MAKE BUCHAREST GREAT AGAIN

La Alhambra, în București, se joacă de zor “Scandal”. Arhitecții spun că publicul e în pericol, Primăria a oprit șantierul, investitorii se apără

Se vede treaba că în București nicio minune nu ține mai mult de câteva zile. Mare a fost bucuria urmașilor lui Bucur când au aflat că se redeschide o remarcabilă ruină: Teatrul de vara Capitol/ Alhambra, cu intrare din strada Sărindar, astăzi Constantin Mille. Ordinul Arhitecților din România, filiala București, Inspectoratul de Stat în Construcții și P.M.B au constatat însă că lucrările de reabilitare încalcă legea privind calitatea în construcții, așa că șantierul a fost oprit. “Dacă am greșit, autoritățile competente vor decide și ne vom supune hotărârilor lor; grădina nu se va închide” ne-a declarat Petrică Paraschiv, co-fondator “Teatrul Elisabeta” și “Grădina Capitol”. Lungul drum al Alhambrei către gloria de altădată, astăzi, într-un nou episod din Make Bucharest Great Again, un proiect B365.ro dedicat salvării patrimoniului Bucureștiului.

La sfârșitul lunii august, 2021, Teatrul Elisabeta anunța că Grădina Alhambra/Capitol din București se redeschide, după aproape 30 de ani, cu un concert de pop-opera și o petrecere cubaneză cu muzică live și dans.

gradina, alhambra, deschidere, capitol
Gradina Alhambra din Bucuresti la redeschidere, foto credit Leea Moraru.

Grădina Alhambra face parte dintr-un ansamblu de monumente istorice, alături de Cinema Capitol, astăzi distrus și abandonat. Proiectul de reabilitare inițiat de Asociația Culturală Teatrul Independent Elisabeta din București declara că își propune “să revitalizeze ansamblul de monumente istorice, să păstreze și să pună în valoare arhitectura originală și să modernizeze spațiile”.

gradina, alhambra, capitol
Gradina Alhambra acum trei luni, inainte de redeschidere. Foto credit Alex Iacob, Reptilianul.ro

Grădina Alhambra poate găzdui evenimente culturale în condiții de siguranță”

Ansamblul Capitol/ Alhambra aparține Ministerului Culturii, se află sub administrația RADEF “RomâniaFilm” și a fost închiriat Asociației Culturale Teatrul Independent Elisabeta, reprezentată de Petrică Paraschiv, co-fondator al “Teatrului Elisabeta”. După numai trei luni de lucrări, Teatrul Elisabeta anunța că “Grădina Alhambra a fost amenajată, astfel încât să poată găzdui evenimente culturale în condiții de siguranță. Oaspeții se vor putea delecta cu spectacole de succes, preparate culinare savuroase și băuturi răcoritoare sub cerul liber, chiar în inima capitalei”.

gradina, alhambra, capitol, redeschisa
Gradina de vara Alhambra dupa trei luni de reabilitare, foto credit Leea Moraru.
gradina, alhambra, capitol
Foto credit Alex Iacob, Reptilianul.ro.

Mai ales după Colectiv, nu poți deschide un local fără să ai autorizații”

Dorothee Hasnaș este arhitect, manager cultural, cu studii de specialitate în București, Stuttgart și Karlsruhe. Dorothee Hasnaș, consilier al Grupului de Patrimoniu, Ordinul Arhitecților, filiala București, pentru B365.ro:

Concluzia noastră legată de Teatrul de vara Alhambra este că, indiferent de intenție, bună sau rea, legile trebuie respectate, pentru a proteja utilizatorii/consumatorii. Legislația nu este un capriciu al administrației, ci este pentru a ne proteja. Din toate datele noastre reiese că acum trei luni ansamblul neamenajat era în colaps, acum ei spun că au pus clădirea în siguranță. Dar, mai ales după Colectiv, nu poți să deschizi un local fără autorizație de funcționare. Este o problemă de patrimoniu asupra căruia nu poți interveni, ansamblul trebuie consolidat, trebuie cerut un certificat de urbanism. E adevărat că toate răspunsurile ar dura jumătate de an, durează mult, dar sunt necesare ca să recondiționezi corect o clădire. Acolo există o singură ieșire. Este o problemă de legalitate a funcționării, ai bucătărie, ai clienți, ce faci cu o singură ieșire?”.

