Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu

09 nov. 2022
26814 Afișari
Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
Intră în cel mai exuberant Palat mediteranean din Cotroceni. A fost reședința lui Carol Gagel, proprietarul celei mai mari fabrici de pâine din Bucureștiul interbelic. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu

Casa lui Carol Gagel, un palat mediteranean cu elemente de arhitectură gotic-venețiană, se află la intersecția străzii Doctor Lister cu strada Carol Davila. De fapt, nu trebuie să știi adresa ca să-l găsești. Te găsește el. Într-o plimbare prin Cotroceni, clădirea monument istoric atrage privirea, din orice parte ai veni. Călătoria noastră prin Bucureștiul clădirilor cu arhitectură mediteraneană se oprește astăzi la Palatul Domnului Gagel. Pentru prima dată publicăm documente istorice care dovedesc cum a fost construit imobilul, pentru cine și de către cine, datorită d-lui Mădălin Ghigeanu, arhitectul care a cercetat în arhive și a identificat 450 de imobile mediteraneene în București. Mai jos, la Make Bucharest Great Again, veți descoperi un proiect excepțional, un Palat emblematic pentru arhitectura mediteraneană a Bucureștiului, opera a doi mari arhitecți, prea puțin cunoscuți pentru cât de minunat au construit.

Portalul vitrat de la Palatul Gagel. Foto credit: Mădălin Ghigeanu.

Fațada Palatului Gagel din Cotroceni. Foto credit:lifeandstyle.ro.
In imagine propunerea arhitectului Anton Curagea, Primăria Albastru., arhiva PMB. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.

Otto Gagel, furnizor al Casei Regale

Despre familia Gagel știm că a venit din Germania, iar când s-a născut Otto Gagel, în anul 1890, tatăl sau, Frederick Gagel, avea 22 de ani, iar mama sa, Charlotte Konnerth, 17.(sursa: ancestors.familysearch.og). Carol Gagel, cel care apare în documente drept proprietar al Palatului cu arhitectură în stil matur mediteranean, a fost cel mai probabil fratele său. Mai știm că Fabrica de produse de panificație Otto Gagel se afla pe strada Puțul cu apă rece și oferea cele mai bune produse de panificație din București, renumiți fiind biscuiții Otto Gagel. După ce fabrica a fost naționalizată s-a numit “Steagul Roșu”, un nume mai stupid nici că se putea. Otto Gagel era furnizorul Casei Regale a României datorită calității produselor sale. Mai știm și că Otto Gagel a plecat în America, probabil după instaurarea comunismului, și a locuit în Floral Park, Hempstead, Nassau, New-York și în New Jersey. A murit în anul 1955, la vârsta de 65 de ani.

Foto credit: Arh. Mădălin Ghigeanu.

Fabrica de pâine Gagel a fost naționalizată și a fost redenumită Steagul Roșu

Singurele meserii ce bucureștenii le practicau din vremuri vechi și din strâmtoarea nevoilor de toată ziua erau: abageria, rachieria pentru potolirea necazurilor și brutăria pentru pâinea noastră cea de toate zilele (..). Otto Gagel a început într-o casă veche de pe strada Doamnei, s-a strămutat apoi în alta de pe Schitul Maicilor și în cele din urmă pe strada Puțului cu apă rece din mahalaua Isvorului unde a durat acea fabrică mare”. George Costescu, Bucureștii Vechiului Regat, Editura Universul, 1944.

Fabrica de pâiine Gagel se afla pe Strada Puțul cu apă rece, in cartierul Uranus. Foto credit: Paul Filip.
Brutăria lui Otto Gagel, tablou semnat de Nicolae Stoica. Foto credit: Artnet.

Palatul domnului Gagel avea 5 camere pentru servitori și dormitoare separate pentru soț si soție, fiecare cu toaletă și baie proprie

Despre viața lui Carol Gagel, proprietarul Palatului Mediteranean din Cotroceni, nu știm mare lucru. Însă știm CUM a trăit, pentru că planurile casei sale spun și astăzi o poveste, dacă știi să le traduci. Planșele sunt ca o carte deschisă, extraordinar de frumos desenată. “Curentul mediteranean în arhitectură interbelică românească” este teza de doctorat a arh. Mădălin Ghigeanu, lucrare în care a investit 7 ani de studiu și de căutări în arhive. Din traducerea planurilor casei aflăm că domnul Gagel avea camere pentru 5 servitori (dar nu si camere pentru copii), 2 dormitoare separate (fiecare cu toaletă și baie proprie), bucătarie separată de living, cameră frigorifică pentru legume, seră, vinotecă, garaj, etc. Pâna acum despre acest castel nimeni nu știa nimic.

