INEDIT I Cu ce sacrificii a fost ridicat Liceul “Gheorghe Lazăr”, școala elitelor Bucureștiului. La sfârșit de secol al XIX-lea, edificiul avea cea mai modernă “hallă” de gimnastică din Micul Paris

Demult, demult, în toamna lui 1890, pe noul și parizianul bulevard Elisabeta era inaugurat Liceul “Gheorghe Lazăr”, al doilea cel mai vechi liceu din București, după “Sfântul Sava” (1694).

Se întâmpla pe vremea când Carol I era rege iar primarul Pache Protopopescu iniția ambițioase lucrări destinate modernizării Bucureștiului. Bulevardul Elisabeta, proaspăt trasat după model hausmannian, se îmbogățea și era înfrumusețat cu clădiri publice de mare valoare.

Vezi și: Elisabeta, primul mare bulevard tăiat în București, după model parizian. Drumul avea “pavagiu de piatră cioplită și trotuare cu lespezi de gresie”

 “Gheorghe Lazăr”, liceul cu o istorie de peste 160 de ani. Ca să ducă la bun sfârșit construcția, arhitectul Filip Muntureanu a făcut numeroase plângeri; curtea principală a fost nivelată cu un cilindru tras de boi

Maiestuoasa clădire, de lângă Grădina Cișmigiu, a fost proiectată de arh. Filip/Philip George Muntureanu (1841 București-? Constantinopol/ Istanbul), arhitect cu studii cl.II la Ecole des Beaux-Arts Paris (promoția 1865 a prof. Arh. Charles Auguste Questel, arhitect de orientare eclectică și restaurator).

Informații cu totul inedite, inexistente pe internet, despre odiseea ridicării edificiului de învățământ de pe bd. Elisabeta ne oferă Cezara Mucenic, istoric, de artă, în volumul “Întâmplări neîntâmplătoare pe Bulevardul Elisabeta sec. XIX-XX”, editura Vremea, 2024.

Descoperim astfel etapele de construire ale edificiului, tehnicile și eforturile depuse de arhitectul Muntureanu, prins între cerințele beneficiarilor, neseriozitatea “conductorilor de lucrări” sau ale „petrarilor”, tinichigiilor și cerințele tehnice ale primăriei. Informațiile din arhive sunt publicate de Cezara Mucenic în capitolul “Liceul “Gheorghe Lazăr”, Motiv și cauză”, pg. 377-399.

Imaginile publicate în acest articol aparțin M.N.I.R și au făcut parte din Expoziția “Colegiul Național Gheorghe Lazăr -160 de ani de învățământ românesc”, dat fiind că în 2020 s-au împlinit 160 de ani de la înființarea Liceului Lazăr.

“Gheorghe Lazăr”, liceul unde au învățat carte mari arhitecți, ingineri constructori, muzicieni, istorici

Cursurile Liceului “Gheorghe Lazăr” au fost urmate de străluciți intelectuali consacrați în domenii variate, precum: literatură (George Călinescu, Tudor Vianu, Ion Barbu), arhitectură (Petre Antonescu, Ion Cerchez, Emil Prager), muzică (Dinu Lipatti), teatru (Constantin Tănase, Liviu Ciulei, Florian Pitiș), istorie (Mircea Djuvara, Constantin Giurescu, Scarlat Lambrino) etc. Grigore Băjenaru, elev al liceului își amintea:

De după o perdea de plopi uriași se ivește liceul, vechi de trei sferturi de veac, maiestuos și frumos pentru mine ca niciun alt liceu din țară. Oare nu el mi-a adăpostit opt ani de zile micile griji și necazuri, îndoielile de dragoste, intrigile copilărești, naivele aventuri, primele versuri furate orelor de curs și dăruite iubitei cu generozitatea unui prinț indian.

Zugrăvit alb, iar la ferestrele de sus cu un brâu de cărămidă aparentă, vopsită în albastru ca cerul-culoarea noastră, a lăzăriștilor, culoarea dragă a șepcilor noastre, culoare de care eram mândri, blazonul nostru de noblețe școlară, lăudat cu ifose de muschetari. (Grigore Băjenaru în “Memorii”).

Arhitectul Filip/Philip George Muntureanu s-a războit îndelung cu meșteri care nu-i respectau proiectul

Piatra fundamentală a gimnaziului “Gheorghe Lazăr”a fost pusă la 20 mai 1890 în cadrul unei ceremonii fastuoase, cu slujbă religioasă și cor, iar costul lucrărilor clădirii s-a ridicat la suma totală 518.220, 40 lei.

Edificiul era gata în decembrie 1891 și a fost inaugurat solemn la 8 noiembrie 1891, de sărbătoarea Sfinților Mihail și Gravil. Din 18 ianuarie 1892 și până azi, conform hotărârii Consiliului Profesoral, s-a sărbătorit ziua patronului liceului, Gheorghe Lazăr, în amintirea deschiderii gimnaziului din 1860.

Noi, Carol I,

Din grația lui Dumnezeu și voință națională Rege al României, în al 16-lea an al Domniei Noastre (1866-1881), în al 10-lea al Regalității, pus-am astăzi 20 mai 1890 împreună cu Augusta mea Soție Regina Elisabeta în orașul Bucuresci, capitala Regatului, piatra fundamentală a “Liceului Lazăr”, moștenitor presumtiv al Coroanei fiind A.S.R Principele Ferdinand al României.

