Istoria cartierului Cotroceni. Cum a ajuns refugiul hoților de-odinioară cel mai boem cartier din București

Cunoscut astăzi drept un cartier aparte din București, destinat doar celor înstăriți și iubitori ai frumosului, cartierul Cotroceni era la origini total diferit față de străzile liniștite îmopdobite cu case impunătoare din prezent. Prin urmare, vă invităm să citiți o parte din istoria acestui cartier, care are un trecut pe măsura renumelui său.

Cartierul Cotroceni din prezent este probabil una dintre cele mai vechi așezări de pe teritoriul unde se află astăzi Bucureștiul. Deși această zonă a fost atestată prima dată în timpul domniei lui Mihai Viteazul, denumirea de „Cotroceni” a fost pomenită doar după câteva zeci de ani, pe când tronul era ocupat de Gheorghe Duca. Desigur, această denumire nu este una întâmplătoare și se leagă de trecutul mai puțin cunoscut al cartierului.

De unde provine termenul de „Cotroceni”

Numele acestui cartier ar proveni de la verbul „a cotroci”, un arhaism pentru „a feri”, sau „a ascunde”, deoarece aici, acum mai bine de 4 secole, se întindea Pădurea Cotrocenilor, un loc frecventat de nelegiuiți și tâlhari. La acea vreme, logofătul Șerban Cantacuzino deținea o bună parte din terenurile situate pe malul vestic al Dâmboviței, implicit și această pădure rău famată.

Nefiind agreat de domnitorul Duca, Ș. Cantacuzino s-a ascuns în Pădurea Cotrocenilor preț de câteva zile, până neînțelegerile dintre el și domnitor s-au calmat, astfel că situația a revenit în cele din urmă la normal.

Dovadă a recunoștinței sale față de localnicii zonei, Șerban Cantacuzino a ridicat în perioada în care s-a aflat la domnia Țării Românești cunoscuta Mănăstire Cotroceni, dar și un palat domnesc. Anii au trecut, iar această mănăstire a devenit cea mai influentă din Țara Românească, dovadă fiind multele terenuri aflate în proprietate dar și activitatea culturală intensă. Trebuie menționat că aici a fost tipărită „Biblia de la 1688” – prima traducere integrală a Bibliei în limba română.

Cotroceniul atrage din ce în ce mai mulți oameni „de vază”

Zona atrage de la un an la altul mai multe persoane de seamă, importante pentru Bucureștiul de sfârșit de secol XIX, când Regele Carol I își construiește reședința regală în Cotroceni. Intitulat Palatul Cotroceni, acesta definitivează statutul Cotroceniului de cartier exclusivist, populat de intelectuali precum medicii, artiștii sau profesorii, dar și de cei mai importanți oameni din armată – toată lumea bună dorea să fie vecină la propriu cu Regele.

Printre premierele marcate în Cotroceni se numără și organizarea primei grădini botanice din București. Aceasta a fost întemeiată de Carol Davila, care a pus bazele și pentru Marea Universitate de Medicină Veterinară. Ilustrul doctor militar, care a creat facultatea de Medicină și primul sistem de ambulanță local, a contribuit de asemenea la formarea Cotroceniului cum îl cunoaștem astăzi. Acesta a cumpărat o moșie, iar mai apoi a donat-o către comunitate, fapt care explică de ce străzile din zonă poartă nume de doctori români și francezi.

Ce alte clădiri importante definesc cartierul

Printre atracțiile de neratat din Cotroceni se numără Palatul Cotroceni, probabil cea mai cunoscută destinație din cartier, deoarece aici se află Muzeul Național Cotroceni, Biserica Cotroceni, precum și Administrația Prezidențială, aceasta fiind reședința oficială a Președintelui României.

Construcția datează din 1895 și a fost ridicată de statul român pentru prințul moștenitor Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen, pe un domeniu de 19 hectare. Palatul este construit în stil franțuzesc, fiind inspirat în zona holului principal după Opera Garnier din Paris. În anul 1986 este construită o aripă nouă, unde azi se află birourile Președintelui României. Între timp, Muzeul Cotroceni se află în vechea aripă, construită în perioada monarhiei.

O altă construcție de neratat este Academia Militară, realizată la sfârșitul anilor 1930 de arhitectul modernist Duiliu Marcu. În fața platoului Academiei se desfășoară elegant Bulevardul Eroilor, care se bifurcă de-o parte și de alta a impunătoarei clădiri.

Ce îl face diferit pe Cotroceni de celelalte cartiere din București

Cartierul Cotroceni se poate diferenția de restul orașului printr-o sumedenie de aspecte, însă cel mai important este acela că se numără printre puținele părți ale Capitalei care au supraviețuit neatinse regimului comunist. Așa este, Cotroceniul nu a fost reconfigurat, schingiuit cu blocuri imense de beton sau chiar ras de pe fața pământului, cum a avut nenorocul cartierul Uranus. Stilurie arhitecturale, deși diferite, îmbinate cu bun gust, casele cu cel mult 2 etaje, și curțile mici și cochete au trecut testul timpului și își spun povestea de zeci și sute de ani chiar și în prezent.