gradina, capitol, alhambra
Foto credit Alex Iacob, Reptilianul.ro. Fotografie dupa reabilitarea de trei luni.
gradina, alhambra, capitol
Foto credit Alex Iaco, Reptilianul.ro

Dacă este cutremur și oamenii se panicheaza nu au pe unde ieși”

Dorothee Hasnaș: “Mesele sunt una lângă alta, dacă este cutremur și oamenii se panichează nu au pe unde ieși. Din punct de vedere arhitectural, clădirea arată în ultimul hal, în videoclipul celor de la Vama Veche, “Țara în care m-am născut”, se vede exact cum era. Mai lucrează și la cinematograful din spate și nu au autorizație nici pentru acele lucrări. Vorbim de un local cu consumație publică, unde sunt ieșirile de urgență?”.

fatada, capitol, alhambra
Fatada Gradinii de vara Alhambra, dupa reabilitare. Foto credit Alex Iacob, reptilianul.ro

Din păcate, pentru unii investitori contează mai mult viteza cu care «rezolvă problemele»”

Ordinul Arhitecților din România: “Graba cu care Asociația Culturală Teatrul Independent Elisabeta, fără nici o autorizare, dorește să pună în funcțiune și să redeschidă către publicul larg un sit de patrimoniu aflat pană de curând în pragul colapsului, fără a respecta etapele legale de avizare și implementare, demonstrează atât neînțelegerea naturii patrimoniului în sine, care necesită o grijă deosebită asupra detaliilor, cât și nesocotirea riscurilor elementare de siguranță a funcționării. Din păcate, pentru unii investitori contează mai mult viteza cu care „rezolvă problemele”, economisind timp prin eludarea legislației în vigoare, neluând în calcul calitatea intervenției, siguranța publicului și contextul valoros specific oricărui imobil de patrimoniu, care se pierde prin „reparații” și  intervenții pripite făcute de către nespecialiști”.

alhamabra, foto, veche
Teatrul de vara Alhambra, arhiva arhitecttului Nicolae Nenciulescu.
alhambra, capitol
Foto credit Alex Iacob, Reptilianul.ro. Imagine de dinainte de reabilitare.

Pe lângă desfigurarea monumentului, există un risc de prăbușire la care sunt expuși toți cei care vor fi prezenți la evenimente”

O.A.R: “Un spațiu în precolaps nu poate fi doar vopsit și prezentat ca fiind unul sigur pentru evenimente culturale. Pe lângă desfigurarea monumentului, există un risc la care sunt expuși toți cei care vor fi prezenți la evenimentele care se vor desfășura în incinta Grădinii Cinema Capitol. Lucrările se fac întotdeauna cu aviz, indiferent dacă spațiul are destinație publică sau nu. O renovare grăbită în 2 luni jumătate nu include consolidarea. Riscul de prăbușire este unul cât se poate de real. Nu e doar pe hârtie, într-un dosar. În cazul monumentelor istorice e nevoie de experți. Nu există bună-intenție care poate ține loc de obținerea autorizației de construire.  Autoritățile ar fi trebuit să se asigure de oprirea lucrărilor pentru că acestea să se desfășoare conform legislației din domeniu care este încă în vigoare pe teritoriul României”.

alhambra, capitol
„O renovare grăbită în 2 luni jumătate nu include consolidarea. Riscul de prăbușire este unul cât se poate de real”, foto credit Alex Iacob, Reptilianul.ro.
S-au constatat încălcări ale prevederilor Legii 10/1995 privind calitatea în construcții”

Răspunsul Inspectoratului de Stat în Construcții către Ordinul Arhitecților: In urmă controlului efectuat la adresa susmenționată de către inspectorii în cadrul I.S.C.B.I s-au constatat încălcări ale prevederilor Legii 10/1995 privind calitatate în construcți i(..), pentru care s-a dispus oprirea lucrărilor la stadiul fizic consemnat în actul de control, cu excepția măsurilor de punere în siguranță. De asemenea s-a dispus proprietarului/locatarului efectuarea unei expertize tehnice în regim de urgență prin expert tehnic/experți tehnici atestați prin care se va analiză și evalua starea tehnică a construcțiilor în conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea în construcții”.

fatada, cinema capitol, in anii 60
Fatada Cinematografului Capitol in anii 70.
“Lucrările au presupus doar o întreținere a ansamblului, ca să nu cadă tencuiala și să nu se distrugă ceea ce încă mai există”

B365: Veți continua reabilitarea Grădinii de vară Alhambra și consolidarea cinematografului Capitol?