Inaugurarea Liceului “Gheorghe Lazăr” s-a făcut cu cor, oficiali de rang înalt, 10 sticle de șampanie și 5 kg. de pișcoturi iar lucrătorilor li s-au oferit daruri

Cezara Mucenic în volum: Detaliile despre cum s-a petrecut momentul inaugurat le știm din contul de cheltuieli înaintat ministrului Culturii și Instrucțiunilor Publice. Aflăm totodată și despre respectarea obiceiurilor și tradițiilor epocii în cazul unor evenimente similare.

Lista costurilor conține: Piatra fundamentală împreună cu banii depuși sub ea (reprezentând norocul casei, conform tradiției); Facerea pavilionului împreună cu decorarea (pregătirea locului unde vor sta regele, regina, prințul moștenitor împreună cu celelalte autorități), Corul împreună cu preoții care au oficiat inaugurarea. La aceasta s-a adăugat “tratația”: 10 sticle de șampanie și 5kg. pișcoturi pentru elevii liceului și Serviciul 2 Sofragii. Nu au fost uitați nici cei care deja munceau pe șantierul liceului, cărora li s-au oferit daruri: “Dar pentru lucrători dinpreună cu conductor lucrări”. Totul a însumat suma de 947, 67 lei.

Gheorghe Lazăr “a restituat limba română în dreptul său de limbă de studiu și a reîntemeiat școalele naționale”. După 1900, liceul a fost unul din avanposturile reformei învățământului, inițiate de Spiru Haret.

Orchestra “lăzăriștilor”, condusă de prof. Al. Nicolescu, concerta la Ateneul Român

Sub autoritatea unor directori și profesori de elită, liceul devine un centru de inițiative didactice extraordinare: înființarea unui muzeu (1920), și a unei biblioteci (1910), cea mai modernă sala de sport din București (1905-1909), societatea sportivă “Viitorul” a elevilor lăzăriști (1901), organizația de cercetași (1913), corul și orchestra liceului (1860, 1876), echipele de teatru, dansuri, serbările școlare fastuoase (Sursa, Istoric, Colegiul Național “Gheorghe Lazăr”, cnlazar.ro).

Liceul a avut de suferit în epoca stalinistă. Mecanicul școlii, Gheorghe Dinu, a salvat de la distrugere Cartea de Onoare a liceului, ascunzând-o în pod

După instaurarea comunismului, liceului i s-a dat o cifră în loc de numele său de veche tradiție: a devenit Școala medie Nr. 22 și a împărțit localul cu o nouă școală medie de fete, iar în anul 1949 liceul a fost transferat, cu arhivă cu tot (tablouri ale foștilor directori, cărți, documente etc.), la fostul liceu “Spiru Haret”, pentru a face loc unui centru școlar de fete. Abia în 1955, ministerul decide revenirea la vechea denumire.

Cu o experiență îndelungată în mass media, producătorul de televiziune Mihai Predescu a urmat cursurile Liceului Lazăr în anii ’80 și își amintește despre starea de libertate pe care o aveau “lăzăriștii” în comunism.

1981. Activiștii PCR, care-și țineau ședințele în aula Liceului Lazăr, l-au aplaudat atât de tare pe “tovarășul”, încât le-a căzut tavanul în cap

Mihai Predescu, lăzărist: Eram în clasa a 11-a când organizația Municipală PCR a sectorului 5 își ținea ședințele în aula liceului, sediul Primăriei sector 5 a fost ani de zile în renovare. S-au adunat vreo 200 de tovarăși să propună de-ale lor pentru tov. Ceaușescu și după ce au votat propunerea, s-au ridicat în picioare și au început să aplaude ritmat “Ceaușescu- PCR”. Din cauza vibrațiilor, o mare parte din tencuiala boltei aulei le-a văzut în cap. Parcă văd și acum curtea dinspre “Lămâița” plină de salvări, brancardierii coborau răniții pe targă pe scara melc, care ducea la etajul 2.

“Nu sunt un nostalgic, dar atmosfera la Lazăr a fost mereu liberă, chiar și în comunism”

Mihai Predescu: Noi eram rivali declarați cu cei de la Liceul Sava ( “Nicolae Bălcescu” se numea pe vremea aceea). Noi le ziceam că sunt de la “Bălăcescu”, iar ei ne spuneam că suntem de la “Gheorghe Lagăr”.

Ideea era să faci carte. De exemplu, în clasa mea eram 36 de elevi din care vreo 20-22 au intrat la Medicină, când erau și 24 de concurenți pe loc. Capii de listă la admiterea la Facultatea de Medicină au fost cu mine în clasă, restul au intrat la ASE (avem un viceguvernator BNR, absolvent de Lazăr), Arhitectură, Politehnică etc.

Dacă îți vedeai de școală, exista o toleranță pentru anumite lucruri. De exemplu, cam toți fumam încă de la 14-15 ani în WC-ul imens de la parter. „La chiuvete” eram poate și 50-60 de elevi la fumat, administrația ne pusese bănci din acelea joase, de sport, ca să putem sta jos în pauză, la țigară. Nu venea nimeni din conducere acolo, deși vedeai fumul din capul holului, era să-l tai cu cuțitul.

