Interiorul aeroportului Băneasa va fi restaurat conform arhitecturii inițiale din anii ’50

Ministerul Culturii a informat Compania Națională Aeroporturi București că, după finalizarea lucrărilor de consolidare la risc seismic a aerogării Băneasa, trebuie restaurate și interioarele clădirii, pentru a respecta detaliile de arhitectură inițiale, transmite profit.ro.

Aerogara Băneasa, în forma sa actuală, a fost finalizată în 1952, iar restaurarea este necesară având în vedere că din 2011 a fost clasată drept monument istoric.

Primul aeroport din România, Băneasa, a fost martorul unor evenimente aviatice istorice. În 1909, francezul Louis Bleriot a efectuat primele zboruri pe hipodromul care se afla în această zonă, iar în 1910 chiar Aurel Vlaicu a realiza și el o serie de zboruri demonstrative pe câmpul de la Băneasa.

Potrivit unui document guvernamental consultat de Profit.ro, după finalizarea consolidării aerogării Băneasa, Compania Națională Aeroporturi București (CNAB), în calitate de proprietar al monumentului istoric, va lansa o licitație pentru achiziționarea unor servicii de proiectare a lucrărilor de intervenție pentru interiorul clădirii.

Conform documentului citat, o expertiză tehnică efectuată în 2012 a încadrat aerogara Băneasa în clasa I de risc seismic, respectiv cu “risc ridicat de prăbușire la cutremurul de proiectare corespunzător stării limită ultime”. Având în vedere că aerogara a fost proiectată în a doua parte a anilor ’40, CNAB a efectuat și finalizat lucrările de consolidare a structurii de rezistență a clădirii, corpurile A, B și Rotondă, prin introducerea unor pereți din beton armat pe înălțimea construcțiilor și cămășuirea stâlpilor de susținere, dar au fost efectuate de asemenea lucrări de creștere a performanței energetice.

În acest moment, aerogara este înregistrată la clasa de risc seismic III, un eventual cutremur puternic nefiind în măsură să afecteze semnificativ siguranța sa structurală.

CNAB a dispus și lucrări de restaurare a arhitecturii exterioare a aerogării, respectiv readucerea fațadelor la forma arhitecturală inițială a monumentului istoric, prin placarea lor cu travertin și tencuieli decorative, dar și prin demolarea anexelor adăugate ulterior construcției.

Cu toate acestea, printr-o adresă a Ministerului Culturii, CNAB a fost informată că “și interioarele se supun condiționărilor statului de monument istoric, trebuind păstrate și restaurate”. În acest sens, Ministerul Culturii arată că vor trebui elaborate, în consultare cu experți atestați, o Documentație de Avizare a Lucrărilor de Intervenție și un proiect tehnic, care să respecte detaliile istorice principale și care să fie supuse avizării acestui minister.