“În căutarea Micului Paris”. Imagini rare cu cele mai frumoase clădiri din București, exemple glorioase de arhitectură franceză. Istoria vie și veselă a proprietarilor

“București. În căutarea Micului Paris”. Prin comparație cu marile ansambluri rezidențiale muncitorești, construite în socialism, zone vaste de cartiere-dormitor, uniformizate prin arhitectură ideologică, Micul Paris este chiar mic și împrăștiat prin oraș, dar  mai ales în centrul Bucureștiului.

De aceea, trebuie să-l cauți, să crezi și să cercetezi, să îi știi istoria, să-l descoperi și să-l vezi cu ochii tăi, ca să poți spune cu mâna pe inimă: “Acesta este Micul Paris, l-am găsit, chiar a existat, ne aparține și azi”. Micul Paris răstoarnă marele București socialist prin eleganță, calitate și rafinament.

De vei căuta Micul Paris în București, el te va găsi

Spre deosebire de Muzeul Satului, unde exemplele de arhitectură și locuire țărănească sunt puse laolaltă, într-o singură vitrină premium, ca la muzeu, Micul Paris nu este o rezervație, un cartier de sine stătător, dar te răsplătește, dacă pleci în căutarea lui.

Cu dovezi, imagini vechi, documente și informații inedite despre proprietari, arhitecți, ingineri și constructori, vă invităm într-o călătorie specială: “București. În căutarea Micului Paris”, Editura Vremea, 2024, carte-ghid turistic, îndrumare, puzzle reușit al vechiului oraș, fișă necrispată de monumente, semnată de dr. Narcis Dorin Ion.

“Volumul este o istorie a arhitecturii, a sculpturii, a grădinilor şi parcurilor, dar și a mentalităţilor şi moravurilor de altădată. O istorie vie, veselă, cum au fost şi oamenii care au făcut-o”

Volumul este structurat pe șapte capitole, al căror titlu vorbește de la sine despre conținutul ei: Bucureştiul şi edificiile sale emblematice; Fast şi rafinament: palatele Bucureştiului;

Oraşul şi vechile sale case boiereşti; Memoria oraşului: muzeele Capitalei; Locuri de popas: hanurile, hotelurile şi cafenelele Bucureştiului; Natură şi arhitectură: parcurile şi grădinile Capitalei; Monumente de for public: statui şi busturi.

„București, capitala unui pământ tragic unde adesea totul sfârșește comic”

Mai jos, interviu cu dr. Narcis Dorin Ion, istoric, muzeograf și cercetător, cu preocupări privind istoria modernă, contemporană și recentă a României.

Dr. Narcis Dorin Ion: București. În căutarea Micului Paris evocă un timp al unui oraş vesel, „capitală a unui pământ tragic unde adesea totul sfârşeşte în comic”, după aprecierea lui Paul Morand, autorul unei minunate cărți despre București”.

“Până pe la 1850, această Capitală orientală nu putea reţine atenţia peregrinilor de pe alte meleaguri decât prin bisericile ei şi prin câteva case boiereşti”

B365: De când se poate numi Bucureștiul oriental, Micul Paris? Este justificată denumirea? Există ideea că Micul Paris a apărut doar pe câteva străzi, în centrul orașului, în rest erau ulițe desfundate și case umile.

Dr. Narcis Dorin Ion: Bucureştiul a fost numit, cândva, şi nu fără temei, „Micul Paris”, sintagmă ce se regăsește și în titul cărții, parafrazat după Proust: București. În căutarea Micului Paris. Lucrul se petrecea în perioada interbelică şi justifica, cu oarecare mândrie, realizările arhitectonice notabile care dăduseră oraşului, începând cu finele veacului al XIX-lea, o nouă înfăţişare. I se crease un alt chip, total diferit de cel cu care se obişnuiseră călătorii străini la jumătatea secolului.