În 1979 sau 1980 s-a deschis prima pizzerie din București, lângă liceul Lazăr, la “Trifoiaș”, și tot liceul era laie-gaie la pizza. Până atunci, când mai chiuleam, mergeam la intrarea de pe Berzei, “La Tismana” (acum nu mai există), unde aveau bere la sticlă și nu făceau figuri că aveam uniforme de elevi. “La Trifoiaș” însă aveau altă clasă, luai o pizza cu 15 lei și un pahar de vin roșu cu 10 lei, era alt nivel.

Paratrăznetul de la Liceul Lazăr, evadări periculoase

Mihai Predescu: În unele perioade, poarta liceului se închidea, exista portar, și singura cale de ieșire era pe la paratrăznetul de la etajul 3, de lângă laboratorul de fizică. Exista un holișor care dădea spre Cișmigiu, încălecai pervazul și mergeai lipit de perete pe cornișa decorativă a clădirii.

După primul colț era paratrăznetul, care cobora de pe acoperiș la sol, te țineai cu mâinile de paratrăznet și cu picioarele “coborai” pe casetoanele decorative albastre, ca pe un fel de scară. Trebuia însă să ai mare grijă la etajul 1, pentru că treceai pe lângă fereastra laboratorului de cimie, fix prin dreptul podiumului profesorului.

Îmi amintesc că ne-am aventurat așa, mai mulți băieți și fete, spre stupoarea profesoarei de chimie care ne știa bine. Am coborât unul câte unul pe exteriorul clădirii și am dispărut în tufișurile din Cișmigiu.

Terenul pe care a fost construit liceul se învecina cu parcul Cișmigiu și aparținea arhitectului Carol Benesch, care-l avea de la socrul său

Cezara Mucenic: Arhitectul Filip/Philip George Muntureanu a fost activ în București între anii 1871-1891, semnând proiecte de construire ale caselor: G.D. Economu, str. Batiștei no 8 (1871), Wisner, str. Negustorilor no 5 (1882), Maria Niculescu, Calea Victoriei (1882), C. Boierescu din str. Clemenței (1889).

F. G. Muntureanu s-a exprimat într-un limbaj arhitectural eclectic, acordând un interes deosebit decorației interioarelor și devine în 1892 membru fondator al Societății Arhitecților Români, (S.A.R).

După construirea Liceului Lazăr, arh. Muntureanu demisionează din S.A.R și pleacă din țară la Constantinopol (ne spune arh. Tom. T. Socolescu în “Fresca arhitecților”), unde a rămas până la moartea sa, la o dată necunoscută

Cezara Mucenic în volum: În iulie 1889, Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice era condus de Constantin Boerescu, el fiind urmat de Titu Maiorescu (1889-1891), iar serviciul tehnic al ministerului era asigurat de arh. Alexandru Săvulescu încă din anul 1886 și până în 1890, ulterior, din 1891, fiind angajat arh. Leonida Negrescu.

Arh. Filip G. Muntureanu semnează, la 1 iulie 1889, contractul de construire al edificiului cu ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice, C. Boerescu.

Dl. architect Muntureanu se obligă a elabora un proiect de planuri pentru un local de Gimnaziu externat în București.

„Conductorul de lucrări”, adus cu mari eforturi de la Viena, a fost înlocuit deoarece “dl. Arleth lipsește de la lucru sau întârzie”

Cezara Mucenic în volum: Trebuie remarcate câteva detalii importante din contract. În primul rând, programul de arhitectură a fost discutat și agreat de ambele părți, beneficiarul și proiectantul, apoi arhitectul trebuie să conceapă proiectul gimnaziului ca un proiect-tip care se poate construi și în alte localități ce au nevoie de clădiri cu același tip de arhitectură, dar i se cerea să conceapă patru fațade diferite posibil de aplicat pe planuri, ceea ce permitea individualizarea clădirilor. Nu știm dacă soluția a fost aplicată cu adevărat.

Arhitectul a cerut un “conductor de lucrări”, adică un diriginte care să urmărească cu strictețe realizarea proiectului, a planurilor de detaliu.

De aceea, arh. Muntureanu, adresându-se ministrului la 4 august 1889, “sunt decis a merge pe cheltuiala mea la Pesta sau la Viena unde voi căuta să angajez o persoană specială și capabilă care să stea la biroul meu și în timpul iernii, ca desenator, fiindcă termenul în care îmi cereți completarea planurilor este prea scurt”.

După o intensă corespondență și o nouă cerere de angajare a unui diriginte capabil este angajat dl. Edmond Arleth, absolvent al Academiei de Belle Arte (Bildente Kunst) din Viena, cu leafa de 300 de lei pe luna în moneda țării.

Dar, dezamăgire totală. După efortul depus, căutările făcute și convingerea că dl. Arleth va fi util și prețios membru al echipei s-a dovedit eronată. Curând, la 13 noiembrie 1890, arh. Muntureanu cere aprobarea să-l înlocuiască, deoarece dl. Arleth lipsește de la lucru sau întârzie. Rezolvarea a fost imediată – s-a comunicat încetarea contractului cu Edmond Arlecht.