Fațadele principale ale Palatului Gagel, arhitect Ion Giurgea, arhiva PMB. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Fațadă Anton Curagea. Arhiva PMB. Foto credit: Arh. Mădălin Ghigeanu.
Palatul Carol Gagel, un proiect inceput de arh. Anton Curagea si definitivat de arh. Ion Giurgea. In imagine plansa desenată de arh. Anton Curagea. Arhiva PMB. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.

Cotroceni, un cartier exclusivist, cu multe vile în stil mediteranean

B365. ro: Cotroceniul este un cartier renumit pentru arhitectura excepțională a caselor sale. Ce reprezintă Palatul Gagel pentru București? Este singura casă proiectată în stil mediteranean din Cotroceni?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Pe aceași stradă, la numărul 6, găsim tot o lucrare arh. Ion Giurgea (cel care a proiectat Casa Gagel) în apropierea Bisericii Elefterie. Este casa avocatului Anibal Teodorescu, fost Primar al Capitalei (1926-1927), un proiect foarte frumos, dar de mai mici dimensiuni. Arhitecții atunci când vorbeau despre Ion Giurgea îl numeau “Maestrul Giurgea”. Avea acest stil: când intra pe o stradă făcea cel puțin trei proiecte. De aceea, de câte ori văd pe o stradă o casă semnată de Ion Giurgea, trebuie să le caut și pe următoarele”.

Palatul Gagel in anul 1939. Foto credit Willy Pragher.

Cartierul Cotroceni este o zonă specială a Capitalei, care face parte în acest moment din Parcelarea protejată nr. 45 Cotroceni”

B365.ro: Asta ați făcut? Ați identificat casă după casă?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Am cercetat fiecare zonă și ulterior am cautat dosarele de autorizare ale caselor mediteraneene, din fiecare an. M-am plimbat pe stradă, mi-am notat adresele imobilelor și le-am căutat dosarele. Am căutat stradă cu stradă, număr cu număr. Cartierul Cotroceni este o zonă specială a Capitalei, care face parte în acest moment din Parcelarea protejată numărul 45 Cotroceni, S-a dezvoltat mult mai târziu, dezvoltarea începe abia în anul 1881 când este trasat Bulevardul Independenței, Bulevard care astăzi se numește Eroii Sanitari, în vremea carlistă s-a numit Carol al II-lea, iar ulterior, dupa abdicarea acestuia, se va numi Bulevardul Ardealului. Aceste schimbări de denumiri a încurcat nenumărate căutări”.

Cartierul Cotroceni in anul 1939. In fundal se vede Palatul mediteranean al domnului Gagel. Foto credit: Willy Pragher.

Arh. Mădălin Ghigeanu: “În zona cartierului Cotroceni sunt foarte multe case proiectate în stil mediteranean, pe Dr. Petre Herescu, pe Dr. Dimitrie Drăghiescu, Dr. Iacob Lister, Dr. Thoma Ionescu, străzi cu nume de medici, unde locuia în primul rând o aristocrație profesională a medicilor înstariți ai vremii, care se așezaseră în jurul Facultății de Medicină. Pe intrarea Doctor Vicol sunt trei case mediteraneene, una lângă alta, pe partea stânga. La numărul 1, pe dr. Vicol, există vila lui Velizarie Secăreanu, un arhitect de la Primăria Capitalei care și-a construit într-o zonă favorabilă un imobil în stil medieranean. La intersecția strazilor Herescu cu Drăghiescu se află proprietatea Miulescu, un alt palat mediteranean în stilul lui Ion Giurgea”.

