CONTRIBUTORSNICE TO MEET YOU

Jos labele de pe clătita inventată de femeile dace pentru amanții lor romani! Strămoșii noștri sunt părinții clătitei, nu francezii impostori

Astăzi este Ziua Clătitelor, dar doar în Franța. Să ne fie rușine că n-o sărbătorim și noi cum se cuvine! Clătita e aia pe care o perpelești pe o parte și pe alta, și deși a fost inventată de daci și de romani, numai noi, urmașii lor de drept, n-o sărbătorim în niciun fel. Francezii se mândresc foarte mult cu crepesele lor, iar englezii beau bere din butoi și se bucură de “Shrove Tuesday” sau “Pankake Tuesday”. Nu înțeleg de ce nu vă alarmați, de ce nu se autosesisează senatoarea Șosoacă, de pildă? Să depună în Parlament un proiect de lege prin care ziua de 2 februarie să devină liberă pentru toți românii, întrucât este ziua clătitelor.

Ați făcut și ați mâncat. Ați făcut și ați mâncat de extrem de multe ori. Ați terminat de mâncat și, iarăși, ați făcut. Și, iarăși ați mâncat. Ați cerut să vi se facă. Ați poftit și ați primit. Ați mâncat și ați mai vrut. Ați crescut mari, ați făcut pentru gagică, ați făcut pentru copii. Au cerut și le-ați mai dat. Le-ați făcut și le-au mâncat. Ati muncit si nopti, dar ati mâncat si zile. Acesta este un montaignne russe compus din verbe care exprimă dorința irepresibilă de a mânca mereu clătite, iar boala se numește Sindromul Clatitelsson-Tourette, dar, nu va duceți la spital pentru leac că ia foc. Dacă mămăliga este baza pentru români, clătita este supremul rafinament. Adică, după sarmale aburinde cu polenta, intră la fix clătita cu dulceață.

clatita
Clatite daco-romane făcute in bucătaria de vară din Sarmisegetusa Regia

Femeile dace și amanții (plus soții lor, romanii) au inventat clătitele în bucătăria de vară de la Sarmisegetusa Regia

Nu am glumit cu dacii. Nicolae Iorga spune că dacii își făceau terci din făină de mei, mei de asta ar fi mâncat strămoșii noștri până pe la 1690 când la Timișoara a apărut făina de porumb. Iar unde este mei, este loc și de o clătită mică, cu lapte bio de capra dacă, cu miere de la albina dacă, cu ouă de la găina dacă, cu fructe din pădurea dacă. Dacă tot NU ( DECI, DE CE NU?) sărbătorim astăzi clătita deși face parte din ADN-ul nostru măcar să ne-o revendicăm, să o facem marcă protejată, să săpăm la Sarmisegetusa Regia și să găsim dovezi în sprijinul afirmațiilor noastre. Dacă găsim o tigăița cât de mică si de ciobită, e clar că în ea s-au făcut clătite, Burebista adora să le arunce în aer, pentru iubitele lui păroase din pădure. Așa că, atât va zic: Jos labele de pe clătita strămoșilor noștri daci, noi am inventat-o!

Francezii mint cu nerușinare, nu ei au inventat clătita! Noi am făcut-o primii, cu făină de mei (hei, hei!)

Francezii nu numai că se bat cu pumnul în piept că ei au inventat clătita, dar țin, cu nerușinare, și o adevărată sărbătoare în cinstea ei. Una cu multe tigăi. Se numește “La Chandeleur” când pică și “Ziua Binecuvântării Fecioarei”. Tradiția cere să se ofere clătite, iar legenda spune că persoana care reușește în această zi să arunce o clătită în sus și să o prindă în tigaie cu mâna dreapta, în timp ce ține o moneda de aur în stânga, va avea noroc și prosperitate tot anul. Și-au fabricat și legendă, și-au marketizat produsul, au mai băgat-o și pe Fecioara Maria în poveste, poate și pentru că, probabil, zic și eu, lui Beibi Jesus îi plăceau mult clătitele. Si, poate si pestele, dar mai mult clătitele.

Să ne bucurăm, să facem clătite astăzi, că tare ușor se mai fac, cu lapte, ouă, zahăr, vanilie, în timp ce eu o să compun o petiție pe internet pentru ca ziua de 2 februarie să devină liberă prin lege. Nu înțeleg de ce băieții aia care au dat ieri hamburgheri moka la tineretul bucureștean, de a ieșit buluceală cu disperare, foame și amuzament, nu înțeleg de ce nu dau și azi clătite de pomană, că doar așa e primit, cu clătite. Iar, după un hamburgher suculent, intră la fix o clătită pufoasă. Români, nu va lăsați călcați în picioare de străini, clătita este, a fost și va fi o invenție daco-romană.

 


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button