Sunt angajați doi desenatori-calculatori, Paul M. Michail conductor și desenator și Aloisin Goszwein, conductor și desenator.

Arhitectul Filip Muntureanu a cerut să-și înscrie numele și funcția avută pe clădire, spre neuitare

Cezara Mucenic în volum: Mai târziu, când clădirea era în mare parte construită, arhitectul trimite o altă cerere specială ce-l privea în mod direct. Dorea să-și înscrie numele și funcția avută pe clădire, așa cum apăruse obiceiul în alte țări, spre a nu se uita cine a conceput-o.

Domnule Ministru, Titu Maiorescu,

Vă rog a-mi acorda dreptul de a pune numele meu pe un colț al faciadei Liceului Lazăr din București. De asemenea drepturi se bucură arhitectul atât la noi cât și în străinătate. (F. G. Montureanu, 19 nov, 1890).

Acceptarea va fi imediată.

Recepțiile succesive ale clădirii au fost făcute de Comisia I și Comisia II, PMB, aceasta din urmă fiind, formată din inspectorul general ing. Petre Ene și de ing. arh. Grigore Cerchez

Lucrările au fost executate de unul din cei mai cunoscuți și mai ales apreciați antreprenori pentru construcții, menționat în toate anuarele Bucureștilor: dl. Dobre Nicolau.

Din toată aceste corespondențe, Cezara Mucenic subliniază claritatea și responsabilitatea părților conform contractelor încheiate, fiecare, executant sau beneficiar, știindu-și rolul, îndatoririle, răspunderile și consecințele ce decurg din respectarea sau nerespectarea lor

Autorizațiunea nr. 556 din 1889 dă voie Ministerului Instrucțiunii Publice:

a construi la proprietatea dupe Bulevardul Elisabeta secțiunea VI, ocolul I, a unui liceu central, construcție cu două caturi, iar dinspre Grădina Cișmigiu se va lasă liber ca faciadă 12 m și dinspre strada Silfidelor cu 6,00 m din stâlpul proprietății d-lui Penescu.

Clădirea se va executa cu fațada la stradă, paralel cu alinierea conform planului de situație. Alinierea s-a fixat pe axa Bulevardului și după picheții de fontă la 12.00 m.

Cezara Mucenic: Arhitectul a prezentat planurile în fața regelui, în nov 1889, acesta fiind interesat de realizarea noii clădiri cu un program atât de important. Îi prezintă șase piese:

O faciadă spre Bulevard, o faciadă spre Grădina Cișmigiu, o faciadă a amphiteatrului, o faciadă la curte, un plan al parterului, un plan al etajului întâiu.

Latura de nord, având numai un nivel, parter înalt, cuprindea un amfiteatru pentru experiențe la materiile fizică și chimie și era plasată separat de casa servitorilor. În celelalte trei corpuri, cu subsol, parter și etaj, se aflau sălile de clasă, spațiile speciale pentru muzeul de științe naturale, biblioteca, sala de muzică, sala de gimnastică, cea mai modernă din oraș ca spațiu și aparatură, sala de festivități, bufet pentru elevi și terasă de recreație către parc.

Patrulaterul clădirilor închidea curtea interioară, spațiul de recreere fiind astfel ferit de zgomotul orașului. În corpul clădirii, pe latura de sud-est a fațadei principale, se afla, cum era regulă epocii, locuința directorului, cu intrare separată.

Edificiul a fost conceput într-un stil eclectic sobru, cu unele elemente preluate din curentul neoromânesc, abia afirmat – decorația cu plăci de ceramică, șirul de arcade adosate susținute de pilaștri dispuși pe două nivele și terminații cu capitele cu motive vegetale-, aceasta continua pe latura de est și vest, deosebirea fiind absența intrărilor, marcate numai în fațada principală.

Arhitectul face noi plângeri când evoluția lucrărilor ajunge la un moment esențial: acoperișul clădirii. “Tinichigiul, dl. Chon, nu-și respectă obligațiile, astfel că lucrarea stagnează și nu se pot îndepărta schelele de pe fațade”

10 sept. 1890.

Domnule Ministru, am mai arătat într-un raport că d-nu Chon tinichigiu neglijează cu desăvârșire lucrările sale. La Turnul orologiului lucrează un singur lucrător care nu-și cunoaște meseria.. face și reface și nu potrivește lucrarea după detaliile date, parapetul sghiaburilor din fațade nu sunt gata.. De vreo două luni i-am cerut să înfunde cu tinichea părți în contra zăpezii, până azi nu s-au făcut.. nu se vopsesc învelitoarele. Vă rog a dispune să se execute aceste lucrări importante.

Cezara Mucenic în volum: În iunie 1890, există o cerință specială, zidăria fiind aproape terminată. Conform tradiției, se oferea un dar lucrătorilor ca recompensă pentru efort, iar ce anume se dăruia pentru fiecare meserie devenise standard, astfel fiind știut și așteptat fără supărare între bresle.

