Unul dintre cele mai neconvenționale spații din București, Combinatul Fondului Plastic, devine, între 7 și 16 octombrie, destinația-reper pentru artă contemporană. Cea de-a IX a ediție DIPLOMA Show îți prezintă, într-un festival de zece zile, cele mai bune lucrări ale absolvenților din domeniile creative, alături de evenimente de networking, workshop-uri și petreceri.
125 de proiecte artistice din 17 discipline creative diferite îți arată viziunea noului val de artiști, arhitecți și designeri, ale căror lucrări sunt inspirate din experiențe personale sau propun soluții la unele provocări sociale. Lucrările au fost selectate de un Board Creativ format din peste 40 de profesioniști.
DIPLOMA Show este unul dintre evenimentele preferate ale fotografului Alex Gâlmeanu, fiind și unul dintre membrii Board-ului de mulți ani, care a contribuit la selecția celor mai bune lucrări din categoria foto-video.
L-am întrebat pe Alex, bucureștean care fotografiază des oameni și locuri din oraș, care călătorește mult în afară, cum s-a schimbat relația lui în timp cu București, care sunt colțurile de lume care-i trezesc nostalgii, dar și ce face special un astfel de eveniment pentru oraș și generația de artiști locali.
B365.ro: Alex, ai crescut în București și ai fost martor la schimbările orașului, ai și călătorit mult prin alte țări, așa că – dacă ar fi să te întreb ca în seria As I found them – cum găsești Bucureștiul azi? Care e relația ta cu el?
Alex Gâlmeanu: Cu siguranță orașul a evoluat în acești 40 de ani în care m-am plimbat eu cu ochii și aparatul de fotografiat prin el. Evoluția este indiscutabil pozitivă, indiferent de volumul de love & hate pe care îl avem noi pentru prezent. Sigur, sunt multe de făcut, mai ales dacă e să intrăm în comparații cu alte capitale europene, dar nici nu știu cât de drepte ar fi astfel de măsurători. Cu siguranță, comparat cu el însuși, orașul lui Bucur a evoluat major și e mai bun decât cel de ieri.
B365.ro: Care sunt colțurile de oraș care-ți trezesc anumite nostalgii și nu sunt poate în fotografiile tale? Povestește-ne unul-două astfel de momente care te leagă afectiv sau îți spun ceva despre oraș. Du-ne acolo.
Alex Gâlmeanu: Încă am goluri în stomac atunci când merg pe Stelea Spătarul, strada copilăriei mele, unde am trăit până la vârsta de 21 de ani. Este locul unde fiecare bordură, crăpătură în zid sau un colț de casă, îmi declanșează câte o amintire. Acolo există colțul de oraș în care m-am îndrăgostit prima data, există și un alt colț unde l-am văzut ultima dată pe tatăl meu. Sigur, nu e nimic deosebit în asta, cu toții avem colțurile astea în viață și în orașele noastre natale, dar pentru mine acolo sunt poveștile mele, majoritatea înghesuite pe o singură stradă. Un vatman pe traseul 1 spunea într-un interviu că cel mai bun moment de a te plimba cu tramvaiul prin București este la finalul lui mai-început de iunie, duminica dimineața, când orașul e verde și încă neaglomerat de oameni și mașini.
B365.ro: Care e momentul tău preferat pentru o plimbare sau călătorie prin București?
Alex Gâlmeanu: La mine spectrul e ceva mai larg, iubesc Bucureștiul primăvara și toamna. Cu siguranță, Capitala nu e orașul în care sa vreau să îmi petrec iernile sau zilele caniculare de vară, dar primăvara și toamna sunt încântătoare. Îmi plac momentele de apus, mă gândesc la apusul de martie și cel de septembrie, cu umbre lungi și efecte solare surprinzătoare. E o lumină excelentă pentru un fotograf.
B365.ro: Ce ți-ar face locuirea mai bună în București?
Alex Gâlmeanu: Ceva ce este imposibil de rezolvat, marea. Mi-ar plăcea ca Bucureștiul să aibă plajă, să fie ca Barcelona sau Valencia, să ajungi în jumătate de ora la mare. Evident, nu se poate, așa că m as mulțumi și cu the next best thing, locuri cu cafea bună… ah, dar stai, există deja câteva.
B365.ro: 3 locuri/cartiere din oraș unde îți place să-ți petreci timpul liber.
Alex Gâlmeanu; Eu sunt bucureștean din acesta de centru de oraș, așa m-am născut și ăla am rămas. Îmi place zona centrală, îmi plac drumurile lungi și fără sens pe Calea Victoriei și pe străzile din apropiere. Nu cred că am alte zone preferate ale orașului, îmi plac străzile și oamenii din partea istorica și centrala a orașului.
B365.ro: Din documentarea ta fotografică a mai multor orașe, pe străzi, și a oamenilor de acolo, ce are Bucureștiul care e numai al lui?
Alex Gâlmeanu; Cred că asta este o particularitate a orașului, anume ca nu are nimic care e neapărat al lui. Bucureștiul este un accident de culturi, o ciocnire involuntară, pe alocuri spectaculoasă de diverse elemente incompatibile. Lipsa armoniei caracterizează Bucureștiul, contrastele sunt la tot pasul, iar lucrul acesta nu este neapărat rău. Aceasta este identitatea acestui oraș și cred că trebuie să o îmbrățișăm ca atare. Pentru cine îi știe istoria, nu e nimic surprinzător, e firesc ca orașul să arate așa. Capitala este formată din mai multe identități suprapuse care se îmbină și se amestecă în cel mai surprinzător fel. Există și Micul Paris, avem art-noveau sau art-deco, cred ca au mai rămas și câteva case de pe vremea orientală, avem arhitectura socialistă cât cuprinde, poate și un pic de modernism, precum și estetica asta post-decembristă de tipul incoerent cu termopane, culmea e că uneori le avem pe toate deodată, chiar și pe o singură stradă. Ah, ar mai fi totuși ceva, Palatul Parlamentului, nu glumesc, cu bune și cu rele, Palatul Parlamentului e ceva ce doar Bucureștiul are.
B365.ro: DIPLOMA Show are loc pentru a 9-a oară în oraș și adună comunitatea de artiști emergenți și lucrările lor la un loc, într-un fost spațiu industrial. Ești foarte apropiat festivalului de ani buni, iar anul acesta ești și o voce care-l sprijină, în calitate de Ambasador. Ce înseamnă un astfel de festival pentru oraș, pentru oameni, și care e superputerea lui?
Alex Gâlmeanu: DIPLOMA Show reprezintă o complexitate de lucruri mixate admirabil împreună. Este un festival de artă contemporană fără egal în România prin efervescență și energie, este o radiografie a artei contemporane românești văzută prin prisma creației noilor generații de artiști, reprezintă o rampă de lansare importantă pentru tinerii creatori aflați la final de studii, dar e și o platformă care facilitează accesul unui public larg la producțiile academiilor de artă din țara noastră.