Până pe la 1850, această Capitală orientală nu putea reţine atenţia peregrinilor de pe alte meleaguri decât prin bisericile ei şi prin câteva case boiereşti care se înălţau trufaş în centrul istoric al oraşului. Periferia, în schimb, venea cu tot balcanismul şi orientalismul ei, înfăţişând o imagine dezolantă, pe care occidentalii s-au grăbit să o consemneze în jurnalele lor, ca o dovadă supremă a existenţei unei lumi ce funcţiona după alte criterii.

“Boierimea română, ai cărei membri își făcuseră studiile în Occident, a revenit în țară cu dorinţa de a clădi aici un București cât de cât modern”

Dr. Narcis Dorin Ion: Venirea principelui Carol de Hohenzollern pe Tronul României, în 1866, şi obţinerea Independenţei, unsprezece ani mai târziu, au fost imbolduri puternice pentru o racordare a ţării şi a Capitalei la modelele de civilizaţie europeană. Impulsul a venit şi din partea unei întregi clase sociale şi politice, boierimea română, ai cărei membri îşi făcuseră studiile în Occident şi reveniseră în ţară nu numai cu bunul gust şi cultura deprinse în aceste şcoli, dar şi cu dorinţa de a clădi aici un oraş cât de cât modern.

Încet, pe măsură ce situaţia politică şi economică s-a stabilizat şi a înregistrat un progres evident, proiectele au început să prindă contur şi au fost materializate cu ajutorul unor mari arhitecţi străini, francezi în special, care s-au stabilit şi au creat în România.

B365: Din ce punct ați plecat în căutarea Micul Paris și ce aduce nou cercetarea dvs. față de alte cărți de referință? Cum ați structurat întregul ghid-poveste? Nu este un ghid sec, fiecare subiect are o poveste succinta a comanditarilor, a constructorilor.

“Pentru mine, povestea unei clădiri a fost un pretext de a intra în istoria familiei care a clădit-o ori a comanditarilor, fie ei particulari, fie demnitari ai statului, în cazul edificiilor publice”

Dr. Narcis Dorin Ion: București. În căutarea Micului Paris este o carte de tinerețe, pe care am scris-o când aveam 28 de ani și descoperisem, deja, prin cercetarea directă (în arhive publice și familiale, în biblioteci și fototeci, dar mai ales pe teren), urmele acestei arhitecturi de factură franceză al cărei șarm m-a cucerit definitiv.

Ca student (1992-1997), am locuit într-o casă din Micul Paris, situată pe strada Plantelor, în plină rezervație de arhitectură bucureșteană, iar subiectul primei mele cărți – Castele, palate și conace din România, apărută în 2001 – m-a apropiat și mai mult de arhitecții care au conturat noua imagine a Bucureștiului.

Trecând de la arhitectura rezidențială regală și boierească la cea urbană, comandată tot de capete încoronate, membrii ai boierimii și aristocrației sau oameni politici cu stare, mi-a fost ușor să realizez câteva capitole din cartea închinată Micului Paris de altădată, pe care am completat-o cu celelalte clădiri reprezentative, tocmai pentru a crea un întreg, o imagine cât de cât sugestivă despre Capitala care păstrează, încă, atâtea exemple de arhitectură inspirate de marele Paris.

Pentru mine, povestea unei clădiri a fost un pretext de a intra în istoria familiei care a clădit-o ori a comanditarilor, fie ei particulari, fie demnitari ai statului, în cazul edificiilor publice.

De aceea, aceste „fișe de monument” pe care le prezint în carte – sub forma unei povești ce poate trimite cu gândul și la un ghid turistic, pentru că am avut și această idee de a facilita iubitorilor de artă și istorie redescoperirea orașului în care trăiesc – conțin datele esențiale despre clădirea respectivă, proprietari, comanditari, iar ampla bibliografie de la sfârșitul volumului vine cu sugestii prețioase pentru cei ce vor să aprofundeze subiectul, încă frumos, interesant și provocator.