După obiceiul țării se dau ca dar lucrătorilor un fel de straie, adică la dulgheri și zidari.. un pantalon, la salahori câte o basma și la femei câte un testemel și stambă de fustă. Dl. Ministru, dacă binevoiți a aproba acest dar, ar costa 925.99 lei. Conductor antreprenor H. Grigorescu. Se aprobă.

Canalizarea este realizată de Întreprinderea Lucrărilor de Canalizare a Capitalei a întreprinzătorilor Grattini și Marțian. Instalația de apă este făcută de firma Harmand Marcus-Magazin și atelier special pentru instalații de gaz, apă, str. Academiei, 18. Aceeași firmă instalează lămpile pentru iluminarea cu gaz aeroform:

30 lampe cu forme de lire, vopsite negru, și cu garniture aramite conform modelului, 22 lampe cu 2 becuri cu abajure și parte vopsite verde cu bronz și 55 rozete de plafon care completau decorul.

Nemulțumirile arhitectului continuă. La 10 sept. 1890 îi scrie din nou Ministrului și se plânge că “petrarul” nu respectă planurile sale

Domnule Ministru,

Petrarul ușii de piatră de la intrarea principala a executat lucrarea fără să ție cont de detailurile ce i-am dat în mărime naturală, astfel a suprimat niște motive.. În vederea urgenței pentru a termina construcția am permis petrarului să așeze altfel, nu a urmat cu rosturile indicate .. le-a făcut în contra regulilor de construcție.. ușa nu se termină de două zile, este abandonată. Dl. Dolicek este împiedicat de a face inscripțiunea în architrava ușei și schelele nu se pot da jos.

Cezara Mucenic în volum: Curtea interioară a fost nivelată folosind “tehnica” epocii:

“8 oct. 1890. Am angajat un țăran cu o pereche de boi care a nivelat cu un cilindru cu tuci curtea principală a liceului, cu prețul de 24 lei”.

O atenție specială a fost acordată, încă din proiect, traveei de colț de pe latura sud-est ce aparținea fațadelor spre bulevard și spre Grădina Cișmigiu. Acolo era prevăzut turnulețul ce urma să adăpostească un orologiu sub care se inscripționa data începerii proiectului: 1889.

Orologiul Liceului Lazăr a fost instalat de ceasornicarul Rudolf Biskaborn din str. Smârdan no.25, una din străzile preferate de ceasornicari (în 1890 erau nominalizați acolo 7).

Vezi și: Top 3 cele mai frumoase clădiri cu ceas din București. Multe din orologiile care arătau ora exactă au stat

Localul de învățământ avea inițial 15 catedre cu podolii (podium, n.n) și fotolii de stejar

Cezara Mucenic în volum: Meseriașul Ernestob Franzoni, sculptor în marmoră, din str. Clemenței (azi, C.A Rosetti) furnizează plăci pe care le va monta pe pereți “două plăci de marmoră de Carrara care vor fi cât se poate de albe. Vor fi bine lustruite, ele vor avea teșitura pe margine. Pe plăci se vor săpa 4 linii cu rozete și cu câte o foae la partea superioară precum le va cere dl. Arhitect Muntureanu”.

Arhitectul desenează și un model de felinar de fontă, ce urma să lumineze intrarea principala și să o înfrumusețeze. A fost comandat la Turnătoria de fier și atelier mecanic P. Keihauler din str. Izvor 59.

Alte elemente ale mobilării interioare menționate în documente și realizate au fost: obloane la ferestrele laboratoarelor, în loc de grilaje, și pavimente tip mosaic în vestiare și coridoare sau ferestrele de fier de la turnul cu ceas.

“Dotările au avut în vedere și clasele speciale unde s-au adus cele mai noi aparaturi pentru susținerea unei pregătiri școlare la nivelul european”

Cezara Mucenic în volum: Desigur, împlinirile și prestigiul liceului s-a datorat în primul rând profesorilor ce s-au perindat, mulți din ei intelectuali și pedagogi remarcabili, și care au știut să mențină un nivel deosebit al modului de predare și comunicare cu elevii.

Reforma învățământului din 1948 va duce la scăderea nivelului școlilor din țară inclusiv a Liceului Gh. Lazăr, în urma introducerii unui model străin, de școlarizare și educație. Liceul numit din 1949 “Școală medie nr. 22” a devenit școală pentru eleve, iar din 1956 s-a trecut la învățămțântul mixt.

Prestigiul a fost menținut totuși datorită unora dintre profesorii cu bună pregătire și talent pedagogic, ce și-au continuat munca asemeni înaintașilor. Din 1956 se revine la vechiul nume, Liceul Gheorghe Lazăr, iar elevii au rămas mândri mereu că aparțin uneia din multele generații de “lăzăriști” din care fac parte personalități de neuitat, respectate și îndrăgite.

În 1989, “lăzăriștii” au fost în fruntea elevilor bucureșteni, au constituit prima Asociație a Elevilor Liberi și au editat ziarul “Piața Universității”

În 1990, propunerile Asociației Elevilor Liberi de la Liceul “Gheorghe Lazăr” au fost adresate Ministerului Învățământului și au fost luate în considerație în realizarea reformei democratice a educației: depolitizarea, reducerea numărului de ore, introducerea informaticii, a literaturii universale, a limbii latine, a logicii și psihologiei ca obiecte de studiu, cursuri opționale de istoria artei, culturii și religiilor.

