În weekend, vor fi eliberați mai mulți pești într-un lac de lângă București. Neobișnuita întâmplare face parte dintr-o ceremonie budistă oficiată de un înalt lama tibetan

Sâmbătă, 28 octombrie, 2023 este o zi specială pentru budiști. Și nu doar pentru ei. Eclipsa de lună plină este considerată a fi un moment favorabil pentru mai multe practici. „Se meditează, se aprind focurile sacre, se fac ceremonii, ocaziile cosmice speciale fiind văzute ca praguri de bun augur, care merită să fie consacrate și onorate”. Mai jos, imagini spectaculoase din călătorii magice, interviu cu Andreea Ionescu, organizatorul ceremoniei de eliberare a peștilor, profesor de meditație care studiază tradițiile șamanice de peste 20 de ani și a lucrat cu șamani de pe patru continente, o persoană cu o poveste extraordinară.

De la inginer chimist, la profesor de meditație. De la poziții de senior și executive în multinaționale la călătorii în cele mai spirituale locuri din lume

Înainte să descopere budismul, Andreea Ionescu era inginer chimist, a lucrat într-o uzină chimică din București, dar și în proiectare pentru industria chimică. A oferit consultanță unor mari companii și a deținut poziții de senior și executive la Connex, Metro și ADPharma. Andreea Ionescu este specializată în branding&marketing, strategie, coaching executiv și consultanță de management.

În prezent, Andreea Ionescu este pasionată de terapiile holistice, este coach, trainer și facilitator de dezvoltare personală. Studiază tradițiile șamanice de peste 20 de ani și a lucrat cu șamani de pe patru continente. A călătorit în fiecare an în America de Sud unde a interacționat cu maeștrii Shipibo și Q’ero. A întâlnit șamani din America de Nord și a primit învățătură pe liniile tibetană și groelandeză. Mai multe despre călătoriile și gândurile Andreei, aici: https://pisicka.wordpress.com/.

 În acest vacarm de știri proaste, vă oferim o poveste frumoasă despre arta de trăi frumos, despre spiritualitate, înțelepciune și învățare.

“În România ar putea să fie înființat un centru budist patronat de Karmapa, numărul 2 în ierarhia budistă, după Dalai Lama”

B365.ro: Andreea, cum ai ajuns să organizezi acest eveniment, cu totul inedit, care va avea loc sâmbătă, 28 octombrie, 2023? De unde vei lua peștii care vor fi eliberați în cadrul unei ceremonii și, astfel nu vor ajunge pe grătar?

Andreea Ionescu: Să știi ca este o bătaie maximă de cap cu peștii, oscilez între Obor și o baltă din Alexandria. Ideea acestui eveniment a apărut dintr-o întâmplare. M-am întâlnit cu un călugăr lama care aparține de o străveche tradiție budistă, una foarte foarte dragă mie, prezidată de Karmapa, care este numărul 2 în ierarhia budistă, după Dalai Lama. Am avut bucuria să-l cunosc pe Karmapa în anul 2009 și apoi l-am revăzut la Paris. Ceremonia va fi oficiată de un călugăr trimis de Karmapa să înființeze un centru budist în România. În budism există tradiția ofrandei, așa că l-am invitat la masă pe acest călugăr tânăr și foarte educat. L-am întrebat ce face în ziua de 28 octombrie, când este eclipsă de lună plină, iar budiștii organizează ceremonii speciale, fiind un eveniment astral important. Mi-a pus că vrea să facă o ceremonie a focului. Ceremonia aceasta este o foarte veche practică tibetană care a fost pentru prima dată adusă la cunoștința Vestului de Alexandra David-Neel, una dintre primele europence care au intrat în contact cu tradiția tibetană. În esență, este o ceremonie de purificare, ca principiu seamănă foarte tare cu ceremoniile focului practicate de indienii din America de Nord sau cu focurile noastre de Sfântul Andrei, sunt tradiții asemănătoare.

“Înalții călugări tibetani cred că dacă eliberezi un animal care a fost destinat sacrificiului, înfăptuiești un act care produce foarte multă Karma bună”

Andreea Ionescu: Tânărul călugăr s-a uitat la mine cu ochii lui rotunzi și frumoși și mi-a spus: Pe lânga ceremonia focului, am putea să eliberăm pești? Aceasta este o altă tradiție budistă despre care lumea nu știe mare lucru. Înalții călugări tibetani, pe care îi vizitez în fiecare an în luna martie, cred că dacă eliberezi un animal care a fost destinat sacrificiului, înfăptuiești un act care produce foarte multă Karma bună. Libertatea și energia animalului este oferită ca ofrandă pentru toate ființele pământului. Este ca și cum ai da de pomană pentru toate lumea prin viața recâștigată a unui pește. A existat un lama celebru, Lama Zopa Rinpoche, pe care am avut onoarea să îl cunosc și care cumpăra capre de la măcelari și le dădea țăranilor din munții Himalaya, împreună cu bani pentru întreținerea lor până la sfâșitul vieții lor de capre fericite.