Proprietatea Carol Gagel, proiect arh. Ion Giurgea. Arhiva PMB. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Proprietarul Palatului a fost Carol Gagel, și nu Otto Gagel, cum greșit apare informația pe internet”

B365.ro: Palatul mediteranean nu a aparținut lui Otto Gagel? Este greșit propagată informația pe internet?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Proprietarul Palatului a fost Carol Gagel, și nu Otto Gagel, deși într-o amendă, într-un act semnat de un funcționar al Primăriei care va opri lucrările, este menționat și numele lui Otto Gagel. Pesemne că erau frați, erau rude. Familia Gagel a fost proprietara celei mai mari fabrici de pâine și de produse de panificație din București. Nu produceau doar pâine, ci mai multe produse de panificație, toate de o mare calitate. Am căutat cutiile de biscuiți din epocă și am văzut că erau adevărate bijuterii, de o frumusețe rară; reclamele la biscuții Gagel sunt foarte frumoase”.

Foto credit: Arh. Mădălin Ghigeanu.
In anul 1881, prima construcție importantă din Cotroceni era Facultatea de Medicină, în rest era câmp”

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Comanditarul Palatului medieranean a fost Carol Gagel, așa apare în toate planurile. Numele său apare în actele de vânzare-cumpărare. A cumpărat de la Marieta Potopeanu și Mircea Vasilescu două terenuri, la numărul 32 și 33. Denumit Suburbia Elefterie. Cotroceniul se dezvoltă abia de la 1881 încolo și ulterior vor apărea străzi trasate, înainte de această dată Cotroceniul fiind pur și simplu câmp. Prima construcție importantă de la acea dată este menționată de un călător englez și ea era Facultatea de Medicină. Deci, și din considerentul că toate casele din zona Dâmboviței aveau subsolurile inundate, Cotroceniul s-a dezvoltat târziu”.

 

In imagine propunerea arhitectului Anton Curagea. Arhiva PMB. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Domnul Gagel va realiza un Palat excepțional într-un stil mediteranean revival cu elemente de factura gotic- venețian, preluat din spatiul american, despre care am vorbit în interviul anterior. Stilul de arhitectură mediteraneană cu decorațiuni de tip gotic-venețian era la modă în Bucurestiul interbelic. Sincer vorbind, proiectul de autorizație este unul dintre cele mai frumoase și mai spectaculoase proiecte pe care le-am văzut. De obicei, multe astfel de case mediteraneene din București au proiectul de o cu totul altă factură, față de ce se întâmplă pe șantier. O casă Art Deco sau Neoromânească devine altceva pe șantier. Exemplul frapant este Vila ministrului Richard Franasovici în care a locuit și Mihail Sadoveanu, din strada Pitar Mos nr.20, care devine un Palat mediteranean de o frumusețe rară, deși în planurile inițiale ale arh. Alexandru Zaharia, fațada era într-un stil eclectic francez, o savarină fara personalitate”.

Proprietatea Carol Gagel, arh. Ion Giurgea. Arhiva PMB. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.

Proiectul Palatului Gagel a fost bătălia a doi titani ai arhitecturii interbelice, Anton Curagea și Ion Giurgea”

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Proiectul Palatului Gagel a fost bătălia a doi titani ai arhitecturii interbelice românești. Arhitectul Anton Curagea este cel care va face o primă propunere, de o factură mediteraneană, bogat decorată cu elemente bizantine, foarte monumentală, semănând prea mult cu fațada Teatrului de Stat (Opera) din Timișoara, un proiect semnat de arh. Duiliu Marcu, realizat între anii 1923-1927, și care făcuse o bună impresie în rândul breslei. Anton Curagea va practica un manierism acceptat de breaslă, însă mult prea monumental pentru o casa”.

Propunerea arh. Anton Curagea, secțiune, Arhiva PMB. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.

