Înălţarea Domnului, 10 iunie 2021. Tradiţii şi obiceiuri. Ce nu ai voie să faci azi

10 iun. 2021
229 Afișari
Înălţarea Domnului, 10 iunie 2021. Tradiţii şi obiceiuri. Ce nu ai voie să faci azi

Biserica Ortodoxă sărbătorește, joi, Înălțarea Domnului, la 40 de zile de la Paște. Tot astăzi este sărbătorită în România și Ziua Eroilor. Sărbătoarea Înălţării a fost proclamată prin lege Ziua Eroilor, ca sărbătoare naţională.

Înălțarea Domnului. Clopotele bisericilor ortodoxe din Patriarhia Română vor fi trase în semn de neuitare, prețuire și recunoştinţă faţă de eroii care s-au jertfit pentru neam, credinţă şi ţară.

Înălţarea Domnului s-a petrecut la 40 de zile după Paște, Învierea Sa din morţi. După ce Iisus Hristos a înviat şi s-a arătat ucenicilor Săi, încredinţându-i de realitatea actului învierii Sale, s-a ridicat la Cer de pe muntele Eleonului (Măslinilor) din Betania.

Din relatările creştine reiese că Mântuitorul Iisus Hristos s-a înălţat la Cer cu acelaşi trup cu care s-a născut, a trăit, a fost răstignit, îngropat şi, apoi, a înviat.

În această zi creştinii se salută cu „Hristos s-a înălţat!” şi „Adevărat s-a înălţat!”.

Înălţarea Domnului, 10 iunie 2021. Tradiţii şi obiceiuri

  • În popor, sărbătoarea Înălţării Domnului se mai numeşte si Ispas, după numele martorului ascuns, nevăzut al Înălţării. Tradiţia spune că Ispas, un cioban, ascuns pe după pietre, a urmărit evenimentul, tăcut şi uimit, şi mai apoi a povestit alor săi cele întâmplate.
  • Se spune că e bine ca în această zi să fie lăsați liberi caii, în unele zone joia de Ispas fiind numită și Paștele cailor.
  • Femeile nu împrumută sare și nu dau foc din casă, pentru că altfel toată casa va vui, iar vacile nu vor mai da lapte pentru smântână.
  • Tot în această zi se sfinţesc plantele de leac – leuşteanul, paltinul, alunul – iar în unele zone oamenii se bat cu leuştean ca să fie feriţi de boli şi de rele.
  • Totodată, sărbătoarea Înălţării este o zi de împăcare, de reconciliere cu rudele şi prietenii în comunitatea în care au domnit resentimentele. În familia care respectă aceste tradiţii va domina veselia, iar necazurile şi ghinioanele se vor îndepărta de gospodăria respectivă.

Înălțarea Domnului – tradiții pentru sporul casei

  • Pentru sporul casei, în numeroase zone din ţară gospodinele prepară păsat fiert în lapte dulce. Păsatul este mălaiul măcinat mai mare care se fierbe în apă, cu puţină sare şi cu vanilie. După de a fiert, se adaugă lapte şi preparatul este lăsat să mai clocotească circa trei minute. Când se mai răceşte, păsatul fiert în lapte, specific praznicului, se toarnă în căniţe, care se împart copiilor şi săracilor.
  • Un obicei cu efecte benefice asupra sporului la recolta de nuci şi la înmulţirea viţeilor se păstrează în multe zone ale ţării. Gospodarii taie fire de păr din vârful cozii vitelor din gospodărie şi le îngroapă într-un furnicar, rostind urarea : “Să dea Dumnezeu să fie atâtea nuci şi viţei, câte furnici există în acest furnicar!”
  • În numeroase localităţi din Muntenia, bărbaţii păstrează tradiţia şi poartă frunze de nuc la brâu, pentru a nu avea dureri de spate. Mai mult, se respectă această tradiţie pentru că şi Iisus a purtat un mănunchi de frunze la brâu în ziua Înălţării Sale la cer.
  • Se respectă tradiţia ofrandelor şi femeile care au în familie rude decedate dăruiesc săracilor ofrande : pâine caldă, ceapă verde, brânză şi rachiu pentru sufletele acestora. Tradiţia spune că, în această zi, cerurile sunt deschise, iar sufletele morţilor, care au venit în ziua de Paşti la casele unde au trăit o viaţă întreagă, se înalţă din nou la cer. Alimentele date de pomană reprezintă merindele necesare pentru călătoria de întoarcere la ceruri.
  • Tot în această zi, pentru farmacia casei, se culeg florile, frunzele şi ramurile unor plante apotropice ( protectoare). Se crede că paltinul, nucul, alunul şi leuşteanul au puteri vindecătoare, dacă sunt culese în ziua marelui praznic.

Înălțarea Domnului – ritualul leușteanului

  • Mai ales în mediul rural, se practică ritualul leuşteanului. Această datină îi apără pe gospodari şi animalele lor de tracţiune de efectele vrăjilor şi de spiritele rele. Gospodina casei atinge cu o legătură de leuştean (asemănătoare sorcovei) pe fiecare membru al familiei şi fiecare animal în parte, urându-le să fie apărate de orice rău. Se spune că de-a lungul timpului, ritualul a avut efecte spectaculoase. În gospodăria respectivă a fost alungată boala, paguba şi s-a păstrat sporul laptelui şi al banilor.
  • Nu trebuie să ne certăm cu nimeni în ziua praznicului şi nu trebuie să încurajăm resentimentele. Dacă respectăm această datină, moştenită din moşi-strămoşi, duşmanii nu vor avea putere asupra noastră şi vom fi mai sănătoşi tot anul.
  • Pentru vigoarea fizică şi spirituală a membrilor familiei, în această zi nu se înstrăinează nici un obiect din casă şi nu se împrumută bani.

10 iunie, Ziua Eroilor

În anul 1919, în semn de recunoștință față de militarii care au murit pe câmpul de lupta în timpul Primului Război Mondial, s-a semnat Tratatul de la Versailles. Țările beligerante și-au asumat întreținerea mormintelor ostașilor care au fost îngropați pe teritoriile acestora. Prevederile Tratatului de la Versailles s-au concretizat în anul 1920. Atunci a fost decretata Ziua Eroilor sărbătoare națională, prin Decretul-lege nr. 1693 din 4 mai 1920.

 

Cookies