Petrică Paraschiv, co-fondator Teatrul Elisabeta și Grădina Alhambra: „În primul rând, doresc să precizez că lucrările pe care le-am întreprins pentru Grădina Alhambra nu au presupus decât o întreținere a ansamblului, astfel încât să nu cadă tencuiala și să nu se distrugă ceea ce încă mai există. Ca să vă dau un exemplu, înainte să preluăm grădina, sistemul de canalizare era înfundat, astfel încât apa a pătruns până la unul dintre stâlpii cinematografului, chiar sub edificiu, afectându-l serios. Tot din cauza canalizării, podeaua betonată din curte a fost deteriorată. Monumentul de importanță națională se afla într-o stare deplorabilă când l-am preluat. Devenise un adăpost pentru oamenii străzii, era plin de deșeuri pe care le-am scos. Noi nu am făcut decât să refacem sistemul de canalizare, să tencuim și să facem verificări privind rezistența clădirii”.

alhambra, reabilitat
Foto credit Leea Moraru.
Primăria Municipiului București nu a emis certificatul de urbanism, în urma criticilor și a plângerii penale”

Petrică Paraschiv: “În acest moment, este în execuție expertiza privind fațada și clădirea din grădină. Expertiza pentru cinematograf a fost deja făcută, motiv pentru care s-au început proiectarea și studiul istoric, pentru care au fost deja semnate contracte. În funcție de părerile specialiștilor, vom vedea dacă este sau nu este necesară o intervenție de urgență asupra clădirii. Ne dorim să întreprindem procesul de restaurare pentru a reda un monument emblematic Bucureștiului”.

Foto credit Alex Iacob, Reptilianul.ro.
Grădina nu se va închide”

Petrică Paraschiv: “Primăria Municipiului București nu a emis certificatul de urbanism, în urma criticilor și a plângerii penale. Deși nu există un dosar penal, refuză eliberarea acestui certificat, care ne-ar putea arăta concis ce lucrări putem executa. Ceea ce am făcut până acum nu a afectat sub nicio formă clădirea cinematografului. Este foarte importantă pentru noi punerea în siguranță a acestor monumente, iar aici intervin discuțiile cu Ministerul Culturii, care trebuie să ne ofere sprijin în gândirea următorilor pași.”

B365: Grădina Alhambra se va închide, după ce tocmai a fost  deschisă?

Petrică Paraschiv: „Grădina nu se va închide. Ea va rămâne deschisă, pentru că nu prezintă probleme de rezistență.”

Nu am făcut nimic prin care să distrugem clădirile pe care le-am preluat”

B365: Veți contesta poziția Ordinului Arhitecților?

Petrică Paraschiv: „Starea neîngrijită a spațiului, pe care am constatat-o după ce am început să scoatem tone de deșeuri acumulate și să tăiem vegetația care îl invadase, ne-a forțat să ne grăbim să începem reparațiile. Dacă am greșit, autoritățile competențe vor decide asta și ne vom supune hotărârilor lor. Repet, însă, nu am făcut nimic prin care să distrugem clădirile pe care le-am preluat. Dimpotrivă, facem tot posibilul pentru a le reabilita și lucrăm pentru avizele necesare, pe care sperăm să ni le acorde Primăria Municipiului București. Ne dorim să comunicăm și să colaborăm cu Ordinul Arhtecților, ca să vedem ce putem face împreună. Știm că grădina a mai fost preluată și de alte organizații în trecut. Însă, acestea nu au încercat reabilitarea clădirii, iar evenimentele care au avut acolo loc au fost organizate fără să se îngrijească stabilimentul ca atare”.

De un capriț, de un pamplezir, să mergem să mai vedem și noi lumea”

Dar Alhambra a fost odată ca niciodată vie, tânără și foarte sigură. Se întâmpla pe vremea în care Bucureștiul era plin de cabarete, teatre de varieteuri, braserii, terase și grădini de vara ținute de evrei, români, greci și aromâni, cum era și domnul Dimitris Papaianopol, proprietarul Teatrului de vară Alhambra/Capitol. Era pe vremea în care Zița lui Caragiale se ruga de Țățica Veta “să ne legăm de Nenea să ne ducă la Iunion”. Acolo în Grădina Union își doreau ele să ajungă “de un capriț, de un pamplezir, să mergem să mai vedem și noi lumea”.

foto, veche, capitol
Intrarea de pe Sarindar , astazi Constantin Mille, in Teatrul de vară Alhambra.
fatada, noua, alhambra
Fatada reabilitata, foto credit Leea Moraru.