Dr. Narcis Dorin Ion: Când a apărut prima ediție a cărții, în 2003, ea venea cu noutatea că readuceam în atenția cititorilor – prin legătura directă cu creațiile lor, edificii publice, case și palate private, monumente de for public – arhitecții, artiștii, sculptorii și constructorii care au realizat toate aceste edificii din Bucureștiul regelui Carol I. Aveam și avantajul că, până în 1990, astfel de subiect nu putea fi abordat în maniera aceasta, ceea ce m-a determinat și mai mult să realizez acest proiect drag mie. În ediția aceasta, sugestiv ilustrată și impecabil tipărită la Editura Vremea, informațiile esențiale despre clădirile evocate au fost aduse la zi, astfel că cititorul are în față o panoramă specială a orașului, în care arhitectura sa și exemplele ei glorioase ocupă un loc de prim rang.

“Franța a avut un rol formidabil în modernizarea Bucureștiului și încă vizibil în trama stradală, atât de mutilată în timp de pace, în comunism și în democrație, chiar și după 1990”

B365: Ce rol a jucat Franța în modernizarea Bucureștiului?

Dr. Narcis Dorin Ion: Unul formidabil și încă vizibil în trama stradală a Bucureștiului, atât de mutilată în timp de pace, în comunism și în democrație, chiar și după 1990.

De numele a numeroși arhitecţi, sculptori, pictori şi decoratori francezi a fost legat avântul constructiv înregistrat în Bucureşti la cumpăna secolelor XIX şi XX. Paul Gottereau, Louis Blanc, Albert Ballu, Cassien Bernard, Albert Galleron, Ernest Doneaud, Theophile Bradeau, Jules Berthet sunt creatorii unor edificii emblematice ale Capitalei, ai unor clădiri ce i-au schimbat înfăţişarea: Ateneul Român, CEC-ul, Palatul Regal vechi, Palatul Cotroceni, Banca Naţională, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, Palatul de Justiţie, Hotelul Athénée Palace, cărora li se adaugă numeroasele palate şi case boiereşti clădite în acelaşi stil eclectic de manieră franceză. Mari arhitecţi români, ca Ion D. Berindey, Grigore Cerchez, Petre Antonescu, au contribuit şi ei, prin clădirile pe care le-au realizat în acelaşi stil, la conturarea unei noi imagini a oraşului.

“Hotel Lafayette, Hotel Luvru, Hotel Hugues, unele deschise chiar de francezi, unde chelnerii vorbeau în franceză, iar meniul era tot franţuzesc”

Dr. Narcis Dorin Ion: S-a putut realiza, astfel, în numai câteva decenii, o rapidă europenizare a acestui oraş oriental prin excelenţă, schimbarea fiind constatată de cei mai mulţi străini care l-au vizitat. Au apărut acum, în locul bătrânelor hanuri, hoteluri moderne şi confortabile (numele lor merg tot spre ideea „Micului Paris” – Hotel Lafayette, Hotel Luvru, Hotel Hugues), unele deschise chiar de francezi, unde chelnerii vorbeau în franceză, iar meniul era tot franţuzesc. Cofetăriile, cafenelele, restaurantele îşi îmbiau clienţii cu produse ale patiseriei franţuzeşti ori cu vinuri de soi de aceeaşi provenienţă. Limba de conversaţie în saloane şi în înalta societate, ca şi în mediul politic sau diplomatic, este tot franceza. Franţa, aliata noastră tradiţională, ne ajută în timpul primului război mondial cu o misiune militară şi rămâne, în întreaga perioadă interbelică, pilonul de bază al politicii noastre externe.

Era firesc, în aceste condiţii, când întreaga elită intelectuală şi politică se origina din mediul cultural francez, ca şi Bucureştiul să stea sub influenţa Parisului, al cărui stil arhitectonic a încercat să îl imite. S-a construit mult, s-a clădit cu bun gust, s-a zidit durabil, au fost înălţate edificii impozante, au apărut cartiere întregi de vile construite în stil eclectic francez, de pe faţadele cărora câte o cariatidă, un îngeraş sau un grifon veneau să amintească trecătorilor puterea şi gustul proprietarilor. Au apărut străzi definitorii pentru evoluţia arhitectonică a oraşului (Calea Victoriei – strada edificiilor publice şi a palatelor boiereşti, Şoseaua Kiseleff – bulevardul marilor case boiereşti, strada Lipscani – artera negustorilor etc.), străzi care şi azi – după mutilările suferite în anii regimului comunist – ne mai încântă privirea şi ne întorc într-un alt timp. Un timp al unui oraş vesel, „capitală a unui pământ tragic unde adesea totul sfârşeşte în comic”, după aprecierea lui Paul Morand, autorul unei minunate cărți despre București.