B365.ro: De unde vei lua peștii?

Andreea Ionescu: Din bazinele cu apă unde abia mai respiră, și o să-i ducem la lac, unde va fi o ceremonie foarte frumoasă pentru eliberarea lor. Apoi, o să avem ceea ce budiștii numesc învățături, călugărul budist o să ne povestească despre natura înaltă care există în fiecare ființă. Ei o numesc Buddha Nature, natura lui Buddha, și apoi va urma ceremonia focului.

B365.ro: Există public în București pentru o astfel de ceremonie de eliberare a unor pești? Cum poți să fii meditativ și Zen într-o lume zilnic apocaliptică?

Andreea Ionescu: Cu siguranță există oameni care caută ceva, nici ei nu știu ce. Zenul Extremului Orient este destul de riguros, dar există practicanți Zen și în București. Nu vorbesc neapărat despre religie aici, ci despre învățătura călugărilor tibetani de a trăi frumos. Ei au foarte multe lucruri care pot fi luate separat de calea religioasă, devoțională, și care țin de felul în care îți antrenezi mintea, de felul în care înveți să te bucuri de viață, etc. Un antrenament bun pentru oricine, indiferent de religia lui.

“Dalai Lama mi-a răsturnat valorile, mi-a arătat că pot trăi și în alt fel, decât să fiu director de departament într-o corporație multinațională, cu asistentă, mașină de serviciu și cont la bancă”

B365.ro: Cum ai început să practici meditația, cum ai ajuns de la inginer chimist la profesor de meditație? Cum ți-ai găsit drumul?

Andreea Ionescu: Printr-o întâmplare. Am primit din greșeală un email care mă anunța de o călătorie inițiatică în Tibet. L-am primit din greșeală, repet. Eu visam la Tibet, la vârsta de 16 ani am citit o carte numită “Al treilea ochi”, autobiografia unui lama tibetan, scrisă de Lobsang Rampa. O carte care vorbea despre lucrurile ciudate și magice pe care le fac tibetanii. M-am hotărât să plec în călătoria inițiatică pe loc. M-am dat peste cap, am făcut rost de bani și am plecat. Surpriza a fost că urma să ne întâlnim cu Dalai Lama. După aceea, m-am întâlnit cu Dalai Lama nu o dată, ci de trei ori. Dalai Lama este personalitatea care mi-a răsturnat valorile, mi-a arătat că pot trăi și în alt fel, decât să fiu director de departament într-o corporație multinațională, cu asistentă, mașină de serviciu și cont la bancă.

“Să trăiești într-un fel mai bun, mai conectat cu ceea ce există în jurul tău. Povestea asta nu este deloc imposibilă pentru cel care stă în orașul București, între betoane”

Andreea Ionescu: Întâlnirea cu Dalai Lama a fost declanșatorul, apoi am întâlnit foarte mulți maeștri. Cred că viața este ca un magnet, atragi ceea ce ești. Dacă te interesează ceva, acel ceva vine către tine. Am întâlnit șamani pe 3 continente, am întâlnit călugări, vindecători, am ajuns în Amazon și am lucrat cu șamanii de acolo. Am întâlnit personaje absolut fascinante din Asia care practică șamanismul. Am ajuns la intersecția unor curente spirituale și am înțeles că toate duc în același loc: te învață să trăiești într-un fel mai bun și mai conectat cu ceea ce există în jurul tău. Povestea asta nu este deloc imposibilă pentru cel care trăiește în orașul București, între betoane.

B365.ro: Mă gândesc că este destul de costisitor să practici meditația la acest nivel, să ajungi în Valea Sacră de la Cuzco, sau în nu știu ce loc secret din Anglia. Este mai ieftin să te duci la Sfânta Paraschiva.

Andreea Ionescu: Am fost și la Sfânta Paraschiva și am meditat. Sunt consultant de management și aveam un curs în Iași, așa că mi-am spus că nu se poate să nu ajung la Sfânta Paraschiva. Este ceva acolo, este o energie specială.

B365.ro: Cât de costisitor este să ajungi în locuri magice?

Andreea Ionescu: Eu cred că nu are importanță nici ce marcă de haine porți, nici ce mașină conduci. Decât să bagi banii în aceste lucruri, mai bine strângi 2-3000 de euro și te duci într-un loc special.

“Ce am învățat de la călugării tibetani practic și în sălile de consiliu ale firmelor pentru care lucrez”

B365.ro: Ne propui un stil realist de a înțelege meditația, disciplina care apelează la potențialul conștiinței umane.

