O „Autostradă pietonală” va fi construită în centrul Bucureştiului – VEZI CUM SE SCHIMBĂ CAPITALA

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a Capitalei (PIDU) cuprinde 39 de proiecte cu 43 de subproiecte subconexe cu o valoare estimată la peste 100 milioane euro. Principalul obiectiv al strategiei este acela de a recupera centrul Bucureştiului ca zonă de interes pentru bucureşteni şi pentru investitori. În acest scop se propune reducerea traficului rutier prin mutarea tranzitului către inelul median şi către centură, realizarea unui sistem integrat de parcări mici şi medii, cu mai puţin de 500 de locuri, crearea de noi spaţii publice şi de loisir şi construirea mai multor trasee pietonale.

Prioritatea numărul 1: pietonul

„Sângele într-o zonă centrală a unui oraş mare nu este automobilul ce tranzitează, ci pietonul care cheltuieşte mai mulţi bani acolo şi nici nu este poluant. În noua strategie, prioritari sunt pietonii, apoi bicicletele, transportul în comun şi abia apoi autovehiculele”, a declarat pentru B365.ro arhitectul Teodor Frolu, Senior Partner Space Syntax, una din companiile care a lucrat la PIDU.

Potrivit strategiei propuse de arhitecţi şi aprobată de Primăria Capitalei „străzile şi bulevardele din zona centrală trebuie să aibă un rol în susţinerea vieţii urbane şi nu pentru tranzit”. „Arterele din centru trebuie tratate ca străzi cu caracter local, care să susţină activităţi comerciale, culturale şi de loisir, caracteristicile esenţiale ale unui centru urban european. Un prim pas pentru a oferi un nou model, sustenabil, de mobilitate urbană constă în reconfigurarea a 23 de străzi, având prioritate pentru pietoni şi biciclişti”, se precizează în proiect.

În PIDU sunt prevăzute mai multe trasee pietonale şi pentru biciclişti. „Vor fi făcute trasee pietonale de la Piaţa Romană la Piaţa Rahova, Grădina Botanică, Hala Traian, prin reconfigurarea circulaţiei auto şi reducerea benzilor de circulaţie în favoarea trotuarelor”, a declarat pentru B365.ro, Gheorghe Pătraşcu arhitectul-şef al Capitalei.

Primele lucrări în acest sens au şi început. Pe Calea Victoriei, între intersecţia cu Bd. Regina Elisabeta şi până la Splaiul Independenţei, trotuarele sunt lărgite pentru a face loc pietonilor. În strategie este prevăzută şi o „autostradă a pietonilor”  între Piaţa Romană, Universitate şi Biserica Antim. De asemenea, se propune şi supratraversarea Bulevardului Naţiunilor Unite printr-un pod pietonal şi ciclist pentru a crea o legătură directă între Parcul Izvor şi Dealul Palatului Parlamentului, în scopul facilitării accesului la Muzeul Naţional de Artă Contemporană.

Parcări subterane la Sala Palatului şi Piaţa Constituţiei

Unul din obiectivele strategiei pentru centrul Bucureştiului este crearea unui sistem integrat de parcări. „Sistemul de parcări subterane şi supraetajate mici dispuse pe întreg inelul central va permite eliberarea de maşini a străzii, prin mutarea acestora în subteran, lăsând spaţiul de la nivelul străzii pentru o mai bună utilizare a acestuia de către pietoni şi bicilişti cât şi o fluenţă mai bună a traficului auto sau al transportului în comun”, se precizează în strategie.

Pentru o parte din parcări, municipalitatea a demarat deja procedurile. Astfel, Planurile Urbanistice Zonale pentru parcarea supraetajată din Centrul Istoric şi parcările subterane de la Walter Mărăcineanu (240 locuri) şi Piaţa Dorobanţi (254 locuri) au fost deja realizate. Ultimele două au fost şi aprobate de Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi vor fi realizate în parteneriat public-privat.

Noi parcări subterane sunt prevăzute şi lângă Palatul Parlamentului şi la Sala Palatului. „Piaţa Constituţiei va fi amenajată ca spaţiu pentru evenimente şi spectacole la suprafaţă, iar dedesubt va fi realizată o parcare subterană. Acest proiect va fi realizat cu fonduri europene”, a precizat Gheorghe Pătraşcu.

La Sala Palatului vor fi construite două parcări subterane, mai exact în lateralele Pieţii Palatului.

Două poduri noi peste Dâmboviţa

Noua strategie propune nu doar scoaterea în evidenţă a caracterului eclectic specific centrului Capitalei, ci şi revitalizarea şi reconectarea zonelor aflate în centrul Bucureştiului, dar care au fost izolate de ceea ce astăzi bucureştenii consideră centrul istoric al oraşului. „O treime din centrul istoric al Capitalei nu mai este considerat centru. Riscăm să dăm uitării monumente şi zone ce aparţin vechii vetre a oraşului, de la vechiul cartier Uranus, la axe comerciale tradiţionale precum Calea Moşilor şi Calea Griviţei. Zona de la sud de Dâmboviţa trebuie reconectată la centrul istoric al oraşului. Astfel se recuperează monumente istorice şi obiective turistice ascunse şi greu accesibile în prezent, precum Mănăstirea Antim, Palatul Bragadiru, Piaţa de Flori Coşbuc”, a precizat arhitectul Teodor Frolu.

Pentru reconectarea zonei din partea de sud a Dâmboviţei cu Centrul Istoric vor fi reconstruite două poduri care au fost dărâmate în perioada comunistă: Podul Mircea Vodă şi Podul Calicilor. Primul pod pietonal va traversa Dâmboviţa şi Splaiul Independenţei în dreptul străzii Lipscani. Podul va fi prevăzut şi cu două parcări subterane, câte una pe fiecare mal al Dâmboviţei, fiecare cu aproximativ 200 de locuri.