“Din păcate, multe dintre aceste edificii şi monumente au dispărut, dar cele care ne-au mai rămas ne dau o imagine a ceea ce a fost cândva „Micul Paris”

B365: Care sunt particularitățile studiului dvs?

Dr. Narcis Dorin Ion: Socotind că acest oraş, vesel cândva, a fost mutilat prin sistematizările şi demolările nesfârşite din timpul lui Ceauşescu, propun cititorilor acestei cărți un itinerar livresc prin vechiul Bucureşti, în căutarea „Micului Paris”. Azi, cu greu se mai poate recunoaşte atmosfera ce domnea în Bucureştiul interbelic, dar – ca prin minune – s-au păstrat, deşi în continuă degradare, multe clădiri ce ne amintesc de „Micul Paris” de odinioară. De aceea, cartea vă invită să le descoperim împreună, urmărind istoria oraşului – în tot ce are ea mai definitoriu şi mai pitoresc – de-a lungul unui secol şi jumătate (1800-1948). O perioadă tulbure, nu de puţine ori aflată sub semnul incertitudinii, o perioadă de căutări şi adaptări, la sfârşitul căreia Bucureştiul se putea mândri cu un tezaur arhitectonic de mare valoare.

Urmărind acest titlu – Bucureşti. În căutarea Micului Paris – am încercat să redau istoria modernă a Capitalei, văzută prin monumentele sale definitorii, publice sau private. Se îmbină, astfel, o istorie a arhitecturii, a sculpturii, a grădinilor şi parcurilor cu cea a mentalităţilor şi moravurilor de altădată. E o istorie vie, veselă, cum au fost şi oamenii care au făcut-o; o istorie în care toată protipendada şi boema Bucureştiului se aduna la Capşa sau la Terasa Oteteleşanu, o istorie marcată de aristocraţia română a cărei bogăţie şi rafinament sunt transpuse în case şi palate care şi azi ne stârnesc admiraţia. Din acest periplu istoric şi sentimental prin Bucureşti am exclus bisericile şi mănăstirile, care nu au nimic în comun cu spiritul vesel al „Micului Paris”, dominat de cafenele şi restaurante şi populat cu personaje pitoreşti de care s-a vorbit mult în epocă.

Primarul Pake Protopopescu a contribuit la conturarea Micului Paris

B365: Ce rol a jucat primarul Pake Protopopescu în sistematizarea orașului? Doamna Georgeta Filitti îl compară cu Baronul Hausmann din timpul domniei lui Napoleon al III-lea.

Dr. Narcis Dorin Ion: Rolul primarului Pake Protopopescu a fost foarte important în sistematizarea și modernizarea Bucureștiului, iar istoricii și arhitecții – încă din perioada interbelică – au subliniat contribuția sa la conturarea noii imagini a Capitalei. Astăzi îi sunt dedicate monografii, iar cea mai recentă a apărut tot la Editura Vremea, unde istoria urbei de pe malul Dâmboviței este un subiect special, în seria Planeta București coordonată de doamna Silvia Colfescu, mare cunoscătoare și iubitoare de istorii bucureștene, dublată de un distins și împătimit editor.

