În Sectorul 6 s-a deschis unul dintre puținele centre pentru audierea copiilor abuzați sexual sau agresați. ”Audierile nu se fac în secții de poliție și săli de tribunale”

25 oct. 2022
131 Afișari
În Sectorul 6 s-a deschis unul dintre puținele centre pentru audierea copiilor abuzați sexual sau agresați. ”Audierile nu se fac în secții de poliție și săli de tribunale”

Copilul care a trecut printr-un abuz sexual, violență în familie, are nevoie de suport emoțional, nu de noi traume, transmite Primăria Sectorului 6 care a deschis, împreună cu Organizația Salvați Copiii, un centru de tip Barnahus pentru audierea unor astfel de minori.

Centrul este funcțional din luna iulie 2022, iar până acum au avut loc 12 audieri.

”Arată ca acasă. Este mobilat cu bun gust, în culori vii. Doar o cameră discretă care înregistrează toată discuția face diferența. Vorbim despre primul centru din țară destinat audierii copiilor abuzați, în dosarele de anchetă penală. Acesta se află pe Splaiul Independenței nr. 200, din Sectorul 6. Tot aici, minorii vor putea fi audiați evaluați psihologic și medical de personal specializat. Totul în condiții depline de siguranță și într-un cadru prietenos, creat după modelul inovator Barnahus.”, informează Primăria Sectorului 6 care adaugă că minorii nu trebuie plimbați prin secții de Poliție, Parchete sau săli de judecată pentru a depune mărturie.

Numele „Barnahus” provine din Islanda, unde a fost înființată prima instituție de acest gen, și înseamnă „casă de copii”. Standardele islandeze au fost preluate la nivel european și îmbrățișează o abordare multidisciplinară care urmărește prevenirea retraumatizării copilului-victimă. Primul centru pilot de acest tip din România a fost înființat în Sectorul 6, în clădirea pusă la dispoziție de Primăria Sectorului 6, prin DGASPC Sector 6, printr-un parteneriat public-privat , finanțat prin granturi europene.

Centrul ține loc de secție de poliție, tribunal, spital și cabinet de consiliere

Centrul este format dintr-o cameră de audiere unde copilul este intervievat de către un procuror sau polițist. Este amenajată prietenos, dar simplu, neutru, pentru a nu distrage atenția copilului. Două camere de filmat sunt montate discret, pe peretele din față. Alături este camera de observație, de unde polițistul, psihologul, magistrații, părintele sau tutorele, eventual avocatul familiei urmăresc live interviul.

Centrul mai conține o cameră de evaluare și consiliere, amenajată într-un stil vesel și prietenos, unde au loc evaluările psihologice ale minorilor, dar și ședințele de consiliere.

Tot în acest centru multifuncțional este un cabinet medical, unde personalul de la IML are posibilitatea de a examina și recolta probe biologice de la copil. Practic, centrul ține loc de secție de poliție, tribunal, spital și cabinet de consiliere.

Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România: „Un copil care a trecut printr-o traumă este un copil vulnerabilizat și cel mai nociv pentru el este sentimentul de nesiguranță pe termen lung. Abordarea în aceste cazuri de abuz trebuie să fie interdisciplinară, protejând în primul rând copilul-victimă.”

Primarul Ciprian Ciucu: „Vom continua finanțarea acestui centru, care se adresează tuturor copiilor din București și din țară”

„Vreau să vă mulțumesc în primul rând pentru că ne-ați deschis ochii. Evident că este nevoie de un astfel de loc în care copiii să poată veni, să fie asistați psihologic și să poată interacționa cu procurorii, cu polițiștii într-un astfel de mediu, să nu fie plimbați prin tribunale, să nu fie plimbați prin secții de poliție. Un astfel de centru e doar normal să existe, motiv pentru care pot să vă zic că noi intenționăm să continuăm finalizarea lui, indiferent că se adresează copiilor din sectorul 6, din București sau de oriunde din țară. Este important și este despre umanitate până la urmă”, a declarat primarul Ciprian Ciucu, în cadrul conferinței de presă, de la inaugurarea oficială a centrului Barnahus.

În Capitală mai există „camere de audiere” prietenoase, dar nu și centre de acest gen, complexe și complete, care să acopere atât audierea, cât și evaluarea medicală și psihologică.

„Din punctul de vedere al anchetei penale, există două scopuri: aflarea adevărului și protejarea emoțională a copilului. Există acest deziderat ca minorul să fie supus cât mai puțin la procedurile judiciare și la audieri. Încercăm să ajungem în anchetă chiar la o singură audiere, astfel încât, în fazele ulterioare în procesul penal, în faza judecății, să nu mai fie necesară prezența copilului pentru a evita retraumatizarea lui”, a explicat Silviu Bogdan Staicu, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul București.

În urma activităților din proiect:

  • 100 de copii victime ale abuzului sexual și violenței vor beneficia de servicii integrate oferite în cadrul centrului-pilot;
  • 500 de copii vor fi instruiți pentru a își putea îmbunătăți nivelul de conștientizare privind combaterea tuturor formelor de abuz;
  • 180 de specialiști din autorități locale și centrale vor fi informați cu privire la protejarea drepturilor copiilor victime ale abuzului sexual și violenței prin evitarea retraumatizării copiilor și a importanței unei abordari multidisciplinare în furnizarea de servicii către copiii abuzați.

Statistici îngrijorătoare: anul trecut s-au înregistrat 1.349 de cazuri de abuz asupra copiilor. Multe altele nu sunt raportate

Potrivit datelor publicate de Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopţii, în anul 2021 s-au înregistrat aproape 16.000 de cazuri de abuz, neglijare și exploatare a copiilor, dintre care 1.349 sunt cazuri de abuz sexual.

În 1.041 dintre cazuri s-a iniţiat urmărirea penală a agresorului, iar 864 cazuri au fost închise. În total, în anul 2021 s-au înregistrat 1.349 cazuri de abuz, neglijare și exploatare a copiilor, față de 1.045 cazuri, înregistrate pe parcursul anului 2020.

Studiul național lansat de Salvați Copiii România, tot în anul 2021, arată că aproximativ 3% dintre părinți afirmă că, în ultimul an, copilul lor a fost victimă a abuzului sexual, în aproape două treimi dintre cazuri agresorul fiind o persoană necunoscută, iar 2,9% dintre adolescenți au declarat că au fost obligați să întrețină relații sexuale împotriva voinței lor, situație care confirmă nivelul acut de subraportare a abuzurilor sexuale comise asupra copiilor.

Cu toate că majoritatea copiilor (94%) spun că se simt în siguranță în familie și doar 3% afirmă că niciodată nu se simt în siguranță acasă, din răspunsurile primite de la copii rezultă o incidență mult mai mare a aplicării pedepselor fizice (46%), în comparație cu cea recunoscută de părinți (28%), atât în ceea ce privește formele „ușoare”, cât și ceea ce privește formele severe.

De asemenea, analiza pune în evidență faptul că 10% dintre copii preferă să părăsească familia de teama pedepselor, pentru 2% acest lucru întâmplându-se des și foarte des.

Prin comparație cu rezultatele studiului similar din 2013, se remarcă o creștere semnificativă a procentului părinților care recunosc incidența abuzului sexual asupra copilului lor (de la 0,5% la 3,2%). Totuși, Consiliul Europei estima în 2020, în Raportul referitor la punerea în aplicare a Directivei 2011/36/UE privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, că, în Europa, 90% dintre cazurile de agresiune sexuală asupra copiilor nu ajung în atenția Poliției ori a instanțelor judecătorești.

Un alt centru este la Săftica, Ilfov: Primul centru integrat pentru protecția copiilor abuzați sexual și pedepsirea agresorilor, inaugurat azi la Săftica, în Ilfov

Îți mai recomandăm și:

Cookies