Podul Calicilor va fi construit din dreptul străzii Șelari şi va traversa Dâmboviţa până la Palatul de Justiţie.

Reconectarea zonei de sud de Dâmboviţa la centrul istoric va revitaliza Bulevardul Libertăţii şi Palatul Parlamentului, Casa Academiei Române, care de ani de zile nu reuşesc să îşi consolideze atractivitatea şi in mod sistematic nu sunt puse în valoare, se menţionează în noua strategie.

Cu ce bani se pune în practică strategia

Realizarea PIDU a revenit, în urma unui concurs de soluţii, Asociaţiei ASUB, un consorţiu format din 14 companii: 9 birouri de arhitectura si urbanism – Re-Act Now Studio, DSBA, Space Syntax, Soare&Yokina arhitecti asociati, IGLOO Architecture, Studio Basar, Astil, Macarie O’looney architects, Republic of Architects si 5 companii de specialitate: Synergetics Corporation (finantari), DC Communication (comunicare /consultare), Polarh Design (studii istorice/restaurari), KVB Economic (mediu) si KXL (trafic).

Proiectele propuse trebuiau realizate cu fonduri europene, însă atribuirea contractului către ASUR a fost contestată în instanţă, ca urmare strategia a fost amânată, iar acum multe dintre proiecte nu se mai încadrează în termenul pentru accesarea fondurilor. „Acum, doar o parte din proiecte vor realizate prin fonduri de la Uniunea Europeană, iar altele cu bani de la bugetul local. În funcţie de fondurile disponibile vor fi demarate cu prioritate anumite proiecte”, a declarat arhitectul-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu.

Când vor fi realizate proiectele

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a fost realizat pe termen mediu şi lung ceea ce înseamnă că va dura câţiva ani buni până vor fi puse în practică toate proiectele. Arhitecţii spun însă că centrul Bucureştiului poate fi schimbat şi într-un singur an dacă se realizează şi numai o parte din proiecte. „Dacă vrea Primăria, într-un an se pot vedea rezultatele. Se poate realiza un set de intervenţii care să schimbe felul în care este folosit centrul Bucureştiului”, susţine Teodor Frolu.

Astfel, pentru infrastructura stradală şi realizarea conexiunilor cu centrul istoric (podurile peste Dâmoviţa), ar fi necesari doar 40-50 milioane de euro, spune arhitectul.

Deocamdată au fost pornite doar proiectele pentru parcarea din centrul vechi şi cele subterane de la Walter Mărăcineanu şi Piaţa Dorobanţilor. Lucrările efective de construcţie la ultimele două ar trebui să înceapă în acest an.

De asemenea, s-au început lucrările pentru traseul pietonal de pe Calea Victoriei, iar pentru realizarea Podului Calicilor se caută deja soluţii şi idei pentru construcţie şi amenajarea zonei.

Proiectele PIDU

– Ansamblu Dambovita – Pod Mihai Voda, pod pietonal si pentru biciclisti si parcaje subterane
– Podul Calicilor – Ansamblu Urban Domnita Balasa si parcaj subteran
– Pod Pietonal si ciclist in Parcul Izvor si Curtea MNAC
– Piata Constitutiei – amenajarea spatiului public pentru evenimente si parcaj subteran
– Parcare supraetajata automatizata – str. N. Tonitza 7-9
– Parcari subterane Walter Maracineanu si Piaţa Dorobanţi
– Sala Palatului – remodelarea spatiului urban public si parcaj subteran
– Sala Palatului – remodelare spatiu urban public si parcaj subteran
– Uranus – Piata Rahova – parcaj subteran
– Parcare la Gradina Icoanei
– Piata Romana, „pe covor”
– Reconfigurare nod intremodal de transport in comun – Universitate
– Reconfigurare nod intremodal de transport in comun – Piata Rosetti
– Manastirea Antim – remodelarea spatiului public si a zonei de parcaje
– Cheiul Dâmboviţei Unirii-Izvor – Splaiul Independenţei, de la Pod Unirii – Pod Izvor, refacerea caii de acces la Complexul Patriarhal dinspre strada 11 Iunie
– Refacerea caii de acces la Complexul Patriarhal dinspre Strada 11 Iunie
– Reabililitare Bulevardul Unirii
– Incubator afaceri str. Franceza 26
– Incubator de afaceri – Calea Victoriei 22-24
– Uranus – Centru comunitar si cultural
– Spatii recreative prin amenajarea si modificarea spatiilor publice din curtea si vecinatatea liceului Dinu Lipatti
– Spatii recreative prin amenajarea si modificarea spatiilor publice din curtea si vecinatatea liceului Cervantes
– Spatii recreative prin amenajarea si modificarea spatiilor publice din curtea si vecinatatea liceului Kretzulescu
– Parcul Izvor – amenajare si modernizare
– Piata de flori George Cosbuc – reabilitare monument istoric
– Piata Unirii – reconfigurare
– Piata Revolutiei – reconfigurare
– Palatul Parlamentului – reconfigurare curte
– Piata Universitatii – reconfigurare
– Biblioteca Nationala – reconfigurare spatiu public
– Tronson Uranus
– Tronson Palatul Parlamentului
– Tronson Parc Izvor
– Tronson Pod Izvor – Brezoianu
– Tronson – zona Sala Palatului
– Tronson Piata Amzei – Piata Lahovari
– Tronson Gradina Icoanei
– Tronson Arthur Verona
– Tronson Piata Revolutiei
– Tronson Str. Academiei
– Tronson Lipscani – Centru Vechi
– Tronson Podul Calicilor – Unirii
– Tronson Str. George Georgescu
– Tronson Calea Rahovei