Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu

În prezent, Complexul Scroviștea, administrat de RA-APPS, este compus din patru vile, club bazin, popicărie, cramă, zonă de piscultură, 2.562 hectare de pădure, precum și din cantoane destinate creșterii fazanilor, toate acestea fiind incluse în baza materială destinată activității de reprezentare și protocol a Administrației Prezidențiale.

Este locul preferat de demnitarii români din ultimii 30 de ani, de la Ion Iliescu și Adrian Năstase la Traian Băsescu și Liviu Dragnea. Un domeniu strict secret de pescuit, vânătoare și viață retrasă pentru Putere, la care nu au acces muritorii de rând.

Puțină lume știe că vilele existente acum au fost ridicate în anii ’60 pe locul celui mai grandios Palat care a fost construit vreodată în România. Edificiul, proiectat pe 4 niveluri, cu vedere spre lac, cu încălzire centrală, cinematograf, lift, piscină și teren de tenis, a fost ridicat de Regele Carol al II-lea pentru doar trei persoane: Domnia sa, Elena Lupescu și Voievodul Mihai I. Cu documente și informații extraordinare descoperite de istoricul dr. Narcis Dorin Ion recompunem istoria nefericită a acestui Palat construit în stil mediteranean revival cu influențe italiene. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu.

Fostul Domeniu Regal Scroviștea, loc ascuns, luminat, cu verdeață, ponton și vile de protocol pentru puterea de dinainte și după 1989

Fostul președinte Ion Iliescu a cerut în anul 2005, la încheierea ultimului său mandat, să aibă acces la Complexul Scroviștea, ocazional. Ulterior, a anunțat că s-ar putea să renunțe la idee.

Ion Iliescu declara atunci că exploatarea pădurii și a vânatului, a lacului populat cu pește și a fermei de fazani se face de către o unitate economică subordonată RA-APPS, care ar fi rentabilă. Nu doar Ion Iliescu s-a simțit atras de liniștea sigură și discretă a fostului Domeniu Regal din Pădurea Scroviștea, declarată în anii ’90 arie europeană protejată. Lacul, priveliștea, aerul curat, clima blândă, toate au rămas motive pentru demnitari ca să își dorească să rămână cât mai mult timp în paradis.

În anul 2019, RA-APPS a cumpărat un frigider pentru vânat, cu suma de 171.500 lei

Încă de dinainte de 1 ianuarie 1990, suprafața de 2.562 hectare de pădure a fost înregistrată în Cadastrul Funciar General și în Amenajamentele Silvice ca fond forestier, agricol și cinegetic aflat în proprietatea publică a Statului. În anul 2019, administratorul “Sucursalei Agrosilvica și de Agrement Scroviștea”, RA-APPS, a cumpărat un frigider pentru vânat, având în vedere că domeniul este inclus în domeniile de vânătoare, folosit pentru această activitate încă din perioada în care premier era Adrian Năstase. Conform SEAP “Obiectul Contractului îl constituie furnizarea unui ansamblu frigorific pentru vânat R.A-A.P.P S S.A.A Scroviștea”. Contractul a fost câștigat pentru suma de 171.500 lei, sursa Digi24. Numele vânătorilor este secret, desigur.

Palatul de la Scroviștea al Regelui Carol al II-lea era gigantic, cu 4 niveluri și 91 de camere și holuri

Pe acest domeniu vast și retras, dar aproape de București, și-a ridicat Regele Carol al II-lea un palat de basm, cu 4 niveluri, 91 de camere și holuri, cu mobilier de secol XV-XVIII, portaluri, coloane sculptate și pietrărie, sculpturi de marmură cu capiteluri de Seravezza adusă din Toscana, cu terase, apartamente somptuoase și cele mai moderne dotări tehnice (încălzire centrală, gaz, lumina electrică, lift, cinematograf, drum pavat și iluminat între București și Scroviștea).

Construcția a durat între anii 1938-1940 și nu a fost terminată în totalitate, regele Carol al II-lea fiind obligat să abdice în toamna anului 1940. Informațiile din acest articol le datorăm istoricului Narcis Dorin Ion, cel care a descoperit în Arhivele Naționale documente excepționale legate de construirea Palatului Regal de la Scroviștea.