Și nu era o grădină sau două în care Bucureștiul se distra de zor nevoie, în miros de mici și tuslama amestecat cu parfum franțuzesc. Erau cu zecile, una mai îmbietoare ca alta, pentru toate buzunarele și pentru toate rangurile. Iată și câteva nume: “Arena cu cai”, “Union”, “Stavri”, “Mitică Georgescu”, “Grădina Berărie Crebs”, “Jignitza”, “Blanduziei”, “Oteteleșanu”, “Amicii Orbilor-Cărăbuș”, “Colos”, “Marconi”, “Belle Vue”, “La lumea nouă”, “Eldorado”, “Țipter”, “Suvenir”, “Fortuna”, “Niță Sterie”, “Eden” și Grădina “Vaporul lui Ștefan cel Mare”.

detaliu, alhambra
Detaliu, foto credit Alex iacob, Reptilianul.ro.
I-am zis: Madam vrea să supeze? / Răspunsu’ a fost: de ce nu?!”

Toți urmașii lui Bucur, băcani, mahalagii, negustori, studenți, calfe, politicieni, tejghetari, boieri mici și mari, neamuri bune și neamuri proaste se îngrămădeau la ceea ce azi numim “evenimente culturale”, cum ar fi cupletul “Vila regală“: “Odată mă plimbam pe stradă / Cu nasu-n vânt, cu mâna-n șold/ Când un prieten cumsecade / Se-ntoarce și îmi dă imbold / O tânără cu ochi de-azur/ Ce-avea o piele colorată / Turnură, fără de cusur/ I-am zis: Madam vrea să supeze?/ Răspunsu’ a fost: de ce nu?! / Și fără să întârzieze / M-a luat de braț și mi-a zis Tu! / Trala / La / La”, citat din Vera Molea, “Teatrele de vara ale Bucureștiului de altădată”, Editura Biblioteca Bucureștilor, 2011. Ce-o fi însemnat “turnură, fără de cusur”? “Turnură”, din francezul “tournure”, înseamnă înfățișare, aspect. Mai înseamnă și “perniță sau bucată de stofă pe care femeile o purtau sub rochie, la spate, mai jos de talie”.

afis, maria, tanase
Maria Tanase a cintat la Alhambra, la Teatrul de revista.
De la Maria Tănase și Jean Moscopol, la Adelina Pestrițu

Vedetele Bucureștilor nu erau Adelina Pestrițu, Andra, Tony Poptămaș sau Selly, ci Natalița Pavelescu, Silly Vasiliu, Virginica Popescu, subreta pariziană Zizi Moustic, Carussi, Ciucurette și Maximilian. Jean Moscopol și Maria Tănase. Erau vremuri în care Constantin Tănase lansa Teatrul de vară “Cărăbuș”, iar Sică Alexandrescu înființa, în anul 1927, Compania “Teatrul Nostru” din care făcea parte și “Grădina de vara Alhambra/Capitol” cu spectacole de revista și de operetă. Sică Alexandrescu l-a numit director artistic la “Alhambra” pe Nicolae Leonard, supranumit “Prințul Operetei” și ținta ziarelor de can-can care îi urmăreau “ aventurile sentimentale”. “Cu o voce dumnezeiască, cu o frumusețe fizică de invidiat și cu un temperament pasional, Leonard a dat lovitura cucerind inimile bucureștenilor”, Vera Molea, “Teatrele de vară ale Bucureștiului de altădată”.

Iată și versurile hitului “Piciorușul Aglăiței”, murmurat de tot bucureșteanul: “În colțul unei străzi înguste/ Pe când ploua, am întâlnit / O domnișoară, ce prin fuste / Lăsa un piciorus zărit / Avea un picior / Foarte ușor/ Și o botină de cea mai fină/ Am fost tentat / De-așa vânat / De-o pulpă rondă / De-o nimfă blondă/”.

Hai cu mine-n București / E o viață ca-n povești”

Când a venit la București Mary Fanelly, direct de la Paris, a fost senzație. Diva cânta graseiat, stâlcind cuvintele românești: “Într-o seară la Chat Noir / Un client milionar / Mi-a propus un lovitur / La Paris să-i spui Bonjour/ Hai cu mine-n București / E o viață ca-n povești/ Curge râuri ca-n Carpați / Plin de miere și de lapți”. Și tot la teatrele de vară din București, “boborul” care nu avea bani să ajungă la Paris se delecta cu comedii de mare succes, cu traduceri din Moliere “Dandin dat pe Bețe” ( în original “George Dandin ou le Mari confondu”, “George Dandin și Soțul zăpăcit”) sau “Bădăranul boierit”.

