ESENTIAL

Insula ascunsă a Bucureştiului

Cu ajutorul GoogleMaps ajungi oriunde foarte repede. Virtual. Vezi totul în ansamblu, de sus, de la o distanţă de aproape 20 de metri, în cazul în care zona este de interes.  Aşa se face că, jucându-te cu rotiţa de la mouse, afli că Lacul Morii este de interes şi mai ales insula pe care o gazduieşte merită să fie văzută îndeaproape. La faţa locului însa, insula de pe Lacul Morii e o promisiune îngropată în gunoaie, parcă o încununare a nepăsării autorităţilor.

Pe hartă pare puţin, însă ajuns acolo, digul care serveşte drept drum către insulă pare că se lungeşte cu fiecare pas. Sunt aproape trei kilometri şi jumătate de la staţia tramvaiului 41 – Pod Ciurel. Eu am început călătoria de la baraj, urcând scările prin partea dreaptă. Într-o zi de iarnă însorită, cu aproape 15 grade în termometre, am rămas surprins să văd pescari amatori încercându-şi norocul la copcă. Cu toate că gheaţa era practic un paienjeniş de crăpături, pasiunea nu i-a ţinut la mal pe aceştia. Mai mult, unii au ales să-si plimbe şi animalele de companie pe gheaţă.

Am tot sperat să găsesc un pescar pe mal să-l întreb una alta despre lac şi insulă, însă în zadar. Toţi erau prea departe să pot lega o conversaţie iar frica de o eventuală hipotermie m-a determinat să-mi văd de drum. Am găsit în cele din urmă un pescar pe care l-am putut aborda. Pe insulă, acolo unde pe vremuri părea c-a fost o terasă, nea Ion stătea singur cu undiţa sa, zgribulit de frig. Era practic singurul om de pe insulă şi probabil din acest motiv mi-a răspuns cu plăcere la toate întrebările. „Am venit pe la ora două şi acum 10 minute mi-a tras o dată. Am luat un guvid”, îmi zice bucuros uitându-se cu coada ochiului către pescarii din mijlocul lacului. „Aşteptăm… pe gheaţă nu. E periculos, că se rupe. E gheaţa subţire. Trebuie să aibă cel puţin 30-40 de centimetri grosime. Care are curaj se duce. Se duce la risc”, încheie pescarul bătrân.

Liniştea a fost spulberată de o maşină cu manele la maximum din care a coborât, în partea cealalta a insulei, un grup de patru tineri. Nea Ion s-a uitat peste umăr şi, ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic, îşi reluă povestea de unde a lăsat-o: „Lacul Morii…Ăsta-i lac de acumulare! Se scurge-n Dâmboviţa. Vine de la Argeş. Atunci când plouă şi-i apă multă, să nu depăşească debitul de apă, îmi explică nea Ion cu cuvintele sale, rolul lacului in protecţia Capitalei împotriva inundaţiilor.

Tovarăşul Ceauşescu s-a plimbat cu şalupa pe-aici. Erau(n.r.- pe Insula Morii) ronduri, cabine, stâlpi ornamentali, curent electric, flori. Acum au dispărut toate. Le-au luat pe toate. Acolo pe postamentul ăla(n.r. – debarcader) erau postate bărci. Era frumos. Seara, acolo la cupolă veneau lăutari cu muzică, erau bufeturi cu aranjament. Acum s-au distrus toate. Ce să-i faci , asta-i situaţia”, încheie cu o urmă de regret pe chip, nea Ion.

Trecut-au ani şi ani de-atunci

Din 1986 de când construcţia barajului a fost gata, şi implicit şi insula artificială, nu s-a mai mişcat un deget. Mărturie stau ruinele, gunoaiele şi natura sălbatică ce au luat în stăpânire, atât insula cât şi împrejurimile lacului. Pe lângă acestea, parcă pentru a sublinia şi mai mult nepăsarea autorităţilor, pe alocuri au răsărit de-al lungul timpului şi numeroase cruci, ale celor care s-au înecat în apele Ciurelului.

În Planul Integrat de Dezvoltare Urbană 2009-2015, disponibil pe site-ul Primăriei Sectorului 6, în dreptul capitolului „Priorităţi de dezvoltare”, autorităţile locale se angajează să înceapă lucrările de reamenajare a Lacului Morii. În acest plan este luat în calcul potenţialul de dezvoltare, per ansamblu al sectorului, intitulat de acţiune urbană, care subliniază la punctul Resurse primare şi secundare următoarele: ”Lacul Morii a fost construit peste locul unde fusese construit un cimitir, acest lucru fiind o ameninţare pentru sănătatea celor ce fac baie în el”. La faţa locului nu există niciun semn care să atragă atenţia asupra riscului epidemiologic sau de înec. Doar legendele urbane care circulă din gură în gură îi mai pun pe gânduri pe amatorii de scăldat pe timp de vară.

Discordia „administrativă

Statutul juridic al insulei este incert. Lacul în sine aparţine Ministerului Mediului şi Apelor Române iar împrejurimile Primăriei Sectorului 6, prin Administraţia Domeniului Public. Deznodământul este cunoscut la fel ca şi în alte cazuri. Atunci când o instituţie publică nu dispune de instrumentele legale de acţiune administrativă, ea intră în conflict cu alte instituţii publice cu care se află în relaţii de coordonare.

Viceprimarul sectorului 6, Demirel Spiridon, spune că doar aleea pietonală de pe digul din jurul lacului este controlată de ADP: „Tot arealul care este în interiorul lacului este al Apelor Române. Noi(n.r.-Primăria Sector 6) am făcut o solicitare anul trecut Ministerului Administraţiei şi Internelor ca să luam în administrare lacul şi insula. Până acum nu avem niciun feedback. Este o problemă puţin mai veche. Asta s-a încercat în ultimele patru mandate în sectorul 6. E o chestiune de legislaţie”, susţine viceprimarul.