Unii din lăzăriști au fost prezenți la kilometrul 0 al democrației în 1990, editând chiar și un mic ziar de succes, “Piața Universității” (6 numere coordonate de elevul Alexandru Baumgarten).

Istoria Liceului „Gheorghe Lazăr” este un episod din seria „Make Bucharest Great Again”, care vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare.

Ce am mai scris se află aici:

Un muzeu pierdut, azi sediul PSD: “Toma Stelian”. Fastuoasa clădire de Kiseleff a fost donată Bucureștiului pentru cultură, dar în monument se face „artă” politică

Palat din vremea Micului Paris, restaurat de arhitecți nemți. În prezent, nobilul monument este reședința ambasadorului Germaniei la București

Casa lăptarului Cosma, de pe străvechea stradă Domnița Anastasia, o supraviețuire miraculoasă. E parte dintr-un șir de monumente, mostră din Bucureștiul de altădată

Pericolul de care a scăpat Muzeul Satului. În anii ’80, Ceaușescu amenința că îl strămută, ca să extindă zona rezidențială a nomenclaturii din București

“MuzA” ne așteaptă în Palatul fostei Bănci „Creditul Funciar Rural”. Impunătorul monument din inima Bucureștiului, proiectat de Paul Gottereau, se redeschide după decenii de abandon

EXCLUSIV I A doua minunată viață a Casei negustorului Stoenescu, maiestuoasa vilă din centrul Bucureștiului. Cel mai frumos monument de pe strada Caimatei și-a redobândit strălucirea

