Încă un plămân verde pentru București: Serele Militari, loc abandonat de ani de zile, care s-a împădurit. Mai mulți bucureșteni vor ca o parte să devină parc urban sau pădure urbană

16 ian. 2024
22024 afișări
Încă un plămân verde pentru București: Serele Militari, loc abandonat de ani de zile, care s-a împădurit. Mai mulți bucureșteni vor ca o parte să devină parc urban sau pădure urbană
Încă un plămân verde pentru București: Serele Militari, loc abandonat de ani de zile, care s-a împădurit. Mai mulți bucureșteni vor ca o parte să devină parc urban sau pădure urbană. Sursa foto: Facebook/ Rețeaua pentru Natură Urbană

Serele Militari au fost abandonate la începutul anilor 2000, iar acum au devenit un plămân verde pentru București. Locul, puțin câte puțin, s-a împădurit, fără vreun merit din partea autorităților. Un ONG și un grup de inițiativă civică își unesc forțele și vor ca măcar o parte de teren (din cele peste 70 de hectare) să devină parc urban sau pădure urbană.

Aici și-au găsit casă mai multe specii de păsări: pițigoi mari și albaștri, fazani, ciocănitori pestrițe mari sau mugurari.

Rețeaua pentru Natură Urbană (ONG), Inițiativa Prelungirea Ghencea și Natura 5 (ONG) au vizitat locul în ultimele zile ale anului 2023.

Serele Militari, un nou plămân verde pentru București

Locul a fost abandonat la începutul anilor 2000 și, puțin câte puțin, s-a împădurit. Fără vreun merit din partea autorităților, Bucureștiul a mai câștigat un plămân verde. Măcar o parte din cele peste 70 hectare merită să devină parc urban sau pădure urbană. În timpul vizitei, prietenul Ștefan Popescu a identificat pițigoi mari și albaștri, fazani, ciocănitori pestrițe mari sau mugurari, transmite Rețeaua pentru Natură Urbană (ONG) pe Facebook.

Sursa foto: Facebook/ Rețeaua pentru Natură Urbană
Sursa foto: Facebook/ Rețeaua pentru Natură Urbană

Întreaga suprafață a Serelor Militari face parte din rezerva de retrocedări și, teoretic, aici ar urma să fie împroprietăriți cei care au avut bunurile naționalizate. Practic, până în anul 2021, mai puține de 3 hectare au fost folosite în acest scop.

Pițigoi albastru. Sursa foto: Facebook/ Rețeaua pentru Natură Urbană
Pițigoi albastru. Sursa foto: Facebook/ Rețeaua pentru Natură Urbană

ONG-ul spune că situația ar putea fi rezolvată dacă cetățenii ar putea comunica cu autoritățile responsabile:

Desigur, orice problemă are și o rezolvare. În cazul de față, rezolvarea presupune comunicarea dintre cetățeni și autorități (Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii, Agenția Domeniilor Statului, Primăria Generală sau Primăria Sectorului 6).

Mugurar, mascul. Sursa foto: Facebook/ Rețeaua pentru Natură Urbană
Mugurar, mascul. Sursa foto: Facebook/ Rețeaua pentru Natură Urbană

Rețeaua pentru Natură Urbană subliniază că în Prelungirea Ghencea se construiesc, în continuare, blocuri și case. Bucureștenii de aici, actuali și viitori, au nevoie și de zone verzi.

Pițigoi mare. Sursa foto: Facebook/ Rețeaua pentru Natură Urbană
Pițigoi mare. Sursa foto: Facebook/ Rețeaua pentru Natură Urbană

Inițiativa pentru Prelungirea Ghencea: Trebuie să găsim soluția pentru a ne face auziți de autorități

Inițiativa pentru Prelungirea Ghencea își propune ca, împreună cu Rețeaua pentru Natură Urbană, să găsească soluții, astfel încât să fie auziți de autorități:

Dragi prieteni din Rețeaua pentru Natură Urbană, anul ăsta trebuie neapărat să găsim soluția pentru a ne face auziți de autoritățile de care ziceți! Problema nu e că nu ne-am fi adresat lor, în scris, pentru că am făcut-o din 2015 încoace în repetate rânduri chiar. Dar nu pare să existe la autorități voința politică de a pune interesul public pentru mai mult spațiu verde mai presus de interesul privat pentru mai multe blocuri. Cu alte cuvinte, până acum niciun decident nu și-a asumat propunerea scoaterii celor 71 de ha din rezerva de retrocedare pentru realizarea parcului. Dar, în acest an special … cine știe?!

Rețeaua pentru Natură Urbană spune că are deja planuri și acestea ar urma să fie puse în practică, împreună cu reprezentanții inițiativei civice.

În 2023, ONG-ul a trimis și o petiție către președintele României:

Ne-a răspuns că a dat-o mai departe la Primăria Sectorului 6. Și cam atât.

Te-ar mai putea interesa și: Pescarii de pe Lacul Morii din București (și nu numai) sunt rugați să nu mai arunce guta și cârligele pe mal sau în apă. Rețeaua pentru Natură Urbană trage un semnal de alarmă

Cookies