Capitol a devenit cinematograful I.C. Frimu dupa nationalizare, iar Bulevardul Elisabeta, 6 martie, apoi Gheorghe Gheorghiu Dej.
Tinerețea divelor, frumusețea lor, farmecul și goliciunea lor pe scenă sunt motive hotărâtoare de succes”

Atunci, ca și acum, la Teatrul de vară Alhambra/ Capitol, mainstreamul își dorea să vadă femei frumoase și cât mai goale. Cronicarul teatral Mihai Vulpeș scria în revista “Rampa”: ”Revista de mare spectacol, oricât de fastuoasă ar fi înscenată și oricât de copios și de bună calitate ar conține, nu place dacă nu are o distribuție cât mai bogată de vedete feminine, cât mai frumoase și cât mai picante. Tinerețea divelor, frumusețea lor, farmecul și goliciunea lor pe scenă sunt motive hotărâtoare de succes”. Cât despre titlurile din repertoriul românesc, ele erau cele mai gustate: “Vladuțul Mamei”, “Mireasa și Iapa”, “Însurat cu o minciună”, “Balamucul”, “Găgăuții”, “Maior Buimăcilă”, “Banii învie morții’.

Foto credit Alex Iacob, Reptilianul.ro.
Alhambra, regina Grădinilor de vară, acolo unde cânta Maria Tănase

Dintre toate grădinile de vară din București, Capitol/ Alhambra impresiona prin intrarea impunătoare de pe strada Sărindar și prin toată alcătuirea sa spectaculoasă de “templu al artelor”. “Pe strada Sărindar, la cafenea, se adună așa numiții artiști și artiste ale varieteului Alhambra spre a se recrea. Aici se pun la cale contractele de angajament ale artistelor, contracte alcătuite de patron în așa fel ca artistele sunt și rămăn la discreția lui”, M. Socianu, “Tainele Capitalei”, 1919.

La Alhambra a cântat Jean Moscopol și toată crema varieteului interbelic. În anul 1938, Maria Tănase a fost angajată la Teatrul Alhambra condus de Nicolae Vlădoianu, iar în septembrie 1938, Maria Tănase lansează în spectactacolul “Constelația Alhambrei” cântecele care au făcut-o celebra, “Mi-am pus busuioc în păr” și “Habar n-ai tu”, compuse de Ion Vasilescu. Și tot la Teatrul de Revistă Alhambra, Maria Tănase cânta melodii din repertoriul francez, spaniol sau “negro spirituals”, iar la radio lansa cântece populare în ritm de jazz cu formația dirijată de Steve Bernard. “Sunt voci care nu exprimă numai frumosul natural, minunea veche și cu toate astea mereu nouă a cântecului, ci ceva mai mult, exprimă sufletul unui loc și al unui timp. Așa a fost vocea Mariei. Când cânta ea parcă plângea un violoncel cu strunele de mătase”, scria Constantin Nottara.

interior, cinema, capitol
Cinematograful Capitol in prezent, foto credit Alex Iacob, Reptilianul.ro
Bulevardul Elisabeta, Broadway și Hollywood pentru București

La începutul secolului XX a fost Cinema Clasic, devenit apoi “Cinema Capitol”, rebotezat de comuniști cinematograful “I.C Frimu” și apoi, din nou, “Capitol”, în anii ’70. Pentru bucureșteni, Elisabeta era Bulevardul destinat promenadei prin excelență, “tăiat” inițial până în Piața Kogălniceanu, între anii 1870-1872. Cum coborai Dealul Sărindarului te tot duceai spre Grădina Cișmigiu care în acele vremuri era continuată de alte grădini celebre, Belvedere și Procopoaia.

Dintrun studiu istoric realizat de agenția de media “Save or Cancel”, reprezentată de arhitecții Cristina Popa și Andrei Racovițean, agenție care avea să-și lege numele de Alhambra după 1990, aflăm că Ansamblul Cinema/ Teatrul de vară Capitol se află în zona protejată no 6 pe B-dul Elisabeta, cu clădiri în stil bauhaus. Parcela are 1040 de mp, din care Teatrul de vară Capitol ocupă aproximativ 410 mp.