Andreea Ionescu: Nu suntem cu capul în nori, suntem cu picioarele pe pământ, trăim în lumea asta. Vă spun sincer, ce am învățat de la călugării tibetani practic și în sălile de consiliu ale firmelor pentru care lucrez. Sunt aceleași valori care se pot aplica în orice contact dintre oameni; nu trebuie să stăm toți într-un picior și să medităm în postura arborelui.

Cea mai importantă sursă de stres și de anxietate este expunerea la știri și consumul de media. Oamenii ajung să se teamă pentru viitorul lor

B365.ro: Ce înseamnă o călătorie de retragere?

Andreea Ionescu: Retragere înseamnă, în primul rând, să tai contactul cu toți stimulii zilnici: televizor, whats up, telefon, emailuri, sarcini, termene, toată râșnița aceasta îngrozitoare care ne aleargă, ne mărește stresul și anxietatea, și care îi îmbolnăvește pe cei care nu rezistă la ritmul acesta. Este ca și cum ai scoate ceva din priză.

B365.ro: Cum facem să nu ne lăsăm influențați de ceea ce se întâmplă în jurul nostru? Războaie, atentate teroriste, frică. Un studiu din anul 2017 realizat de Asociația Americană de Psihologie arată faptul că cea mai importantă sursă de stres și de anxietate este expunerea la știri și consumul de media. Oamenii ajung să se teamă pentru viitorul lor, influențați de ceea ce văd la televizor.

Andreea Ionescu: Gândește-te că, lucrând în comunicare și în strategie, trebuie să mă uit la știri. Pe mine, personal, mă ajută o practică de tip ancoră, pe care am învățat-o tot de la șamani, și anume de la cei din Amazon. Am o bucățică de grădină, este de 5 metri pe 10, ceva minuscul, dar care pentru mine este suficient. Ies în grădină, mă uit la plante, mai tai câte o ramură dacă este nevoie, mai mut o plantă dintr-un ghiveci în altul. Aici, în acest București agitat, acest contact cu natura mă liniștește extrordinar de mult. Sau poți să ai o pisică, o floare pe balcon, tot o decuplare înseamnă.

B365.ro: Trebuie doar să-ți antrentrezi mintea, să cauți echilibrul, să vrei să te bucuri.

Andreea Ionescu: Să-ți antrenezi mintea, acestea sunt cuvintele magice. Așa cum îți faci cafeaua de dimineața, să găsești 10 minute în care să faci ceva pentru tine. Poate să fie o plimbare, orice altceva care te deconectează, nu știu, fiecare cu ce se simte bine. Pe mine contactul cu natura mă ajută mult.

B365.ro: Și să ai respect pentru natură și pentru orice ființă.

Andreea Ionescu: Aceasta am învățat-o tot de la tibetani. Într-una dintre retragerile mele anuale, mă aflam într-o mănăstire și un porumbel tâmpit s-a lovit la cap izbindu-se de un geam și a căzut. Călugării tibetani au coborât repede, l-au luat și l-au pus într-o cutie de carton și l-au dus la etajul trei. De ce? Mi-au spus că o să-l îngrijească, dar cel mai important lucru este să nu-l găsească pisica. Al doilea exemplu pe care ți-l dau: în primăvară asta eram împreună cu un maestru la locul de naștere al lui Budha. Și, mergând pe alee, mi-a spus să trecem pe iarbă. De ce? Mi-a arătat o coloană de furnici pe alee, iar grija lui era să nu călcăm vreuna. Această atenție conștientă și constantă pentru tot ceea ce este viu înseamnă respect, iubire și protecție și cred că este un mod foarte frumos de a trăi.

“Important este să fac ceva, în loc să stau să mă gândesc că vine balaurul și mă înghite sau cade drobul de sare de pe dulap”

B365.ro: Cum scăpăm de frică în aceste vremuri tulburi?

Andreea Ionescu: E greu, este foarte greu. Personal, când ceva mă îngrijorează prefer să fac o acțiune, să înlocuiesc îngrijiorarea cu responsabilitatea. Dacă eu nu pot să fac nimic pentru cei din Israel, Gaza, Ucraina, etc, poate că pot să mă rog sau să fac o acțiune cât de mică pentru ei. Nu are importanță ce impact va avea acțiunea mea, important este că am făcut ceva, în loc să stau să mă gândesc că vine balaurul și mă înghite sau cade drobul de sare de pe dulap.

“M-a uimit un șaman din America de Sud. Are o unghie lungă la degetul mic, scrie cu greutate și l-am cunoscut în junglă la ceremoniile de ayahuasca”

B365.ro: Cine sunt maeștrii tai ?