1948: Palatul a fost naționalizat și ocupat de comandamentul trupelor sovietice de ocupație din România

A urmat naționalizarea Palatului de la Scroviștea. “Prin Decretul nr. 38 din 26 mai 1948 al Prezidiului Marii Adunări Naționale au fost naționalizate toate construcțiile de pe Domeniul Regal de la Scroviștea; la categoria palate și castele, decretul menționa în mod special, “marele Castel clădit de fostul Rege Carol al II-lea, compus din 4 corpuri, cu un total de 210 camere (palatul și anexele în curs de construcție), precum și toate materialele de construcție”.

Palatul de la Scroviștea a fost demolat în anul 1959 de Gheorghe Gheorghiu Dej

Palatul a fost trecut în administrația Ministerului de Interne și va fi demolat de către Gheorghe Gheorghiu Dej în anul 1959, după ce adăpostise trupele sovietice de ocupație. La începutul anilor ’60, au fost construite trei pavilioane noi pentru nomenclatura de partid.

B365.ro: Ce a mai rămas din Palat după demolarea sa?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Nu am fost acolo, este foarte greu să intri pe Domeniul Scroviștea. Știu că au mai rămas corpul de gardă, pavilionul adjutanților, pavilionul personalulu și o parte din subsol cu ghețarie și berărie”.

“Am descoperit o fotografie inedită care reprezintă Casa Pescarului, reședința Reginei Maria; o vom publica aici în premieră”

B365.ro: Publicul nu știe povestea Palatului dispărut al Regelui Carol al II-lea. Românii asociază Scroviștea cu Ceaușescu și cu președinții din ultimii 30 de ani, care s-au bătut să stea acolo cât mai mult timp. Care este povestea?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Pentru istoria nefericită a acestui Palat, mai întâi menționez un studiu important și complex, unicul până acum, semnat de istoricul Narcis Dorin Ion, intitulat “Palatul Regelui Carol al II-lea de la Scroviștea, județul Ilfov”. A fost publicat în Revista Muzeului Național Vol. 32, din anul 2020. Domeniul Regal Scroviștea avea, în anul 1906, o suprafață de 3674, 37 ha, dintre care 2287,12 ha erau pădure.

Acolo exista deja un Palat al Regelui Ferdinand I, ce fusese construit în anul 1926, extins de Regina Maria în 1927, 1930 și reamenajat în anul 1936 după planurile arh. Arthur Lorentz, autorul Castelului Foișor din Sinaia. Din păcate, imaginea acestui palat demolat de Regele Carol al II-lea se păstrează doar în două fotografii. Una dintre ele va fi publicată de inginerul Emil Pragher în lucrarea sa “Betonul Armat din România”. Din fericire, pot spune că am descoperit o fotografie inedită cu interiorul Casei Pescarului, reședinta Reginei Maria, pe care o vom publica în acest articol pentru prima dată, în premieră. Este foarte interesantă și valoroasă, pentru că în ea recunoaștem spiritul și gusturile Reginei Maria”.

Regele Carol al II-lea a demolat Palatul mamei sale, Regina Maria, ca să construiască alături un uriaș Palat în stil mediteranean

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Palatul Regelui Ferdinand, în stil neoromânesc, o construcție valoroasă, va fi șters de pe fața pământului de Regele Carol al II-lea în anul 1937 pentru a realiza, la 200 de metri mai încolo, un nou palat. Pe locul lui, Regele Carol al II-lea va amplasa un teren de tenis, nici mai mult nici mai puțin”.

B365.ro: De ce a făcut asta? Era o vorba despre o reședință valoroasă, cu valoare sentimentală pentru mama sa, Regina Maria.

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Câteva lucruri le va păstra. Va păstra pavilioanele construite de Regina Maria, Casa Pescarului, Casa Albastră a Principesei Ileana, bordeiul-ghețărie și foișorul, amplasate pe malul lacului. Nu pot să înțeleg de ce a demolat Palatul Regelui Ferdinand I. Mi-e greu să spun că pentru a-i face necaz Reginei Maria. Regina Maria va muri în august 1938, deci, practic, a asistat la această demolare”.

“Un Palat cu o arhitectură pur și simplu exotică, în stil mediteranean revival cu influențe italiene, justificat prin campanila-turn”

B365.ro: Am înțeles că acolo există cea mai bună priveliște pentru noul palat, era amplasamentul ideal, chiar pe malul lacului și de aceea Regele a demolat palatul mamei sale.

