2.000.000 de euro este suma necesară construirii primului teatru independent din România construit exclusiv din donații. Două milioane de euro e o sumă imensă la prima vedere, dar dacă o împărțim între noi, dacă ne asumăm forța pe care ”mână de la mână” o are și dacă ne încredem în puterea comunității de a schimba lucrurile suntem, pe zi ce trece, mai aproape de îndeplinirea unui vis împărtășit de unii dintre cei mai iubiți actori, scriitori și scenografi din România: Grivița 53 - primul teatru construit împreună.
Campania de strângere de fonduri cu ocazia mărțișorului a adus o sumă considerabilă în fondul de donații al proiectului, în urma vânzării de mărțișoare cu autografe ale actorilor și de cărămizi pentru ctitori. În această primă etapă, sunt disponibile 1.000 de mărțisoare, modelate simbolic în formă de cărămizi și realizate individual de copiii de la Galeria Basil.
Mărțisoarele poartă autograful celor care sunt și ctitori ai proiectului, respectiv Marian Râlea, Oana Pellea, Maia Morgenstern, Marius Manole, George Ivașcu, Rodica Mandache, Sanda Manu, Ilona Brezoianu, Tudor Istodor, Vlad Logigan, Maria Miu, Iuliana Vîlsan, Medeea Marinescu, Crina Semciuc, Antoaneta Cojocaru, Mirela Zeta, Corina Moise, Dan Rădulescu, Vlad Zamfirescu, Chris Simion – Mercurian și mulți alții. Am fost la Muzeului Țăranului Român în 26 februarie și 1 martie să aflu ce înseamnă mai exact activitatea de strângere de fonduri pentru un proiect de asemenea amploare și în ce fel putem pune fiecare o cărămidă la construcția teatrului.
La ambele mese de la standul Grivița 53 erau cozi cu donatori interesați să afle cum pot contribui de la voluntarii care explicau fiecărui om în parte ce înseamnă cărămida mică și ce înseamnă cărămida mare. Un mărțișor simbol cu autograful unui actor – cărămida mică – poate fi oferit în urma unei donații în valoare de 53 de lei.
”Încerc să mă hotărăsc între iubirile astea că e complicat. Nu poți să zici că nu o iubești pe Maia, că nu o iubești pe Oana. Iar la generația tânără e la fel de complicat, e Marius Manole, e…uite ce-i aici, toți sunt minunați!”, spune doamna Delia Grigore, care susține proiectul pentru că îi place teatrul și, în cuvintele ei, ”pentru că abia am văzut o piesă de teatru după un an și jumătate și pentru că nu mai știam ce trebuia să se întâmple într-o sală de teatru, pentru că am avut un sentiment ciudat când am văzut pe toată lumea cu mască, pentru că trebuie să încurajăm teatrul, pentru că am foarte mulți prieteni actori și pentru că aș vrea ca această activitate să fie pusă la locul ei. Pentru că știu cât de mult se chinuie oamenii ăștia, pentru că au un vis!”
Cât despre cărămida mare, am surprins o discuție între un cuplu de donatori și voluntarii fundraiseri. Smaranda și-a dorit foarte mult să facă teatru, dar a hotărât că e mai pasionată de teatru ca spectator, decât ca potențial student la Facultatea de Actorie, așa că a ales să-și susțină prietenii actori fiind alături de ei la târg. Lui Andreas i-a plăcut din prima clipă ideea și crede că implicarea e o responsabilitate a fiecăruia dintre noi, spune că putem schimba lucrurile doar fiind parte din inițiative care fac ceva pentru comunitate, indiferent dacă este vorba despre cultură, sănătate sau educație.
Povestea pe care cei doi voluntari au repetat-o de zeci de ori în fiecare zi sună cam așa: ”când cumperi o cărămidă în valoare de 53 de euro, vă trecem numele pe o listă și, în momentul construcției teatrului numele dumneavoastră va fi pus pe zidul acestuia ”. Vă spuneam de un cuplu interesat de mărțișoare, pe care i-am surprins făcând deja inventarul achizițiilor: ”un mărțișor cu Oana Pellea pentru fetița noastră, un mărțișor cu Marius Manole pentru mine (soția) și o cărămidă mare tot pentru mine (soția), vreau să devin ctitor, mi se pare o idee minunată.”
”Cuvântul cheie al proiectului e împreună” spune Chris Simion-Mercurian, regizoarea care a inițiat proiectul și care se simte încurajată de faptul că publicul i-a depășit așteptările prin susținerea oferită achiziționând mii de mărțișoare și cărămizi. 205.000 de euro au fost contribuția inițială făcută de Chris Simion-Mercurian în urma vânzării casei bunicii ei. Aceștia au reprezentat banii necesari achiziționării terenului pe care va fi construit teatrul. Aicii, pe site-ul oficial Grivița 53, dar și în imaninile de mai jos mai puteți vedea planul construcției, realizat de arhitectul Codrin Trițescu.
De la Liviu Ciulei, din 1946, nu a mai fost construit un teatru privat, însă la 75 de ani distanță avem șansa să facem asta din nou, dar de data aceasta contribuind cu toții. Intră și tu pe site-ul www.grivita53.ro și află cum poți să te implici.