Totusi, anul trecut în vara se anunţa cu surle şi trâmbiţe reamenajarea Lacului Morii şi implicit a insulei, suma estimată atunci pentru investiţii ridicându-se la 20 de milioane euro. Printre atribuţiile câştigătorului licitaţiei se aflau amenajarea de spaţii verzi, alei, locuri de joacă, pistă pentru biciclişti, parcări, un amplasament pentru debarcader şi unul destinat unui pavilion multifuncţional.

Şeful direcţiei de investiţii din cadrul Primăriei Sectorului 6, Florin Preda, spune că totul a rămas în suspensie. „S-a ţinut şi o procedură de licitaţie pentru faza de studiu de fazabilitate şi proiect tehnic. Aceasta a fost anulată de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor iar firma câstigătoare este în litigiu cu C.N.S.C, se judecă şi deocamdată nu a primit nicio confirmare. Dar avem un caiet de sarcini şi direcţiile pe care ar trebui sa le urmărească proiectantul pentru amenajarea acestui spaţiu”, a adăugat Florin Preda.

Care a fost rostul acestei licitaţii şi de ce a fost organizată aceasta cu toate că insula, susţin reprezentanţii primăriei, nu este a autorităţilor locale? Ei bine, răspunsul vine de la viceprimarul sectorului 6, Demirel Spiridon. „A fost o încercare a primariei de a forţa puţin paşii pentru a ajunge la noi această insulă şi implicit Lacul Morii”, a punctat vicele.

Solutiile există, însă rămân pe hârtie

Planuri şi idei sunt nu numai din partea autorităţilor. Oameni întreprinzători, cu idei pe măsură, precum arhitectul Teodor Frolu văd utilitatea zonei strâns legată de cursul râului Dâmboviţa. Proiectul intitulat „Eco Bucureşti 2015” presupune, pe hârtie, un tronson „ecologic” întins de la Lacul Morii pâna la Casa Poporului. Capul de linie îl reprezintă insula, care este inclusă în proiect drept spaţiu de concerte, spune artizanul acestui concept. „Insula de pe Lacul Morii trebuie privită în ansamblul Lacului Morii, al zonei şi a ceea ce ar însemna Lacul Morii pentru Bucureşti. Dacă ne uităm la spaţiile verzi din Capitală, ele nu au o indentitate foarte clară în oraş.  Orice spaţiu verde pe care îl gândim ar trebuie să capete o indentitate puternică la nivel de urbe”, susţine acesta.

Teodor Frolu are şi o explicaţie pentru abandonul acestui loc de către autorităţi. „Lucrurile trenează ca deobicei pentru că nu există o viziune şi foarte multe dintre terenurile perimetrale lacului, inclusiv din jurul insulei, sunt propietate privată. Inclusiv proprietarii sunt blocaţi pentru că nu au un concept care să susţina o dezvoltare urbana din punct de vedere economic acolo. Şi direcţia pe care au luat-o planurile de dezvotare a primăriei este greşită, conchide arhitectul.

Printre militanţii reamenajării insulei, dar şi a împrejurimilor, se numără şi fostul edil al sectorului 6 în perioada 2000-2004, Dan Darabont. Pe site-ul său personal, la capitolul proiecte, fostul primar pune la dispoziţia publicului chiar şi o reprezentaţie video cu proiectul de amenajare a insulei de pe Lacul Morii.

Proiectul a fost finalizat. Se făcea trecerea în 2004 spre o a doua etapă, aceea de a prospecta soluţii de implementare, însă au venit alegerile, s-a schimbat primarul şi n-a mai fost nicio prioritate. Nu este o chestiune foarte ambiţioasă. E păcat pentru ca într-o proporţie semnificativă există baza amenajată în zonă”, susţine fostul primar.

Mai mult, contrar spuselor viceprimarului Spiridon, fostul edil susţine că insula se află în administrarea primăriei şi nu a Administraţiei Naţionale „Apele Române”. „Statutul juridic este acum la fel ca şi în mandatul meu. Apele Romane au doar stăvilarul, canalul către Argeş şi luciul apei. Aleea pietonală de pe dig, podul ce face legătura cu insula şi insula sunt în continuare în responsabilitatea administraţiei locale. Este o falsă problemă”, susţine Dan Darabont, care a ezitat să explice de ce nu s-a putut duce până la capat proiectul de reamenjare în timpul mandatului său.

Şi ecologiştii au planuri pentru insulă şi imprejurimi şi arată cu degetul spre actuala administraţie a sectorului. Dan Trifu de la EcoCivica susţine că se poate pune la punct o dezvoltare durabilă în zonă. „Putem da locului o funcţiune de agrement unică în Bucureşti. În privinţa insulei trebuie organizat un concurs de idei. E clar ca zona nu poate funcţiona fără o alimentaţie publică(n.r.-restaurante, terase)”, susţine reprezentatnul ONG-ului.

Dincolo de proiecte şi vorbe, un lucru este cert: insula şi-a demosntrat potenţialul turistic în urma cu aproape patru ani. În vara anului 2007 acolo s-a desfasurat festivalul internaţional de muzică Coke-Live. Evenimentul a strâns pe aceeaşi scena zeci de artişti dar şi fani pe măsură. Locul a funcţionat atunci şi ca platforma pentru corturi, iar un bilet pentru campare a costat 35 de lei. Mai mult, locuitori ai cartierelor Crângaşi şi Militari au închiriat camere din propria locuinţă pe perioada concertelor celor care nu au mai prins un loc cu cortul.


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button