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Regele Carol al II-lea avea nevoie de acel loc, de acea priveliște extraordinară. Pe de altă parte, poate că cele două palate nu erau potrivite din punct de vedere stilistic, vorbim de un conac neoromânesc lângă un nou palat cu o arhitectură pur și simplu exotică, un stil mediteranean revival cu influențe italiene, justificat prin campanila-turn, cât și registrul major al curților, marcat cu colonadă îmbogățită cu arce în plin cintru; un exotic accentuat, care ar fi contrastat destul de mult cu conacul Regelui Ferdinand”.

Cu trei zile înainte să abdice, Regele Carol al II-lea verifica lucrările pe șantierul de la Scroviștea

B365.ro: Să ne imaginăm ziua de 3 septembrie, anul 1940. Regele Carol al II-lea se afla pe șantier, deși 3 zile mai târziu va fi obligat să abdice. În ce stadiu se afla la acea dată “Castelul” de la Scroviștea, cum este trecut în documente?

Arh. Mădălina Ghigeanu: “Era aproape terminat. Avem câteva fotografii realizate ulterior de inginerul Emil Pragher, a cărui Antrepriză va construi monumentalul Palat. Nu erau gata toate finisajele, scara urma să fie placată cu marmură. Aspectul nefinalizat era totuși impunător la data de 22 mai 1943, când Constantin Rădulescu Motru îl vizitează și ne lasă o mărturie foarte importantă”.

“Am vizitat, cu ocazia vizitei la Periș, construcția începută la Scroviștea a palatului ce și-l pregătea ca reședință fostul Rege Carol al II-lea. O construcție gigantică sub raportul proporției date încăperilor. Săli enorme, cu verande tot atât de enorme deschise spre lacul care se află în fața palatului, scara monumentală, deocamdată în beton, dar care așteaptă să fie îmbrăcată în marmură, coloane de susținere sculptate frumos, așezate în părțile laterale ale vastului hol de intrare; în sfârșit, o construcție monumentală făcută, desigur, după proiectul sugerat de însuși fostul rege. Sunt convins că dacă palatul ar fi putut să se realizeze, el ar fi fost ca dintr-un basm”, Constantin Rădulescu Motru.

“Arh. Alexandru Zaharia a fost în Italia ca să aleagă piese de mobilier antice și decorațiuni pentru curtea interioară”

B365.ro: Cine este arhitectul Palatului Regal de la Scroviștea?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Proiectul a fost realizat de arh. Alexandru Zaharia, avându-i colaboratori pe arhitecții Dori Galin Golingher și Leon Strulovici, iar data finală de începere a lucrărilor a fost 3 octombrie 1938. Arh. Alexandru Zaharia a fost în Italia ca să aleagă piese de mobilier antice și decorațiuni pentru curtea interioară de la faimoasa firma Guido Minerbi. S-au importat cantități enorme de marmură de Seravezza din Italia (Toscana), de la carieră cu o tradiție multiseculară, de la care se știe că a folosit piatră și Michelangelo. Zaharia era mult pe teren și importa pentru palat capiteluri, detalii de piatră și piese de mobilier de epocă, de secol XVI, XVII, XVIII. În acest timp, Alexandru Zaharia lucra în paralel la așa numită Vila Albă de la Băneasa a Elenei Lupescu, pe care nu am identificat-o până în acest moment. Zaharia, fiind mai mult plecat pe teren, va lăsa proiectul în grija celor doi colaboratori, Dori Galin Golingher și Leon Strulovici. In perspectivele găsite se observă destul clar stilul de randare și linia arhitectului Dori Galin Golingher, pe care l-am reîntâlnit la proiectul vilei avocatului Dragoș Bolgiu din str. Londra 23, unde Golingher are un mod personal, inconfundabil de a hașura fațadele. Conceptul însă îi aparține integral lui Zaharia, pentru că regăsim peristilul amplu al colonadelor pe care îl realizase anterior la Vila Scanavi din Aleea Modrogan 20, cât și la imobilul alăturat de la nr 22, Vila Societații de Fundațiuni și Construcțiuni (azi demolată). Conceptul se va finaliza în primăvara lui 1938, iar construcția va demara în trombă în toamna aceluiași an. Arată extraordinar și ar fi fost cel mai mare palat regal, cea mai mare construcție de acest tip, nu numai din România ci din tot estul Europei”.