Andreea Ionescu: Sunt mulți, dar îți povestesc despre cei care m-au marcat cel mai tare. Pe lângă Dalai Lama, sunt foarte recunoscătoare că am avut ocazia să-l întâlnesc pe Don Beckett, maestrul meu de Reiki. A doua persoană care m-a uimit este un șaman din America de Sud. Are o unghie lungă la degetul mic, scrie cu greutate și l-am cunoscut în junglă la ceremoniile de ayahuasca. Când l-am întrebat ce este ayahuasca, mi-a spus că este o conștiință cosmică formată în ADN-ul unei plante. Există bucăți de înțelepciune neprelucrată, nativă, care vin dintr-o civilizație pe care noi o considerăm înapoiată. Oamenii aceia stau în junglă, fac focul și își frig peștele pe grătar, aparent nu este nimic fenomenal în privința vieții lor. Fac broderii și le vând în oraș ca să-și cumpere ulei și detergent. Insă vin cu lucruri care te scot din torentul îngrozitor în care tu trăiești în viața ta urbană. Te parchează pe dreapta și te fac să te întrebi: Eu ce caut în viața mea?

“În loc să-ți spui să nu minți, să fii în acel mod de funcționare în care să nu-ți dorești să minți”

B365.ro: Cum putem trăi frumos, sună frumos, dar cum să facem? Cum să deprindem arta de a trăi?

Andreea Ionescu: Sunt mai multe coduri etice. Dacă ai lua poruncile creștine și le-ai respecta întru-totul, în spirit, nu neapărat în literă, probabil că ai trăi într-o formă de măestrie personală. În loc să-ți spui să nu minți, ceea ce este o interdicție, să fii în acel mod de funcționare în care să nu-ți dorești să minți. Să nu vrei să minți, să nu vrei să ucizi, să nu vrei să furi nevasta aproapelui etc. Coduri etice există și sunt multe. Există cele 5 legăminte ale lui Don Miguel Ruiz: Fii impecabil în tot ceea ce spui. Nu interpreta nimic la modul personal. Nu face presupuneri inutile. Fă întotdeauna ceea ce îți stă în puteri. Fii sceptic, dar învață să asculți. Există principiile de viață Reiki. Din ce am aflat dintr-o conversație cu o gheișă, Reiki sunt, de fapt, principiile japoneze de a trăi. Ai foarte multe coduri de conduită la îndemână. În budism există așa numitul angajament laic, care este tot un fel de să nu furi, să nu ucizi, doar că este formulat puțin altfel. Mai au și să nu te intoxici, să nu-ți faci rău singur, toate se duc tot într-acolo.

„Binele aduce bine. Ce semeni aceea culegi, zice românul. Gandhi spunea: Ceea ce gândești, aceea devii”

Andreea Ionescu: Vorbim de un nucleu de etică identic în toate tradițiile spirituale ale lumii. Dacă eu adopt acest nucleu și trăiesc conform lui, am o formă de măestrie în arta de a trăi. Doar dacă asta îți propui. Dacă nu, te duci la vale, în nămol, și ajungi să te întrebi ce am făcut cu viața mea. Dar în momentul în care ești animat de ideea: să fiu aici pentru cei care au nevoie de ajutor, pentru animăluțe, pentru toți, devii mai bun. Dacă te hotărăști să împrăștii în jurul tău enegie pozitivă și să fii o sursă de bine pentru ceilalți, lucrurile se întorc ca un bumerang. Binele aduce bine. Ce semeni aceea culegi, zice românul. Gandhi spunea: Ceea ce gândești, aceea devii.

“Bucureștiul are un anumit spirit. Cotroceni, Bd-ul Dacia și câteva cotloane din București și-au păstrat farmecul de altădată”

B365.ro: Ce îți place și ce îți displace la București?

Andreea Ionescu: Este orașul meu. M-am născut și am crescut aici, motiv pentru care nu m-aș muta (deocamdată) în altă parte. Îmi place Bucureștiul copilăriei mele, care era foarte civilizat și în care nu vedeam o hârtie sau un muc de țigară pe jos. Îmi plac foarte mult clădirile construite până la venirea comunismului. Bucureștiul are un anumit spirit. Cotroceni, Bd-ul Dacia și alte câteva cotloane din București și-au păstrat farmecul de altădată. Din păcate, peste ele a năvălit industrializarea comunistă. Îmi displace lispa de respect pentru ceilalți, ca să nu spun mai mult. Lipsa de considerație, care începe din trafic și se termină cu manele și bormașina de la miezul nopții. Mă rog să rămână copacii și parcurile întregi, ca să putem să ne bucurăm de un petec de verde. Bucureștiul copilăriei mele era un oraș foarte verde.