• De ce a fost demolat “Teatrul cel Mare” de pe Calea Victoriei, tragedie națională pusă în scenă de regimul comunist. Deși impozanta clădire, emblemă a Bucureștiului, a fost bombardată, putea fi salvată
• EXCLUSIV I Casa Vintilă Brătianu, deschisă pentru bucureșteni, după mai bine de un secol. Aici e prețioasa bibliotecă în care s-a semnat, în secret, intrarea în Primul Război Mondial
• Agonia unui minunat monument din centrul Bucureștiului, capodoperă a stilului de arhitectură Socolescu. Casa a ars în văzul lumii, acoperișul și brâul cu frescă sunt distruse
• Destinul Caselor Surori de pe fosta stradă a Surorilor din vechiul București: una râde, alta visează să renască. Calvarul proprietarilor care vor să restaureze fațada clădirii
• Spectaculoasa istorie a Casei Algiu-Toma Stelian de pe Calea Victoriei. Consolidată de Nicu Ceaușescu, clădirea a devenit sediul GDS și Green Hours, cel mai tare club de jazz din București
• Renașterea Conacului Oteteleșanu. Faimoși pentru baluri răsunătoare și terasa boemă din inima orașului, Oteteleșanii au marcat viața mondenă a Bucureștiului
• Darvari, singurul schit de călugări ascuns în inima Bucureștiului, renăscut din abandon. Monumentul e opera arhitectului Simotta, “un poet al imaginii”
• De ce a fost demolată vila lui Basile Assan, primul român care-a făcut înconjurul lumii.  Fabuloasa “Casă de porțelan” din inima Bucureștiului avea chiar și încălzire prin pardoseală
• Top 10 marchize fabuloase, bijuterii ale multor case din București. Câte au supraviețuit în timp și ce poveste uitată spun despre Micul Paris
• Farmacia Hotăranu revine în viața Bucureștiului. Cu o istorie de peste 100 de ani, monumentul păstrează vitrine elegante, comandate la Viena, și va deveni muzeu
• Casa cu trecut extraordinar din Caimatei, mahalaua celor mai mari lăutari bucureșteni. Construită de Barbu Delavrancea, vila a fost reședința lui Ion Dolănescu
• Palatul Universul ascunde și azi, în umbra sa, Casa cu statui “Cazzavillan”. Italianul cu inimă de român a inventat reportajul de senzație și “mica publicitate” în București
• Casa milionarului A. Velleanu. La 15 ani de la dispariția sa neelucidată, testamentul, în care indica Parchetului București cine-l va asasina, a fost descoperit în Arhiva trimisă cu Tezaurul țării la Moscova în 1916 
• De ce se vinde Clubul Austro-Ungar, azi teatrul Elisabeta. Monumentul imperial a fost loc de distracție pentru ofițerii germani care au ocupat Bucureștiul
• Casa cu blazon din Dorobanți și incredibila poveste a proprietarului ei, „Schindler de București”. Diplomatul Constantin Karadja, omul care a salvat peste 50.000 de evrei
• S-a întors norocul la Hanul Evreilor, cândva înfloritor, acum pe ducă. Cine va salva Monumentul Neculescu, pe vremuri plin de prăvălii ținute de negustori israeliți din București
• Destinul amar al Vilei profesorilor Perianu. Nepoata lor ne spune povestea casei cu prăjituri din Cotroceni, opera primei femei arhitect din București
• EXCLUSIV I Misterul seifului imposibil de deschis din Vila Gh. Tătărescu. Reședința din inima Bucureștiului a fostului premier poate fi vizitată pentru prima dată
• FOTO I Moștenirea lăsată Bucureștiului de prima femeie arhitect din țară. Povestea personalității care a cucerit breasla dominată de bărbați și minunata ei casă cu pălărie
• Gara Băneasa, simbol regal al Capitalei, e pe linie moartă. Deși are valoare uriașă, clădirea modernistă lipsește din Lista Monumentelor din București
• Palatul prezidențial din Neptun, unde soții Ceaușescu fugeau vara din București. Secretele faimoasei vile, dezvăluite de arhitectul care a proiectat-o
• FOTO I Mascaronii, misterioase chipuri care păzesc casele de epocă, adunați într-o colecție de o mare frumusețe. Cine e visătorul care inventariază fețele Micului Paris
• Renaște Casa Tattarescu, singura reședință în formă de han din București. Incredibila poveste a nepoatei marelui pictor, îngăduită de comuniști să trăiască în imobil până la sfârșit
• Blocul Gioconda, cândva cel mai înalt din București, și fabuloasa poveste a locului cu 300 de ani de istorie. Acolo a fost un Palat domnesc. De ce a fost demolat
• Casa lui Constantin Argetoianu, marele boier căruia nu i se cunoaște mormântul. Monumentul a fost proiectat de un “vechiu arhitect din București”
• “Casa cu marchiză persiană” s-a întors în viața Bucureștiului. A fost reședința generalului Argeșanu, supranumit “Ghiță Soldatul”, fost prim-ministru asasinat de legionari
• EXCLUSIV I Mărturia arhitectului care a proiectat „Palatul Ceaușescu” din Primăverii. Chinul de a executa tot ce li se năzărea mofturoșilor beneficiari
• Clădirea Teatrului Foarte Mic are o foarte mare bulină roșie. Edificiul, cu minunate elemente Art Nouveau, a fost Palatul Sindicatului Ziariștilor din București
• Odeon, teatrul vrăjit din care se vede cerul. Cum s-a clădit nobilul edificiu de pe Calea Victoriei, cu acoperiș glisant care funcționează încă din anul 1911
• Soarta frumoaselor clădiri neoromânești care au adăpostit Căminele de Ucenici din Bucureștiul interbelic. Unde și cum învățau adolescenții o meserie
• O casă ca-n povești, reședința lui George G. Assan, industriașul care a dat pâine Bucureștiului. Monumentul, azi “Casa Oamenilor de Știință”, găzduiește botezuri și nunți
• A întinerit cel mai bătrân palat de pe Bulevardul Elisabeta. Monumentul adăpostește Arhivele Naționale, comori de valoare inestimabilă
• Palatul Nifon, renăscut în toată măreția sa pariziană. Monumentul de pe Calea Victoriei, proiectat de arhitectul regal Paul Gottereau, era în pericol iminent de prăbușire
• Pe culmile nepăsării: se vede cerul prin acoperișul Casei cu Cavaler în Armură din Precupeții Vechi. Cine-a pus deasupra Bucureștiului misterioasa statuie cu ciocan ridicat amenințător
• Palatul Cotroceni, scăpat miraculos de plănuita demolare, dar nu și de marele jaf comunist. În curtea casei de vis a Reginei Maria, cărțile regelui au fost puse pe foc
• Sala Palatului și secretele din jurul ei. O bucată din cortina de blocuri e falsă, iar fațada mimează apartamente care nu există. 3 biserici au căzut ca să fie ridicată