 

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Planșele semnate de Anton Curagea sunt fenomenale, sunt superb desenate, adevărate bijuterii, foarte frumos randate, parcă îți pare rau că a ratat contractul. Casa pornește in noiembrie 1937, dar fără sa fi obținut autorizația de construire. Proiectul lui Anton Curagea este datat octombrie 1937. Imediat, în 10 noiembrie 1937, Poliția va opri lucrarea. Într-o prima fază se da o amendă, dar constructorul continuă lucrarea. Atunci revine Primăria și pur și simplu dispune să i se dea constructorului pedeapsa maximă, amenda cea mai mare. Ulterior, proprietarul Carol Gagel îl anunță pe Curagea că vrea să-l schimbe. Îi dă banii, îl plătește cinstit, onest, și îl angajează pe arh. Ion Giurgea. Proiectul elaborat de Ion Giurgea, datat 1938, va purta numele de Plan de transformare al fațadelor.” Autorizația de construire iese in 18 februarie 1938 și proiectul continua”.

In imagine propunerea arhitectului Anton Curagea, Arhiva PMB. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Dosar de autorizație, Arhiva PMB. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu. In acest document apare si numele lui Otto Gagel.
Accesul in vestibul se face printr-un portal gotic – lanceolat de o frumusețe rară, încununat la partea superioară cu 5 metope cu simboluri herladice sculptate”

B365.ro: Ce spun planurile desptre modul de viață al Domnului Gagel?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “La data la care Ion Giurgea se apucă de proiect, o parte din subsol și din etajul I erau deja realizate. Imobilul a fost făcut pentru două persoane, dar cu cinci servitori. Tot parterul este dedicat zonei de zi, cu un living care pe vremea aceea se numea hall. Schimbarea termenului englezesc de hall se va face mult mai târziu, în anii ’40. Separat este acel hall, livingul din ziua de azi,și din el se deschide zona de dining prin niște glassvanduri, sufrageria cu un loc de luat masa într-o parte și în cealaltă parte un șemineu generos, iar în spate se deschidea catre o seră și o terasă. La stradă mai era un mic birou cu accesul din vestibul si Hall. Accesul in vestibul se face printr-un portal gotic – lanceolat de o frumusețe rară, încununat la partea superioară cu 5 metope cu simboluri herladice sculptate. Am crezut prima dată că ele ar reprezenta blazoanele familiei Gagel, care avea origini mai degrabă bretone. A trecut prin Germania și apoi în Țările Române, am crezut că voi găsi blazonul familiei Gagel, dar nici vorbă de așa ceva. Sunt butaforii. Astfel de butaforii se practicau permanent în arhitectura mediteraneană, inclusiv la Palatul Regal al Principesei Elisabeta, Regina Greciei, întâlnim aceste butaforii, complet lipsite de bază istorică. Abia în zilele noastre, familia Regală a pus stema României în zona portalurilor Palatului Elisabeta”.

Arhiva PMB. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Foto credit: lifeandstyle.ro.
Soțul și soția aveau dormitoare separate, aceasta era moda interbelică”

B365.ro: După cum vorbiți, ați fost în interiorul Palatului. Practic, acum este o casă particulară foarte bine păstrată?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Nu, mi-a fost imposibil să văd interiorul. Nici măcar nu m-au lăsat să fotografiez Palatul din apropiere. Au fost foarte rigizi și foarte duri proprietarii. Eu vă descriu planurile arhitectului Ion Giurgea. La etaj erau doar două dormitoare imense unde, culmea, soțul și soția aveau dormitoare separate. Aceasta este o modă interbelică, pe care o s-o întâlnim și la Palatele Regale, la Scroviștea și la Palatul Principelui Nicolae. Dormitoarele erau separate, viața conjugală petrecându-se într-o a treia cameră, într-un studio la etaj. Era un pic mai ciudat, față de zilele noastre”.

Arhiva PMB. Foto credit: arh. Mădălin Ghigeanu.
Arh. Ion Giugea era un bun practicant al funcționalismului de tip Art Deco

Arh. Mădălin Ghigeanu: “În aprilie 1938 intră în proiect Ion Giurgea și face multe modificări. La nivelul parterului Anton Curagea făcuse un cap de perspectivă față de intrarea principala în living-hall. Acolo era o scară imensă, generoasă și, practic, când intrai în casă vedeai o scară, lucru destul de neplăcut. Ion Giurgea mută scara din centrul atenției, iar după planurile sale când intri vezi o zonă vitrată, iar la etaj mărește dormitoarele. Toate operațiunile pe care le va face Ion Giurgea sunt de un mare bun simt, Giugea fiind foarte abil și un bun practicant al funcționalismului de tip Art Deco. Toate planurile lui Ion Giurgea sunt extrem de bine echilibrate, foarte bine justificate din punct de vedere funcțional”.

