului, la gropile de gunoi. Sunt foarte deștepte și ne stresează pentru că sunt foarte multe. Fac multă mizerie și, efectiv, nu avem ce să le facem. Specialiștii în ornitologie spun că fiind atât de deștepte orice metodă de combatere rezistă două, trei zile”.

În curând, după lalele, vor înflori trandafirii în Rosarium, în Paradisul din mijlocul orașului. Ne așteaptă să ne bucurăm de învierea Naturii.