Iohannis: Cotele de imigranţi vor dispărea. O ţară UE nu poate fi obligată la ceva ce nu poate face

CRIZA REFUGIAŢILOR. Iată principalele declaraţii ale preşedintelui, în urma întrebărilor adresate de jurnaliştii prezenţi la conferinţa de presă de luni de la Palatul Cotroceni:

Despre Consiliul JAI: E posibilă o consultare a Parlamentului, dar nu e o chestiune uzuală. E de dorit să se ceară opinia şi a Parlamentului. Miercuri voi merge în Parlament şi voi aborda şi această chestiune.

Cred că mai multora le-a venit ideea să urmărească ce s-a întâmplat la frontierele spaţiului Schengen şi s-a făcut comparaţia când România a dorit să adere la graniţele Schengen. Cred că putem cu toţii să constatăm că spaţiul Schengen nu funcţionează de facto, nu funcţionează în prezent. Am inclus această chestiune pe ordinea de zi a CSAT.

Despre numărul de imigranţi: Nu cred că dosarul emigraţiei şi dosarul Schengen trebuie amestecate. Trebuie să fim conştienţi de ce se întâmplă în Europa. Am avut ieri o discuţie cu dnul preşedinte Junker. Cred că încet, încet, tematica cotelor obligatorii va dispărea, pentru că nu mi se pare normal ca o ţară din UE să fie obligată la ceva ce nu poate să facă. Ori să se ia o decizie, nu contează în care formă, în UE, care redeschide falia între Est şi Vest, mi se pare un lucru fundamental greşit. Cred că ţările îşi pot arăta solidaritatea. Noi suntem solidari. România este solidară şi cu ceilalţi membri din UE şi cu imigranţii. Am făcut o ofertă foarte generoasă pentru relocarea acelor 40.000 imigranţi despre care s-a vorbit în iunie. România nu e o ţară xenofobă, nici autistă, nici separatistă. Dorim rezolvarea acestei chestiuni, dar trebuie să existe negocieri, discuţii, un plan al Guvernului pentru anumite propuneri. Nu doar numărul imigranţilor care pot veni în România e important, noi participăm la chestiuni frontex, la apărarea graniţelor, putem să participăm şi cu personal şi cu know-how. Situaţia spaţiului Schengen va fi discutată în CSAT. Când se termină CSAT voi face declaraţii publice şi putem să detaliem.

CRIZA REFUGIAŢILOR. Discuţia cu dnul Junker a fost informală, nu pot să repet ce a spus, ci doar ce am spus eu. Nu s-a discutat despre numărul de imigranţi, ci de principii, solidaritate. A fost o discuţie foarte bună.

Despre sancţionarea României: E o falsă abordare. Nu este posibil să discutăm în UE ca anumite ţări care nu au capacitatea să participe într-o anumită măsură la un program să fie sancţionată. În UE se discută despre solidaritate, nu despre sancţiuni.

Despre cotele de refugiaţi şi susţinerea iniţiativelor civile: Nu susţin această idee. Se face o mare confuzie. Foarte multă lume crede că primirea imigranţilor înseamnă locuri de cazare, nu despre asta e vorba. Ar fi foarte uşor, dar nu despre asta vorbim. Dacă primim imigranţi nu-i primim în regim de hotel, să stea peste iarnă. Dacă îi primim ni-i asumăm. Aceşti oameni trebuie şcolarizaţi, să înveţe limba română, copiii să meargă la şcoală. Trebuie integraţi în societate, să fie acceptaţi, să-şi găsească locuinţe, locuri de muncă, pentru că nu vrem să creăm noi probleme sociale. Partea cu cazarea e cea mai uşoară, e vorba despre integrarea lor în societate şi aici trebuie să recunoaştem că mai avem multe de învăţat.

Dacă România are spaţii suficiente de găzduire pentru refugiaţi: Guvernul se ocupă concret de aceste centre şi voi afla în şedinţa CSAT câte locuri sunt disponibile.

CRIZA REFUGIAŢILOR. România a luat măsuri speciale privind armata sau serviciile de informaţii? România nu e sub presiune acum. Acei imigranţi nu vor în România, cum nu vor nici în alte ţări. Ei vor în altă parte. România nu e în Schengen, iar pentru ei suntem marginali. În ce priveşte forţele armate, nu trebuie să intrăm într-o logică a panicării, nu trebuie să mobilizăm forţele.

Cât de serios şi credibil vi se pare un stat membru UE care spune că nu poate gestiona decât 1.750 de refugiaţi? Mi se pare foarte serios şi sincer. Puteam să spunem că primim 10.000, dar nu putem să-i gestionăm. Am face bine să creştem capacitatea României în acest domeniu fiindcă problema demografică există şi la noi, nu doar în Europa de Vest şi va trebui să răspundem odată şi odată şi la această chestiune.

CRIZA REFUGIAŢILOR. În iunie era vorba de relocarea a 40.000 refugiaţi, acum se vorbeşte despre 100.000 de refugiaţi, nu credeţi că trebuie alocate cotele proporţional? De ce aţi folosit două exprimări, „refugiaţi” şi, respectiv, „imigranţi” în această chestiune? Cred că sunt şi refugiaţi şi imigranţi, unii au dreptul la azil, alţii sunt în căutarea unei vieţi mai bune. E clar că dacă noi am oferit cele 1.700 locuri pentru cei 40.000 şi locurile sunt ocupate trebuie să ne punem problema cum ne arătăm solidaritatea în continuare. Dar după şedinţa CSAT voi putea să detaliez.

Cotele obligatorii de refugiaţi nu vor mai fi impuse de Comisia Europeană, a anunţat Realitatea TV citând surse prezente luni la Consiliul JAI. Conform surselor citate, miniştrii nu au ajuns la un acord privind distribuţia refugiaţilor, astfel că va fi organizat un nou summit pe 8-9 octombrie. Multe state s-au opus cotelor obligatorii şi au optat pentru cotele voluntare, în funcţie de capacitatea fiecărei ţări. România, de exemplu, s-a opus cotelor impuse.

CRIZA REFUGIAŢILOR: Vicepremierul şi ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, va reprezenta România la Consiliul JAI, mandatul său fiind unul clar: România îşi va respecta angajamentele de a primi 1.700 de refugiaţi, aceasta fiind capacitatea ţării noastre.