În aceste condiții, comparația pe care doamna academician Georgeta Filitti o face cu baronul Hausmann este cât se poate de fericită, păstrând, firește, proporțiile transformărilor pe care cele două orașe le-au suferit în a doua jumătate a celui de-al XIX-lea veac. În prefața cărții, Domnia Sa, fin cunoscător al istoriei Bucureștilor, scrie, cu deplin temei:

Dincolo de expresia materială, cu sute de case modelate ca atare, de opera concretă a unor prestigioși arhitecți francezi sau a altora, români, formați în Franța, e vorba de o stare de spirit. Impulsul dat de monarhia instaurată la 1866, ambiția marii boierimi de a imita și, dacă se poate, de a egala gesturile regale în materie de construcții, adoptarea unei legislații urbane drastice de sistematizare, în vremea primarului Pake Protopopescu, ce amintea de baronul Hausmann din domnia lui Napoleon al III-lea – toate au lăsat o zestre prețioasă care continuă să definească orașul. Dacă vrea să-i prezinte Capitala, prioritar bucureșteanul îi arată străinului construcțiile din «la Belle Époque», din anii interbelici, când realizările de aici rezonau cu înfăptuirile din Occident.

B365: Care ar fi clădirea reprezentativă pentru Micul Paris?

Dr. Narcis Dorin Ion: Sunt mai multe, nu aș putea vorbi despre una singură. Calea Victoriei păstrează astfel de edificii publice ce amintesc de Micul Paris de odinioară: mă gândesc la creațiile arhitectului Paul Gottereau (la sediul Fundației Universitare „Regele Carol I”, azi Biblioteca Centrală Universitară, care ilustrează și coperta volumului, ori la minunatul sediu al CEC-ului mare, cum se numea în epocă, la Palatul Cotroceni în partea lui de stil francez), ori ale elvețianului Louis Blanc (autorul splendidului sediu al Ministerului Agriculturii și Domeniilor), ca să nu mai vorbesc de tezaurul arhitectonic în stil eclectic francez pe care ni l-a lăsat moștenire talentatul arhitect Ion D. Berindei (iar palatul lui George Grigore Cantacuzino, tot din Calea Victoriei, tip de „hôtel particulier” parizian, stă mărturie asupra gustului francez în arhitectura bucureșteană din vremea Belle Époque-ului). Se adaugă acestora, nenumăratele case boierești clădite în stil de inspirație franceză, care – restaurate sau încă ponosite – atrag, totuși, atenția cunoscătorilor prin detalii rafinate ale fațadelor, ce ne întorc nu numai privirea, dar și gândul, în Epoca cea Frumoasă, când au fost zidite.

„Avem un trecut, avem un patrimoniu, avem o zestre arhitectonică, urbană sau rurală, pe care trebuie să o conservăm, să o restaurăm și să o valorificăm așa cum se cuvine”

B365: Care este concluzia căutărilor, a volumului?

Dr. Narcis Dorin Ion: Deși pare a fi tristă, în comparație cu prezentul orașului, concluzia volumului o poate desprinde fiecare cititor în parte, după parcurgerea materialului frumos ilustrat cu fotografii de epocă din colecția mea. Concluzia mea e limpede, și o tot clamez de mai bine de două decenii: avem un trecut, avem un patrimoniu, avem o zestre arhitectonică, urbană sau rurală, pe care trebuie să o conservăm, să o restaurăm și să o valorificăm așa cum se cuvine. Altminteri, nu vom putea ieși din expresia paradigmatică a lui Cocteau: „LʼOrient commence là oú lʼon cesse dʼentretenir”. Și e păcat, și trist, în același timp, pentru că înaintașii noștri – și nu vreau să spun vorbe mari! – au creat aceste valori de patrimoniu nu doar pentru confortul lor propriu, nu doar din rațiuni de orgoliu personal ori de demonstrare a unui statut social, ci și cu gândul de a crea alt oraș (edificiile publice stau mărturie, în orice epocă, în Capitală și în celelalte mari orașe ale țării) și, la scară mare, altă țară, modernă, racordată la Europa ce ne-a servit drept model. Acesta a fost și gândul primului rege, Carol I, care în lunga sa domnie, de 48 de ani, a nutrit acest vis de a moderniza Bucureștiul și Vechiul Regat. Și dacă fondatorul dinastiei a reușit, nu văd de ce nu am reuși și noi măcar să păstrăm această zestre identitară.