Arhitect Ion Giurgea. Foto credit: A.N.R, Fond Colegiul Arhitecților, inv 808, dosar personal fotografiat de Asociația Istoria Artei.

Arh. Mădălin Ghigeanu: “În perioada interbelică niciodată nu se intra direct din sufragerie în bucătărie, ci întotdeauna printr-un oficiu, iar bucătăria în mod obligatoriu întotdeauna avea intrare separată și scară separată pentru servirea la etaj. Este un specific al arhitecturii interbelice, mai toate casele aveau două scări: o scară principală cu acces monumental din living și o a doua scară de serviciu, care făcea comunicarea între subsol, parter și etaje”.

În demisol erau spații specializate cu destinații culinare. Palatul avea vinotecă, spațiu frigorific pentru legume, etc, deci nu era o pivniță”

B365.ro: Din punct de vedere sociologic era o altă lume. Îmi închipui că oamenii aceia nici nu intrau în bucătărie.

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Tot din compararea planurilor din perioada interbelică, sesizăm cultura domnului Gagel, absolut diferită de a altora. În demisol avea spații specializate cu destinații culinare. Avea vinotecă, spațiu frigorific pentru legume, deci nu era o pivniță. La Carol Gagel vedem lucruri frumoase, ce denotă o cu totul altă cultură”.

B365.ro: Și din câte ați înțeles nu avea copii?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Posibil să fi avut, dar nu există documente. Din verificarea planurilor nu există camere pentru copii”.

Foto credit:lifeandstyle.ro.
La parter era amplasat un pian sau un patefon și acolo se dansa, se socializa

B365.ro: Sera știu că era la modă, orice reședință somptuoasă avea și seră pentru plante?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Sera era un loc pentru servit ceaiul, un fel de al doilea living de dimensiuni mai mici, nu neapărat de pus plante. Era un loc de loisir, de servit ceaiul, de jucat bridge, canastă. În perioada aceea să nu uităm că nu exista televizor iar oamenii comunicau. La parter era amplasat un pian sau un patefon și acolo se dansa, se socializa. Era un spațiu în care se întâmplau recepțiile de familie, o extindere a livingului în care te retrageai după masă pentru cafea, ceai și siestă”.

Este un adevărat Palat care are o arhitectură prin care Ion Giurgea excelează cu elementele acestea de factură gotică”

B365.ro: Știu că ați studiat foarte multe proiecte de tip mediteranean pentru teza de doctorat. Această casă de ce vă place mai mult decât altele?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Pentru că este un adevărat Palat care are o arhitectură prin care Ion Giurgea excelează cu elementele acestea de factură gotică, pe care le utilizează într-un mod foarte frumos. Va reutiliza acel portal gotic de la acest proiect și la Spitalul Parhon. Practic, prin acest Palat, Ion Giurgea va trece la un alt nivel din cariera sa. Până în anul 1936 îl găsim în proiectele din Intrarea Armașului, cum este Casa Tătărescu, unde ajunsese la un formalism de care probabil că s-a plictisit, La Palatul Gagel îl văd mult mai degajat, practicând o arhitectură mult mai exuberantă. Se vede clar că îi plac anumite elemente pe care la aduce la un nivel foarte înalt de decorativism. Le va folosi apoi la multe din proiectele sale. Casele ulterioare vor urma acest trend pornind de la Casa Gagel”.

In perioada comunistă în Palatul Gagel a locuit marele bariton Nicolae Herlea

B365.ro: Este adevărat că în Palatul Gagel a locuit baritonul Nicolae Herlea în perioada comunistă? Sau este o altă invenție de pe internet?

Arh. Mădălin Ghigeanu: “Este corect, acolo a trăit Nicolae Herlea. A circulat și un banc pe vremea lui Ceaușescu. Nicolae Herea se întoarcea de la Operă și a fost oprit de un milițian care i-a spus ați trecut pe roșu, vă dau amendă. Nicolae Herlea scoate actele și spune: știți, sunt Nicolae Herlea. La care milițianul îi spune: poți să fii tu și Dan Spătaru, că tot te amendez. Dan Spătaru era vedeta pe atunci, nu Nicolae Herlea”.