Intrarea la Alhambra inainte de reabilitare, foto credit Alex Iacob, Reptilianul.ro

În anul 1912, ziarul “Rampa” anunța deschiderea Cinematografului Clasic: “Splendid local construit pe B-dul Elisabeta la numărul 10. Doi tineri artiști, d-nii Niculaie Grigorescu de la Teatrul Național și d-nul Ionescu, un distins sculptor, au luat inițativa de a construi un mare Teatru-Cinema. E o sală superbă, înalta, higienică, cu un rând de loji și cu peste 1000 de locuri. E spendid amenajată”. În anul1913 aici era proiectat pentru prima dată un film, o reclamă, “Culesul viilor” dedicată vinurilor de la Valea Călugărească.

Afis din decembrie 1923, la Cinema Clasic.
Alhambra, proiectată de arhitectul care a refăcut Palatul Regal

Teatrul de vară Alhambra/ Capitol a fost proiectat de arhitectul Nicolae Nenciulescu, abolvent de Belle Arte la Paris în anul 1910. Nenciulescu a fost membru în Comisia pentru lucrările de refacere ale Palatului Regal (1928-1936) și totodată arhitect diriginte al acestor lucrări. A fost decorat cu distincțiile Coroana României și Steaua României în grad de ofițer. După instaurarea comunismului, cinematograful și grădina Capitol au fost naționalizate, iar Nicolae Nenciulescu a rămas fără casă. Trebuie să părăsesc casa mea din București, strada Alexandru Sahia, nr 6 (astăzi Calderon) și să locuiesc cu soția mea într-o cameră fără sobă și cu doi pereți interiori de scânduri de pe strada Galați”, Revista Arhitectura-1906. Comuniștii i-au dat totuși ceva de lucru la Institutul de Proiectare a Construcțiilor în anii ’60.

Construcția cinematografului Capitol a început în anul 1916, în stil electic, iar lucrările de stucatură, cariatidele și statuile au fost executate din ghips de sculptorul Spiridon Georgescu. În anul 1923, după război, la ceremonia de inaugurare a cinematografului au participat Regele Ferdinand și Regina Maria.

cinema, capitol, interior
Cinematograful Capitol astazi, foto credit Alex Iacob.
program, cinema, 1971
In anul 1971 la Cinema Capitol rula „Splendoare in iarba”.

Fațada cinematografului Capitol, creația in stil bauhaus a primei arhitecte din România

În anul 1938, fațada cinematografului Capitol este transformată prin intervenția arhitectei Henrieta Delavrancea-Gibory în stil modernist Bauhaus. Henrieta Delavrancea-Gibory a fost fiica lui Barbu Delavrancea și sora pianistei Cella Delavrancea. A fost prima absolventă a Școlii Superioare de Arhitectură din București, în anul 1919, a proiectat vile de vacanță la Balcic pentru cei din elita vremii, a proiectat Pavilionul de ceai al Reginei Maria de la Palatul din Balcic, iar în 1935, Pavilionul Grănicerilor.

Fatada bauhaus dupa 1989.
În comunism, Capitol devine Cinematograful “I. C. Frimu”

În comunism, Capitol devine “Cinematograful I C Frimu” de pe Bulevardul 6 martie, fost Elisabeta. Ziua de 6 martie 1945 marchează punctul de cotitură al țării în care a fost instaurat guvernul Petru Groza, primul guvern comunist din România. După cutremurul din 1977, comuniștii intervin în clădirea cinematografului, scapă de statuile de pe fațadă și de o parte din decorațiuni și recompartimentează intrarea. În anul 2008, agenția de media “Save or Cancel” demarează o serie de evenimente culturale independente care țin vreo trei luni. În anul 2016, la 100 de ani de la construirea Teatrului de Vara Alhambra Capitol, “Save or Cancel” propune o campanie de conștientizare și de sensibilizare față de patrimoniul arhitectural și cultural al orașului. Hubul cultural a avut însă viață scurtă. Peste Alhambra s-au așternut din nou buruienile. Până la redeschiderea din august, 2021.

În anul 2008, agenția de media “Save or Cancel” demarează o serie de evenimente culturale independente care țin vreo trei luni.
alhamabra, foto, veche
Teatrul de vara Alhambra, arhiva arhitecttului Nicolae Nenciulescu.

Povestea Alhambrei continuă.

Make Bucharest Great again”, proiectul B365.ro susținut de Promenada Mall și Mega Mall, parte din grupul NEPI Rockcastle, vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button