Klaus Iohannis: Trebuie să renunțăm la populism și electoralism

de:
09 feb. 2015
0 Afișari
Klaus Iohannis: Trebuie să renunțăm la populism și electoralism

Principalele declaraţii ale preşdintelui Iohannis:

„Am dorit ca la inceputurile acestei noi sesiuni sa ma adresez dumneavoastra, celor care in urma votului cetatenilor sunteti parte a organismului reprezentativ suprem, Parlamentul.

Va rog sa priviti prezenta mea ca pe un semn de deschidere si respect fata de puterea legiuitoare.

Ca preşedinte îmi asum astfel relatia institutionala corecta, de parteneriat cu Parlamentului.

Puterile statului, desi separate, sunt de fapt chemate sa lucreze impreuna in serviciul cetatenilor.

Progresul unei natiuni nu se poate naste din conflict permanent intre cei chemati sa o reprezinte, ci din efortul comun.

In spiritul acestui parteneriat, imi propun sa vin in fata dumneavoastra la inceputul fiecarei sesiuni parlamentare pentru a vorbi de prioritati, ce ii preocupa pe romani si solutii.

Nu întâmplător mesajul transmis azi vine după o serie de consultări cu reprezentanţii partidelor politice, ai celor două camere şi cu cei ai societăţii civile.

O spun direct: Imi doresc un parlament puternic pentru ca un parlament slab inseamna o veriga slaba in constructia democratica.

Un Parlament lipsit de credibilitate nu face decat sa indeparteze cetatenii de politica si sa lase loc indoielii, resemnarii sau cinismului.

Parteneriatul presedintelui cu parlamentul raspunde nevoii de a restabili increderea in aceasta institutie fundamentala a democratiei.

Un parlament ferm in materie de integritate, corect in raport cu cererile justitiei, responsabil in actul de legiferare si transparent in conduita va fi cu siguranta privit altfel de cetateni.

Am constatat cu bucurie ca exista deschidere fata de reformarea institutiilor politice.

Pentru o transformare profunda de sistem va trebui sa renuntam la cateva practici. In primul rand, la populism si electoralism.

Prin populism inteleg sa propui masuri care afecteaza arhitectura statului fara argumente, doar pentru a atrage voturi.

Prin electoralism inteleg sisteme de vot care sa asigure castigul electoral al unui partid.

In acest fel nu se poate construi un stat.

Din cauza populismului si electoralismului suntem azi aici, nu in sens de vina, ci de responsabilizare.

In unele cazuri desi se stia ca nu sunt eficiente, au fost create reguli care corespundeau unor interese electorale de conjunctura.

Totul a fost subsumat unui razboi politic lipsit de sens pe termen lung dar consumator de energii si distrugator de speranta.

Nu voi uza niciodata de intrumentul referendumului pe teme populiste doar pentru a aduna voturi.

Noi, intreaga clasa politica, trebuie sa reflectam la rece daca alegerea intr-un singur tur a primarilor a fost oportuna sau nu, daca a facut mai responsabila administratia.

Sa reflectam cu sinceritate asupra consecintelor votului pe lista sau uninominal.

Cum facem ca cetatenii sa fie mai bine reprezentati, cum crestem calitatea actului politic.

Chiar si tema reducerii numarului de parlamentari trebuie scoasa din sfera populismului.

Actualul sistem a generat un for ;legislativ supradimensionat si ne dorim un parlament mai mic dar nu pentru ca democratia e prea costisitoare, ci pe ntru ca dorim un parlament mai eficient si mai reprezentativ.

Sunteti chemati sa dati un raspuns adecvat romanilor din diaspora.

Am constatat ca exista vointa politica din toate partile.

A gandi votul romanilor din diaspora in sensul avantajului sau dezavantajului electoral e o capcana pe care cred ca avem intelepciunea sa o evitam.

Nu e rolul presedintelui sa spuna care din solutiile tehnice e mai buna. Pentru asta exista specialist iar pentru solutie exista vot. Dar e datoria mea sa ma asigur ca dreptul fundamental la vot al tuturor romanilor e respectat.

O alta practica la care va trebui sa renuntam e cea a schimbarilor de fatada. S-au mai facut in Romania cosmetizari de institutii dar care nu au dus la tranformari reale. Aparenta schimbarii care ascunde rezistenta la schimbare nu e o solutie, mai devreme sau mai tarziu cei care o practica deconteaza la vot, pentru ca oamenii vad si inteleg. Sa nu subestimam niciodata maturitatea alegatorilor.

Modificarea legislatiei privind finantarea partidelor trebuie sa duca la cresterea transparentei, integritatii si participarii, dar si la disparitia unor fenomene absolut nedorita precum mita sau turismul electoral.

