Jumătate din blocul Scala de pe Bulevardul Magheru are un nou proprietar. S-au vândut 27 de apartamente și studio-uri, plus spațiul comercial de la parter

03 sept. 2025
10358 afișări
Jumătate din blocul Scala de pe Bulevardul Magheru are un nou proprietar. S-au vândut 27 de apartamente și studio-uri, plus spațiul comercial de la parter
Jumătate din blocul Scala de pe Bulevardul Magheru are un nou proprietar. S-au vândut 27 de apartamente și studio-uri, plus spațiul comercial de la parter | Sursa foto: Captură ecran Google Maps

Cele 27 de apartamente și studio-uri, plus spațiul comercial de la parterul blocului Scala de pe Bulevardul Magheru din București au fost vândute de moștenitorii familiei Bragadiru.

Nu se cunoaște noul proprietar al spațiilor din blocul Scala

Noul proprietar este un antreprenor român, deja cunoscut pentru portofoliul său extins de spații comerciale în diverse zone ale orașului, a informat Special Properties, firma care a intermediat vânzarea, fără a menționa însă cine este noul proprietar, potrivit Adevărul.

Conform Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), blocul Scala se numără printre clădirile care vor fi consolidate cu fonduri nerambursabile.

Povestea blocului Scala

Lucrările la blocul „Scala” (care se numea la acea vreme Algiu, după proprietarul său) au început în 1937. La acea vreme, pe colțul bulevardului Brătianu (azi Bălcescu) cu strada C. A. Rosetti (până recent Clemenței) se ridica un panou prin care se anunța că terenul pe care se afla o casă cu un singur nivel realizată în stil neoclasic francez, dar și pe terenul vecin, se va ridica un nou bloc-turn în centrul Bucureștiului. Blocul avea să fie numit după proprietar – Algiu.

Un an mai târziu, blocul este inaugurat ca parte din „febra” art-deco ce cuprinsese în acea perioadă zona Universitate-Romană, trend căruia i-au căzut victime mai multe case realizate de la finalul secolului al XIX-lea din zonă.

Blocul Algiu deborda de frumusețe – pe colț se înălța un turn impresionant, în timp ce lateralele, mai scunde, nu se lăsau mai prejos la vreun alt capitol. Apartamentele din bloc s-au vândut rapid, pentru realizarea lor fiind folosite doar materiale premium și finisaje de calitate.

Cel mai mare spațiu comercial, ce se afla la parter, a fost închiriat de Sindicatul Artelor Frumoase. Este o singură problemă însă, care avea să își arate fața în anii ce vor urma – la acea vreme nu existau standarde și tehnici de construcție anti cutremur.

Pe 10 noiembrie 1940, România este lovită de un cutremur de 7,4 grade pe scara Richter, care șubrezește structura de rezistență a blocului Algiu. Lucrările de consolidare efectuate sunt aproape inutile, fiind realizate în grabă, superficial, de suprafață, cu fonduri insuficiente. Un an mai târziu și starea blocului continuă să se degradeze: apar crăpături mari pe fațadă, semn al agravării stricăciunilor de la structura de rezistență.

Ce s-a întâmplat cu blocul Scala după cutremurul din 1977

Blocul Scala urma să fie victima cutremurului de 7,4 grade pe scara Richter din seara de 4 martie 1977. Clădirea-turn nu a supraviețuit seismului, care a luat viața multor oameni care se aflau în acea zi aici. Oamenii au intervenit rapid pentru a scoate supraviețuitorii de sub dărâmături, însă Nicolae Ceaușescu a ordonat ca acțiunile de căutare să ia sfârșit după numai două ore și jumătate.

Terenul a fost curățat de moloz și de rămășițele celor decedați, iar pe acest teren este ridicat blocul Scala II. A fost construit total diferit din punct de vedere stilistic față de primul bloc ridicat aici, urmând stilul utilitar când vine vorba de arhitectură, după cum era moda acelor vremuri.

Citește întreaga poveste aici:

Cookies