ESENTIALȘTIRI

Inedit și cu totul excepțional: a apărut un nou județ în România. Bine ați venit în “Județul Bolnavilor de COVID Nealocați”. E mare, intră în top 10 județe

Dacă ați citit comunicatele de presă ale Direcției de Sănătate Publică privind situația pandemiei de COVID-19 din ultimele zile, probabil ați observat că în „topul” județelor s-a strecurat un așa-zis județ nou, cel al „nealocaților”. După numărul acestora, am putea crede că este vorba despre un puternic centru economic, demn de a fi comparat cu orașe precum Cluj, Iași, Constanța sau Timișoara. Din păcate însă, nu este cazul, iar situația este pe cât de gravă, pe atât de neștiută si de dezbătută în spațiul public.

Pe 10 noiembrie 2020, cazurile nealocate de coronavirus însumau nu mai puțin de 2751, 464 dintre acestea fiind depistate doar în ultimele 24 de ore, un număr care se află, din fericireîn scădere – pe șapte noiembriediscutam despre 6241 de cazuri nealocate pe județ. Situația nu a mai fost la fel de roz pe 12 noiembriecând au fost raportate 1606 de cazuri noi nealocate. Din păcate același lucru îl putem spune și despre miercurea trecuta, pe 18 noiembrie, când nealocații” au luat din nou fața Capitalei, cu 1560 de cazuri noi.
 

Bine ați venit în “No man’s cases, no man’s land!” Raportarile se fac pe baze de date învechite sau pe presupuneri 

 Duminică, 8 noiembrie, au fost depistate 1172 de cazuri noi nealocate, un număr enormîn fața nerevendicațilorclasându-se doar Bucureștiul, cu 1283 de cazuri noi. De atunci și până astăzi, 23 noiembrie, „nerevendicații” se pot lăuda  au devansat Capitala de trei orirespectiv pe 11, 12 și 18 noiembrie. 

Deși poate părea amuzant la prima vedere, orice urmă de zâmbet dispare când realizăm că aceste cazuri nealocate locuiesc in jurul nostru. Da, „no man’s cases” au fost atribuite, cu mici exceptii, în totalitate Capitalei.  

Responsabilă pentru acest episod nefericit esteposibilschimbarea metodologiei actuale,  repartizarea noilor cazuri fiind mutată de la Ministerul Sănătății la Direcția Sanitară Publică, o mutare ce nu a făcut decât îngreuneze DSP, care deja se plângea de un număr mult prea mic de personal, depășit de numărul alarmant de apeluri și cazuri din ultima lună. 

Între timpautoritățile au venit și cu o explicație oficială pentru aceste întârzieri 

Referitor la „cazurile noi nealocate pe județe”, facem precizarea  numărul acestora este determinat de modificările aduse platformei electronice prin care sunt raportate și centralizate rezultatele testelor pentru noul coronavirus. Astfel, conform noii metodologiicentrele de testare introduc în mod direct rezultatele testelor realizateurmând ca de la nivelul Direcțiilor de Sănătate Publică  fie realizată ancheta epidemiologică și atribuite cazurile pozitive județului/localității de care aparțin persoanele infectate.” 

Opinia publică nu a întârziat să asemene acest incident celui de acum câteva luni, când autoritățile au „uitat” să raporteze pacienții vindecați din anumite regiuni, ajungându-se astfel să fie raportate într-o singură zi toate vindecările „restante”.  

Dar, oare criza produsă de noul coronavirus nu ar fi fost infinit mai ușor de abordat dacă autoritățile însărcinate cu gestionarea acesteia ar fi primit din partea specialiștilor locali (printre care se numără și instituția primăriei) informațiile necesare? Nu puține au fost momentele în care s-au luat decizii bazate pe date învechite, sau, mai rău, pe presupuneri. 

 Știați că Bucureștiul, capitală europeană, este orasul celor fără număr, fără număr? 

  Un exemplu esențial este reprezentat de întrebarea fără sfârșit- Câți locuitori are Capitala? Care sunt cifrele pe baza cărora aleșii coordonează aceste relaxări și înăspriri succesive?  

Fostul primar al orașului, Gabriela Firea, susținea, pe  31 octombrie 2019: „Sunt date statistice. Oficial, după ultimul recensământ, 2 milioane și jumătate, dar recensământul are deja 10 ani de zile. Eu vorbesc real, ceea ce este în București, în momentul în care adunăm toți angajații din multinaționale care vin din țară și nu și-au făcut încă acte în București, toți studenții, toți turiștii și ceilalți cetățeni care trăiesc în București dar nu au forme legale, deci nu au buletin de București.”  

Pe site-ul Institutului Național de Statistică, potrivit Direcției Regionale de Statistică, la data de 1 ianuarie 2020 Bucureștiul avea un număr de 2.151.665 de locuitori, însă această statistică include doar locuitorii care au domiciliul stabil pe aria Capitalei.  

În 2021 urmează susținerea unui recensământ inedit- locuitorii vor putea completa online documentele, nefiind necesară deplasarea personalului decât în scenariul în care cetățenii nu vor completa actele in format digital. Din păcate, situația actuală pune sub semnul întrebării organizarea acestui recensământ. 

 La baza acestor diferențe uriașe între declarații, viața fiecăruia dintre noi, și statistici stau mai multe. Cum ar fi: 

  • Numărul mare de persoane venite în București în ultimii ani, dar care nici azi nu au, formal și administrativ, domiciliu stabil în București. 
  • Lipsa unei delimitări clare a zonei metropolitane. E de ajuns să ne gândim că zilnic zeci, poate sute de mii de ilfoveni fac naveta pentru a ajunge la locul de muncă din București. Oameni care, practic, își trăiesc mare parte din viață aici: muncesc aici, consumă aici… 

 Acestea fiind spuse, nu este prima dată când autoritățile gestionează ineficient o situație de criză, însă, cel puțin în cazul Bucureștiului am putea fi mai înțelegători, dat fiind faptul că această ecuație are mult prea multe necunoscute. Revendicați, nerevendicați, fie ca apărem în statisticile oficiale sau nu, we’re all in this together. Stay safe! 

 


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button