Școlile din Capitală produc delincvenţi, arată Strategia contra criminalităţii

de:
12 sept. 2011
0 Afișari
Școlile din Capitală produc delincvenţi, arată Strategia contra criminalităţii

Potrivit unei analize ce a fost înclusă în documentul asumat de Prefectura Capitalei, ce poartă girul Poliţiei Capitalei, al Jandarmeriei Bucureşti şi al Inspectoratului Școlar al Municipiului Bucureşti, din totalul populaţiei, tinerii cu vârsta cuprinsă între 19-29 de ani reprezintă 18%, în timp ce vârstnicii (peste 60 de ani) reprezintă 19%. „Cu şanse mici în ceea ce priveşte accederea la un loc de muncă, tinerii se regăsesc în proporţie semnificativă printre autorii de infracţiuni. La antipod vârstnicii, lipsiţi de ajutor permanent, cad adeseori victime infractorilor”, se arată în document.

Flagelul, arată analiza, provine inclusiv din mediul şcolar. „După 5 ani de mediatizare excesivă a incidentelor în şcoli, în anumite unităţi de învăţământ violenţele devin repetitive. Absenteismul şcolar este ridicat, pe când părinţii, prea ocupaţi cu asigurarea traiului de mâine, ajung pe locul unu într-un top european al necunoaşterii propriilor lor copii”. Numărul absenţelor la nivelul şcolilor din Capitală este mare „comparativ cu normele impuse de regulamentul şcolar. astfel, în învăţământul primar se înregistrează 8 absenţe nemotivate/elev/an, în învăţământul gimnazial, 31 de absenţe nemotivate/an/elev, în învăţământul liceal şi SAM, 68 absenţe nemotivate/an/elev”

Violenţele ajung să se concentreze în anumite şcoli şi licee, chiar dacă „nu s-au structurat încă unităţi de învăţământ în care violenţa să fie o normalitate statistică„.

Potrivit datelor furnizate de Centrul Municipiului Bucureşti de Asistenţă Psihopedagogică, majoritatea conflictelor în şcoli au drept cauze, din perspectivă individuală, nevoia de dominare, întâlnită în 62% dintre cazuri, răzbunarea – 47%, invidia – 43% şi teribilismul – 32%. Strategia arată că, de obicei, „conflictele în şcoli degenerează spontan, din cerle verbale sau fizice de mică intensitate, în violenţe, unele chiar grave, fapt care face imposibilă prevenirea lor situaţională, dar face imperativ necesară abordarea prevenirii sociale”. Asta în condiţiile în care 60% dintre copii sunt abuzaţi atât în familie, cât şi la şcoală, conform Centrului Municipiului Bucureşti de Asistenţă Psihopedagogică.

Potrivit unui studiu al Poliţiei Capitalei, realizat patru ani consecutivi (2006-2009), numărul grupurilor de copii care se manifestau în stradă, „prin comportamente predelincvente sau delincvente”, în urma abandonului şcolar era de circa 20/an, fiecare grup având câte 4-6 membri. În aceste grupuri se consumă frecvent alcool şi, uneori, droguri, iar în unele acţionau şi persoane care se eliberaseră din penitenciar, şi care aveau un rol important în învăţarea de către minori „a tehnicilor de reuşită infracţională”.

Deoarece copiii văd că răspunsul la acţiunile lor violente întârzie cel mai adesea să apară, din cauza dezorganizării şi confuziei instituţionale, „ei percep această dezorganizare ca pe o permisiune şi îşi încearcă limitele. În cazul în care sancţiunea întârzie să apară, ei practică „antrenamentul în violenţe”, recurgând la metode din ce în ce mai violente„.

Între măsurile propuse în cadrul Strategiei pentru rezolvarea problemei violenţelor în şcoli se înscriu înfiinţarea unei Comisii pentru prevenirea şi combaterea violenţei, dar şi întocmirea unor fişe unice de înregistrare şi monitorizare, a actelor de violenţă, inclusiv a contravenţiilor şi a infracţiunilor, în care sunt implicaţi minori, înregistrate în interiorul sau în apropierea şcolilor. Despre aceste „caziere” ale elevilor puteţi citi mai multe aici.

Pentru a combate aceste fenomene, strategia propusă de documentul Prefecturii prevede ca pănâ în 2016, în Bucureşti, instituţiile statului, sectorul neguvernamental, sectorul privat şi media să acţioneze împreună, în sistem integrat, pentru prevenirea infracţionalităţii şi creşterea gradului de siguranţă comunitară. Până în prezent, la discuţiile convocate de prefectul Capitalei, Mihai Atanăsoaei, pe marginea documentului, nu a fost prezent niciun primar. 

Cookies