“Sufrageria (în suprafață de 203 mp) avea pardoseala realizată din marmură franțuzească tip Comblanchien, de 2 cm grosime, lucrată octogonal, încadrată cu benzi din marmură de tip Botticino”

“La capitolul “lucrări de piatră și marmoră” erau enumerate finisajele principalelor spații de recepție ale palatului, care aveau pardoseli din marmură combinată, în timp ce coloanele și șemineele erau realizate din piatră. De pildă, sufrageria (în suprafață de 203 mp) avea pardoseala realizată din marmură franțuzească tip Comblanchien, de 2 cm grosime, lucrată octogonal, încadrată cu benzi din marmură de tip Botticino, cu puncte intercalate de marmură tip Verde de Alpi, conform desenului realizat de arhitect, care nu s-a păstrat, din păcate, în arhive. Valoarea pardoselii era de 568.000 lei, la care se adăugau 21.000 lei, reprezentând montarea celor 71 metri liniari de plintă (soclu) la perete, din bucăți de marmură tip Comblanchien, de 10 cm înălțime și 2 cm grodime, cu “muchia lustruită și puțin teșită. (…). Sufrageria mai avea ca elemente decorative opt coloane în grup de câte două, din piatră românească similară de Rusciuk, executată pe un postament din același material, din care erau și “capitelul și cornișa scobită pentru lumina indirectă”, Narcis Dorin Ion în studiul “Palatul Regelui Carol Al II-lea de la Scroviștea, Județul Ilfov”, publicat în Revista Muzeului Național Vol. 32.

“Gândiți-vă ce efort au făcut ca să se conecteze la rețeaua de electricitate, de gaz, de drumuri, la o asemenea distanță față de București; parterul avea 46 de camere și holuri”

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Palatul a fost construit pe patru niveluri, având nu mai puțin de 91 de camere și holuri. Este extraordinară structura sa funcțională. La subsol erau o hală de bere, pivnițe de depozitare și spații tehnice pentru sistemul centralizat de încălzire. S-a utilizat tehnologie foarte avansată pentru perioda aceea. Gândiți-vă ce efort au făcut ca să se conecteze la rețeaua de electricitate, de gaz, de drumuri la o asemenea distanță față de București. Parterul avea, nici mai mult nici mai puțin, de 46 de camere și holuri, cu funcțiuni de zi, un living-room de dimensiuni imense (10,85 m /14, 4 m), o sufragerie (14, 40 m/ 9,00 m), bucătărie, loggie parter cu ieșire la o piscină de 25 m/10. Și tot la parter era faimosul birou regal (9m/20m), cu acces către portic și parc. Este foarte interesant cum tot spațiul, tot parterul era compus în jurul a trei curți, dintre care una interioară cu coloane de jur împrejur. Etajul 1 era privat, compus din 4 apartamente de dimensiuni impresionante, compuse fiecare din dormitor, salon, baie, dressing, ce comunicau cu loggia și două terase descoperite, cu priveliște către lac. Tot acest etaj va avea o funcțiune în plus, exista un cinematograf într-un spațiu de mari dimensiuni, dotat cu garderobă, oficii, chiar și bucătărie”.

“Regele Carol al II-lea venea să vadă filme la Palat; alături de invitații săi viziona cele mai noi producții americane”

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Din memoriile Regelui Carol al II-lea, un pasionat al cinematografiei, știm că cinematograful a fost finalizat. Venea să vadă filme, alături de invitați, mai ales filme americane pe care le comentează în memoriile sale. Toată această construcție uriașă, cu 4 niveluri, era concepută pentru doar 3 oameni: Regele, Elena Lupescu și Voievodul Mihai”.

“Aceste lucrări erau, chipurile, realizate cu fondurile Casei Regale, dar erau făcute din banii statului, fără nicio problemă”

B365.ro: Palatul avea cele mai moderne dotări, cele mai scumpe finisaje, se pare că Regele Carol al II-lea nu s-a uitat deloc la bani. Însă, din studiul istoricului Narcis Dorin Ion aflăm că monumentalul edificiu a fost construit din bani publici. Regele a făcut totul cu banii statului, de la infrastructura rutieră, branșamente de gaz, electricitate, telefonie, chiar și iluminarea drumului până la Palat. I-a cerut prim-ministrului Gheorghe Tătărescu să refacă cei 10 km de drum București-Scroviștea într-o singură lună. Drumul rural a a fost declarat național prin decret lege, tocmai ca să fie realizat cu bani publici.