Campaniile electorale nu sunt concursuri de dat galeti si nici festivaluri de resurse nelimitate despre a caror provenienta toata lumea se intreaba, dar nimeni nu raspunde.

In urma consultarilor cu partidele, am convenit un calendar care presupune ca pana la finele sesiunii sa avem un nou pachet de legi privind alegerile, votul din diaspora, finantarea partidelor. Ma astept ca acest calndar sa fie respectat.

In acest fel vom arata ca reforma institutiilor politice a fost demarata si ca atunci cand dezbatem si suntem responsabili chiar daca avem pareri diferite putem construi pentru Romania.

Prin respectarea calendarului, Parlamentul are posibilitatea de a indeplini o asteptare, de a incepe sa recastige autentic increderea oamenilor.

Schimbarea de legislatie nu va fi suficienta simpla, ci doar insotita de io schimbare de mentalitate si atitudine.

Publicul se uita si evalueaza omenii pe care ii sustineti si promovati de la nivel locala pana la nivel central.

Unul dintre punctele importante unde am constatat ca exista acord se refera la raspunsul Parlamentului la solicitarile justitiei.

Discutiile purtate imi dau convingerea ca se poate ajunge rapid la o solutie pentru simplificarea procedurilor de retinere a parlamentarilor si pentru urmarirea fostilor ministri.

Va fi un semnal de angajament public si vointa politica in raport cu independenta justitiei si sprijinirea luptei anticoruptie.

Salut preocuparea de a face schimbari in regulamentele celor doua camere inclusiv faptul ca reprezentanti ai executivului se angajeaza sa vina in fata celor doua camere.

Functia de legiferare a parlamentului are nevoie sa recapete si ea continut.

Echilibrul puterilor in stat presupune ca atributul de legiferare a executivului sa fie unul exceptional, nu curent.

Istoria recenta ne arata ca toate partidele atunci cand se afla in opozitie critica folosirea OUG, dar cand ajung la putere recurg la ele in masura egala sau chiar mai mare.

Despre asemenea lucruri trebuie sa spunem adevarul si sa le punem la punct.

Ridic aceasta problema in contextul in care pe agenda discutiilor mele s-a aflat si nefericita ordontanta 55 din 2014.

S-a intors acum ca un bumerang asupra Parlamentului si a creat o situatie juridica aproape imposibil de rezovat.
Aceasta e una din consecinte.

O alta e instabilitatea si lipsa de predictibilitate in legislatie.

Utilizarea frecventa a ordonantelor ajunge sa aiba efecte directe asupra oamenilor.

Cine sa investeasca si sa creeze locuri de munca daca legislatia se schimba mereu, daca regulile risca sa se schimbe de la un an la altul sau de la o luna la alta?

Cine sa aiba incredere daca legea din cand in cand e pusa intre paranteze prin ordonante?

Respectul fata de institutia Parlamentului se exprima si in indeplinirea obligatiilor care imi revin ca presedinte.

Voi prezenta Parlamentului strategia nationala de aparare in aceasta sesiune.

Exista din partea mea disponibilitatea de a media teme sensibile unde lipsa unui dialog a condus la blocaj.

O asemenea tema e legea securitatii cibernetice.

Cred ca putem gasi un echilibru intre nevoia de securitate si apararea drepturilor si liberatatilor inalienabile ale individului.

Am spus si doresc sa exprim din nou convingerea ca asteptarile mari pot duce la rezultate mari.

Atunci cand oamenii ne privesc cu atentie si speranta avem toate motivele sa fim mai mobilizati si mai responsabili.

Parteneriatul nu inseamna ca vom fi toti de acord cu toate, pentru asta exista majoritati si voturi.

E firesc ca fiecare partid sa aiba o anumita viziune, dar vorbesc despre un parteneriat bazat pe dialog si respect.

Vorbesc despre un parteneriat bazat pe dialog şi respect la care contribuie fiecare cu abordarea proprie pentru a lăsa în urmă ceva mai bun”, a declarat Iohannis, potrivit HotNews.ro.

Klaus Iohannis a transmis săptămâna trecută o scrisoare șefilor celor două Camere, dorind să se adreseze Parlamentului luni, 9 februarie.

„În conformitate cu prevederile Art. 88 din Constituţia României, republicată, doresc să adresez Parlamentului un mesaj.

Vă propun ca data prezentării mesajului în ședința reunită a celor două Camere ale Parlamentului să fie data de 9 februarie 2015, ora 16.00″, a precizat Iohannis, în scrisoarea transmisă preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului.

Presedintele Iohannis nu a prezentat in scrisoarea facuta publica astazi temele pe care le va aborda in mesajul sau catre Parlament.

Cookies