• Cea mai frumoasă casă cu marchiză din Cartierul Armenesc zace în paragină. Secretele reședinței fondatorului fabricii Adesgo, emblema eleganței feminine în Bucureștiul interbelic
• Pinacoteca: interese, priorități și un proiect mereu amânat. Palatul Dacia-România ar trebui să adăpostească marea colecție de artă a Bucureștiului
• Mănăstirea Chiajna, grandioasa ruină din marginea Bucureștiului. Monumentul “blestemat” să nu fie nici măcar pus în siguranță, izvor de aberații cu fantome
• De ziua lui Emil Prager, inginerul care a înălțat Bucureștiul modern din beton armat. Cine era “Opapa” pentru nepoata strălucitului constructor I INTERVIU
• EXCLUSIV I Turnul lui Țepeș Vodă, tainele unui monument unic în București. Misterioasa cetate care adăpostea un rezervor de apă a fost restaurată
• Patrimoniu profanat: ciudata capelă din Pădurea Băneasa. Monumentul misterios, năpădit de liane, a fost ridicat pentru “bancherul României Mari”
• Misterele Blocului Roșu, palatul abandonat de pe Calea Victoriei. Clădirea modernistă a adăpostit birourile companiei Banloc-Goodrich, primul producător de anvelope din România
• Tragedie din onoare. Monumentala casă neoromânească din inima Bucureștiului, locul unde Gen.Vasile Zottu, Șef de Stat Major, și-a pus capăt zilelor
• Strigă suferința tăcută a clădirii din str. Traian, o bijuterie arhitecturală distrusă. Bucureștiul caselor arse, cum dispare memoria construită a orașului
• FOTO I Frumusețea uitată a Bucureștiului neoromânesc. Topul clădirilor publice și particulare care-au dat boierie, stil și identitate orașului. I INTERVIU
• VIDEO I Filipescu-Cesianu, singura casă cu foișor și cea mai frumoasă grădină de pe Calea Victoriei. Clădirea cu acoperiș imperial și-a redobândit strălucirea
• Dispariția unei comori din București. Cum a fost jefuit Palatul din Herăstrău al Principesei Elisabeta, plin de opere de artă până au venit comuniștii la putere
• Mutilarea Sălii Dalles, clădire “înghițită” de un bloc socialist. Elegantul edificiu interbelic a fost clădit din suferința unei mame care și-a pierdut toți cei 3 copii
• Plânge casa părăsită a Prințesei Caradja, o splendoare din Micul Paris, acum probabil cea mai tristă clădire din București. Aici venea Enescu să cânte
• Casele cu băcănie ale neguțătorului Nae Petrescu din Mântuleasa, mărturii ale Bucureștiului dispărut. Ansamblul de patrimoniu trăiește de aproape 150 de ani
• Imaginile unei crime de patrimoniu. Casa arhitectului Grigore Cerchez, o splendoare de pe Calea Victoriei, demolată pentru că se afla pe traseul lui Ceaușescu | INTERVIU
• EXCLUSIV | Vila Nae Ionescu, cu buncăr și tunel secret spre aeroportul Băneasa. Industriașul Malaxa i-a dăruit-o, mareșalul Antonescu și-a făcut-o reședință
• Vila Malaxa, reședință monumentală pe măsura lui “Krupp de România”. Mită, corupție și exil. Cât de bogat era industriașul când a dat Bucureștiul pe New York
• Cea mai veche și mai iubită casă de pe Parfumului a renăscut. În “Parfumeria” din cartierul evreiesc, Silvia Kerim a trăit o dragoste profundă cu regizorul Mircea Veroiu
• VIDEO I Gemenele neogotice din mahalaua Batiștei. Cele două case în oglindă de pe Calderon, despre care legenda spune că au fost zestrea a două surori
• FOTO | Dărâmarea Bisericii Enei, cu turla dislocată într-o noapte de aprilie, când „întunericul s-a umplut de praf”. Imagini teribile, surprinse de arh. Radu Ștefănescu
• Promis final fericit pentru o clădire-simbol a Bucureștiului: Casa lui Dinu Lipatti. Cine promite să salveze locul unde a creat cel mai mare pianist al secolului XX
• Se vinde Castelul de pe Chei, cea mai frumoasă ruină din București. Deslușirea unui mister: monumentul seamănă izbitor cu Templul spiritist închinat Iuliei Hasdeu
• Cadoul otrăvit: o bucată din Casa Dinu Lipatti, scoasă la vânzare de ziua de naștere a marelui pianist. PMB spune că licitația poate fi lovită de nulitate
• EXCLUSIV I Vila Steinebach, cea mai frumoasă casă din Cotroceni. Principele Nicolae i-a dăruit-o iubitei sale, femeia din cauza căreia care a fost expulzat
• Fabrica de ciocolată Zamfirescu, celebră în Bucureștiul interbelic, și destinul ei amar. La naționalizare, proprietarul s-a sinucis. Prin demolare, a devenit miză imobiliară
• Ultima casă de târgoveț din Cartierul Armenesc. “La Metoc”, grădină secretă cu smochini, huzur oriental, socată și șerbet pentru verile încinse din București
• În căutarea Sublimului Ruginit. „Feronerie București”, cu meșterii care au făcut cele mai frumoase marchize, uși și garduri – bijuteriile din fier forjat ale orașului
• Strălucitul conac al Sabinei Brătianu, cândva templu al artelor. În imensa curte din spate, azi e Sera Eden, grădină de vară cu bar
• Planuri extraordinare pentru revitalizarea Depoului “Victoria”, cel mai vechi din București. Halele și clădirile se află în jalnică degradare I INTERVIU
• Moare Casa lui Toma Zamfirescu, marele fabricant de săpun care-a spălat Bucureștiul. De fabrica lui s-a ales praful, cade și reședința I Interviu cu ultimul Zamfirescu
• Neștiuta dramă trăită într-o superbă vilă din nordul Bucureștiului. Istoria casei făcute de arh. Marcel Iancu pentru prietena lui cea mai bună, extraordinara sculptoriță Milița Petrașcu
• FOTO I Cel mai frumos monument de arhitectura industrială din București, o poveste dulce-amară: vila și fosta Fabrică de calești “Hermann J. Rieber”
• Veste dureroasă: Cartierul Evreiesc mai pierde un monument istoric. Fosta școală de meserii “Ciocanul” e scrum. OAR-București cere intervenția urgentă a autorităților
• Luxoasa vilă a bancherului Jean Juster, perla Bucureștiului modernist. Clădirea e lângă Biserica Silvestru, a fost proiectată de arh. Marcel Iancu și avea chiar și solariu
• Cum a scăpat de demolare Hanul lui Manuc, martor al vechiului București. Paradoxal, în anii ’60, la conducerea lucrărilor de restaurare era un fost deținut politic
• “În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor
• EXCLUSIV | În casa Principesei Elisabeta era fostul restaurant “Mărul de Aur”. Imagini de epocă din interiorul monumentului de pe Calea Victoriei, cel mistuit de flăcări
• Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil
• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care