Foto credit: Arhiva Operei Române. Baritonul Nicolae Herlea a performat pe marile scene ale lumii, la Scala din Milano, Covent Garden din Londra si Metropolitan Opera din New-York.

B365.ro: În concluzie, de ce este unic în București Palatul mediteraneean Gagel?

Arh. Mădălin Ghigeanu:Cu această casă se intră în ultima fază a acelui Mediteraneean Revival ce utilizează forme decorative ale goticului venețian, care și la americani a reprezentat exuberanța supremă. Peste acest moment nu s-a mai putut crea altceva, este ultima, cea mai bogată și cea mai frumoasă formă de expresie a ‘aventurii mediteraneene’ în București. Cu 10 ani în urmă apăruse reședința soților Mable & John Ringling, denumită Ca’ d’Zan, în Florida – Sarasosta, un exuberant palat cu aspect și nume venețian, proiectat de către arhitectul Dwight James Baum. Diferența de scară este însă una imensă față de casa lui Carol Gagel, dar care mă face să admir și mai mult proiectul final al lui Ion Giurgea, prin modul prin care s-a integrat în țesutul urban, umpland parcă un gol stilistic ce lipsea între neoromânescul anilor 20′ și modernismul de tip Art-Deco, preluând de la fiecare câte ceva. De la neoromânesc, o lejeritate a decorativismului și de la Art Deco raționalismul funcțional din partiul de arhitectură. Este logic că o astfel de arhitectură nu a apărut întâmplător”. 

Reședința soților Mable & John Ringling, denumită Ca’ d’Zan, în Florida – Sarasosta, un exuberant palat cu aspect și nume venețian, proiectat de către arhitectul Dwight James Baum. Foto credit: Evergreen Architectural Arts.
Reședința soților Mable & John Ringling, denumită Ca’ d’Zan, în Florida – Sarasosta, un exuberant palat cu aspect și nume venețian, proiectat de către arhitectul Dwight James Baum. Foto credit: Evergreen Architectural Arts.
Reședința soților Mable & John Ringling, denumită Ca’ d’Zan, în Florida – Sarasosta, un exuberant palat cu aspect și nume venețian, proiectat de către arhitectul Dwight James Baum. Foto credit: Evergreen Architectural Arts.
Aceste ‘Palate mediteraneene’ frapează și atrag exact prin rezolvarea și apartenența locală, prin identitatea specifică dată de exuberanța abordării stilistice”

Urbanistul Cincinat Sfințescu făcea în acea perioadă o observație extrem de interesantă și, din păcate, nepusă în practică ulterior, mai ales în perioada realismului socialist:În cazul particular al Bucureștiului, trebuie să căutăm realizări artistice de detaliu, adică de estetică locală, iar nu numai de estetică generală. Stilul artistic al Bucureștiului va avea această caracteristică: va trebui să fie predominat de soluții estetice cu caracter local, în lipsa factorului de puternică estetică urbană generală. Înmulțirea continuă a realizărilor estetice cu caracter local va asigura, așadar, personalitatea orașului“[1]. Astfel, aceste ‘Palate mediteraneene’ frapează și atrag exact prin rezolvarea și apartenența locală, prin identitatea specifică dată de exuberanța abordării stilistice, care face din fiecare obiect un act artistic irepetabil. În conceptul Mediteraneean fiecare casă este creată pentru un anume loc, fără a putea fi replicată altundeva. Pesemne că de aceea iubesc Palatul Carol Gagel, pentru că aparține doar acelui loc, un colț retras din Strada Dr. Lister”.

[1] Cincinat Sfințescu, Estetica Bucureștilor, în Pentru București. Noi studii urbanistice, capitolul IV, Institutul de Arte Grafice, București, 1935.

Reședința soților Mable & John Ringling, denumită Ca’ d’Zan, în Florida – Sarasosta, un exuberant palat cu aspect și nume venețian, proiectat de către arhitectul Dwight James Baum. Foto credit: Evergreen Architectural Arts.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București

Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului

Cookies