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Pentru aceste lucruri se pare că Regele Carol al II-lea a plătit cu tronul. Tocmai acest exces de zel i-a adus antipatia românilor și abdicarea forțată. Să ne gândim că nu era vorba doar despre acest palat. Casa Regală tocmai definitivase, cu un an în urmă, Palatul Elisabeta și Palatul Principelui Nicolae de la Snagov, de asemenea unul de dimensiuni impresionante, pe care-l putem vedea și în ziua de azi. Aceste lucrări erau, chipurile, realizate cu fondurile Casei Regale, teoretic, dar cred că erau făcute din banii statului, fără nicio problemă. După marea tragedie din vara lui ’40 când România pierde Basarabia, Bucovina de Nord, Transilvania și Cadrilaterul, în acele 3 zile nefaste din vara lui ’40, Carol al II-lea își vedea în continuare de treabă la Scroviștea, utilizând banii statului.  Să nu uităm că trecuse prin niște scandaluri anterioare, cum a fost Afacerea Skoda”.

“Mi se pare nedrept felul în care Administrația Prezidențială persistă în a ascunde Scroviștea privirilor noastre, mai mult chiar decât Carol al II-lea”

B365.ro: Palatul de la Scroviștea, o construcție total necunoscută în perioada regalității, în comunism, dar și în prezent. De ce vorbim despre ceva care nu mai este? Ce importanță mai are pentru prezent fabulosul palat dispărut?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Aici am o viziune personală. În primul rând ar trebui să vorbim despre contextul cultural european, mă gândesc la monumentele distruse ale Germaniei în timpul celui de-al doilea război mondial și refăcute în totalitate ulterior. Mă refer la Palatul Zwinger, Catedrala Frauen Kirche sau Palatul Bruhl din Dresda, la atitudinea francezilor față de catedrala Notre Damme, cât și a britanicilor în cazul Palatului Windsor, care au reconstruit edificii de importanță națională, exact așa cum arătau inițial, trecând cu discernământ peste dilema reconstrucțiilor în spirit modern (care a fost pusă în discuție de fiecare dată !)”.

“Scroviștea ar fi destinația ideală, atunci când ai nevoie de odihnă culturală”

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Evident că nu se mai poate vorbi despre funcționalitatea inițială a Palatului de la Scroviștea, dar mi se pare foarte nedrept felul în care Administrația Prezidențială persistă în a ascunde Scroviștea privirilor noastre, mai ceva decât Carol al II-lea. Cred că putem vorbi despre o necesitate a orașului București, de așa numitul loisir cultural de weekend, în care pur și simplu, oamenii să se bucure de Domeniul de la Scroviștea. Bucureștenii poate că au obosit să tot vadă Palatul Mogoșoaia, Palatul Știrbey și alte palate din jurul Bucureștiului. Scroviștea ar fi destinația ideală, atunci când ai nevoie de odihnă culturală. Să vezi un muzeu, să stai pe iarbă să asculți muzică în preajma unui edificiu istoric. S-ar putea folosi și dota spații de concerte pentru importantul Festival Enescu, s-ar putea realiza expoziții temporare sau lansări de carte, săli de conferințe și congrese, ce ar veni în sprijinul bucureștenilor (și nu numai), unde multe firme sau corporații cu siguranță ar investi”.

“Cum este posibil să tratăm funcția prezidențială ca pe una monarhică? Numai în țările din lumea a 3-a mai vezi președinți ce se lăfăie în palate regale”

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Palatul de la Scroviștea ar putea și ar trebui să fie reconstruit după planurile lui Alexandru Zaharia, dar doar dacă se va dori la un nivel foarte înalt. Ar putea fi refuncționalizat unor cerințe publice, conform zilelor de azi. Suntem o republică pentru că toți am hotărât asta și, până la urmă, părerea majorității contează. Dar cum este posibil să tratăm funcția prezidențială ca pe una monarhică? E absurd ! Numai în țările din lumea a 3-a mai vezi președinți ce se lăfăie în palate regale. Sincer, cred că și Cotrocieniul ar trebui să redevină muzeu. Poate domnul Klaus Iohannis, pe sfârșit de mandat, ar putea face un act de mare noblețe culturală, recalibrând funcția prezidențială la dimensiunile ei normale, printr-un astfel de demers edilitar”.

Va urma.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului

• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele

• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele