În Sectorul 6 este locul unde bunici de împrumut învață copiii engleză, franceză și bune maniere. De două decenii, un after-school salvează, în tăcere, două generații

Sunt două categorii de oameni pe care România îi tratează, discret, ca pe o cheltuială: copilul dintr-o familie cu posibilități finaciare reduse, care rămâne singur după ore și pe care nimeni nu-l duce la meditații, și pensionarul care, din prima zi de pensie, devine invizibil.  

Locul unde copilul și bătrânul devin importanți

Într-un centru din București, cei doi bucureșteni se așază la aceeași masă. Iar ceea ce iese de acolo n-a reușit niciun program guvernamental: pensionarul devine profesor, copilul devine elev cu șanse, și amândoi încetează să mai fie singuri.

Se numește Centrul Generații și e proiectul Fundației Regale Margareta a României. Primul astfel de centru din țară funcționează din 2007, în Sectorul 6, în Grozăvești. 

Idee e simplă: iei experiența unor oameni care au muncit o viață – profesori, ingineri, traducători, medici – și o pui în folosul unor copii care, altfel, ar aliuneca spre abandon școlar. Un after-school, dar în care profesorii sunt voluntari cu părul alb și fără salariu.

Cum funcționează, de fapt

Copiii vin după școală. Își fac temele cu un senior lângă ei. Cine are lacune la matematică stă cu cineva care a predat matematică. Cine se pregătește de Evaluarea Națională și n-are bani de pregătire o face aici, gratuit. Se învață engleză și franceză, se citește, se rezolvă probleme.

Dar partea care nu încape în programa școlară e cealaltă. Seniorii își aduc pasiunile: unii gătesc cu copiii, alții fac grădinărit, alții dansuri sau sport. Și, pe lângă materii, copiii deprind lucrurile pentru care școala românească nu are oră. Răbdarea, politețea, bunele maniere, felul în care te porți cu un om. Le au de la niște bunici care nu le sunt rude, dar care ajung, în timp, să le fie.

Modelul rezolvă, din aceeași mișcare, două probleme pe care Bucureștiul le tratează separat și slăbuț: abandonul școlar în rândul copiilor din medii vulnerabile și singurătatea vârstnicilor de după pensie. Un studiu al fundației privind impactul proiectelor intergeneraționale, publicat în 2025, arată același lucru pe care oricine îl vede intrând într-un astfel de centru: câștigă amândouă generațiile.

De ce a pornit – și de ce a fost greu

Fundația a fost înființată în 1990 de Majestatea Sa Margareta, împreună cu tatăl său, Regele Mihai. Metoda intergenerațională a fost preluată după modele care funcționau deja în Occident și extinsă la nivel național din 2015. La început, la București, a prins greu: ideea că un pensionar mai poate fi util, că bătrânețea nu e un capăt de drum, ci o resursă, se lovea de un reflex social exact opus.

Astăzi, la 36 de ani de activitate, fundația a dus modelul în mai multe orașe din țară, iar în București rămâne locul unde totul a început. Seniorii care vor să devină voluntari se pot înscrie pe intergenerational.ro sau la Telefonul Vârstnicului, 0800 460 001.

Rămâne întrebarea incomodă: dacă un ONG poate transforma doi oameni ignorați de țara lor în exact resursa de care fiecare avea nevoie – de ce n-o face statul, la scară, de mult?