B365: Cum vedeți astăzi Micul Paris? Își mai merită renumele?

Dr. Narcis Dorin Ion: Dacă știi să îl descoperi – și, din acest punct de vedere, cartea mea poate servi și de ghid turistic –, Bucureștiul îți poate rezerva mari surprize, transpunându-te, la distanță de câteva sute de metri, la un colț de stradă sau între blocurile „epocii de aur”, într-un alt timp și oferindu-ți șansa de a deveni, locuitor sau turist de vei fi, un „descoperitor”. Fie că descoperi o casă necunoscută, o stradă pe care nu o cunoșteai, o biserică cu o arhitectură aparte, un edificiu public din altă epocă, sufocat de arhitectura în sticlă și beton a vremurilor contemporane, bucuria de a te întoarce în timp îți va fi pe deplin răsplătită și te va îmbia la noi căutări și cercetări (pe teren sau în cărți), pe urmele trecutului din care fac parte și aceste arhitecturi ale Micului Paris de la porțile Orientului.

“Bucureștiul merită o grijă specială, dacă vrem să mai putem prezenta urmașilor, peste încă cinci decenii, de pildă, specificul Micului Paris de altădată”

Dr. Narcis Dorin Ion: Văd Bucureștiul de azi – și aici vreau să fiu optimist! – cu șansa de a fi mai protejat, printr-o legislație adecvată, de demolările pe care le postulează dezvoltatorii imobiliari (și avem numeroase exemple, după 1990, în care monumente de arhitectură au dispărut, într-o noapte, pentru a face lor unor clădiri de birouri!). A păstra ceea ce a mai rămas din vechiul București nu este doar misiunea bucureștenilor, locuitori sau trăitori, vremelnic, aici, ci și a tuturor celor care – având varii meserii și pregătiri: istorici, istorici de artă, arhitecți, urbaniști, ingineri, peisagiști – iubesc acest oraș, atestat documentar prin hrisovul lui Vlad Țepeș, din 20 septembrie 1459. La mai bine de cinci secole și jumătate de existență, Bucureștiul merită o grijă specială, dacă vrem să mai putem prezenta urmașilor, peste încă cinci decenii, de pildă, specificul Micului Paris de altădată.

Să nu repetăm exemplul nefericit al New York-ului, a cărui arhitectură de factură franceză (marile reședințe în stilul neorenașterii, clădite de familia Vanderbilt, de pildă, și de alți mari industriași ai epocii) a fost demolată (uneori chiar după 1949), pentru a face loc zgârie-norilor faimoși, dar care nu pot vorbi viitorimii despre „părinții fondatori” ai marelui oraș american.

Narcis Dorin Ion este doctor în istorie (2006) cu teza Elitele şi arhitectura rezidenţială în Ţările Române (sec. XIX-XX), distinsă cu premiul „George Oprescu” al Academiei Române (2013)

Narcis Dorin Ion (n. 5 iunie 1974) a absolvit, ca șef de promoție, Facultatea de Istorie a Universității din București (1992-1997), la care a urmat un masterat în istoria contemporană a României (1997-1999). Autor a 30 de cărți și a peste 170 de studii și articole de specialitate, pe mai multe domenii de cercetare: istoria elitelor, a arhitecturii rezidențiale și a monumentelor istorice din București și din țară, istoria partidelor politice din România postbelică, istoria Familiei regale a României, culegerea și publicarea unor mărturii privind viața boierimii române și biografiile unor reputați istorici. Editor de însemnări zilnice (jurnalul regelui Carol al II-lea al României, în șase volume) și corespondență istorică. Organizator al unor expoziţii şi manifestări ştiinţifice de prestigiu la Muzeul Național Bran (Simpozionul „Regina Maria”, 2004-2013) și Muzeul Național Peleș (expoziții, conferințe). A redactat, coordonat și editat ample cataloage de expoziţii, considerate lucrări de referinţă în domeniul istoriei artei și patrimoniului cultural.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare. Ce am mai scris se află aici:

Prima vilă modernistă din București e “cutia albă” a unui negustor de vinuri din Cartierul Evreiesc. Clădirea, proiectată de arh. Marcel Iancu, arată azi deplorabil

• Renaște Palatul impunător de după Dealul Mitropoliei. Acolo, unde acum e Colegiul de Arte Dinu Lipatti, s-a scris istoria feminismului în București
• Minuni ascunse sub două straturi de vopsea în casa căpitanului D. Pandele. Și tu poți să le vezi, monumentul din mahalaua Mântuleasa, restaurat și redat bucureștenilor
• EXCLUSIV | Misterul din Casa cu Sfinx și formidabila ei renaștere. Aici a fost secretă lojă masonică, iar un arhitect italian a transformat-o în magnifica lui reședință din București
• EXCLUSIV I “Casa Suțu, palatul și fantomele sale”. O zi din viața extravagantului cuplu Irina și Grigore Suțu, supranumiți Turcul și Cămila, și sofisticatele lor baluri din vechiul București
• EXCLUSIV | Uzina Electrică Filaret, în imagini incredibile din 1908. Ce șanse are spectaculosul monument de arhitectură industrială să fie redat Bucureștiului
• “Alo, Alo, aici Radio București!”. Călătorie în anii ’50, când s-a construit Palatul Radiodifuziunii. Sediul vechi, o clădire frumoasă de pe Berthelot, fusese distrus în război
• EXCLUSIV I Ecaterina, prințesa răpită. Incredibilul destin al nepoatei Nababului: a copilărit prin orfelinate, și-a dedicat viața orfanilor din Leagănul “Sf. Ecaterina”, de la Arcul de Triumf
• Cel mai frumos castel mediteranean din București ascunde o istorie cumplită. Proprietarii au fugit spre libertate, dar au ajuns în lagărele lui Tito | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Cine-a pus pe roate Caru’ cu Bere din Centrul Vechi. În splendida clădire proiectată de arhitectul Palatului Peleș au intrat și Caragiale, și Rolling Stones
• EXCLUSIV | Cum a ridicat Nababul Palatul Cantacuzino, azi Muzeul Enescu. Mărețul monument simbol din București e foarte degradat, iar restaurarea nu se mai termină
• Tainele Casei Lipizer, cea mai veche reședință de arhitect din București. Clădirea neogotică, ruptă parcă din “Urzeala Tronurilor”, a fost scanată 3D și va fi restaurată
• Palatul Mogoșoaia, minunea de lângă București. Cum a transformat Prințesa Martha Bibescu o ruină în cel mai rafinat loc de întâlnire pentru elitele Europei
• Fenomenala bibliotecă din Casa lui Dimitrie Gusti, fondatorul Muzeului Satului din București. Cum a fost alungat din reședința sa | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Băncii Chrissoveloni, splendoarea din Centrul Vechi printr-un noroc scăpată neatinsă de distrugeri. Șansă pentru patrimoniu, șoc pentru proprietari I INTERVIU
• EXCLUSIV I Palatul Niculescu-Dorobanțu, o minunăție neogotică unică în București, în 10 imagini superbe și rare din interior | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV | Un secret de 4 stele. Cum a fost construit Hotelul Lebăda de pe insula Pantelimon, pe locul fostei mănăstiri-spital, unde șantierul a reînviat un vechi pericol
• Cum a făcut Gospodăria de Partid cantină din Palatul bancherului Spayer. Renaște clădirea după care se întorcea soarele Bucureștiului | Interviu cu arh. Mihai Eftenie
• Distrugerea unui imperiu, cu bănci, palate și moșii | Interviu cu Jean Chrissoveloni, ultimul din dinastia bancherilor care a dezvoltat Bucureștiul și România
• Cum a fost construit Sky Tower, cea mai înaltă clădire din București. Are 37 de etaje și un restaurant în nori, din care vezi orașul ca-n palmă I INTERVIU
• EXCLUSIV I Cum arată în interior vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila fraților cu nume memorabil, cei mai mari importatori de lifturi din Bucureștiul interbelic. O casă de tip neoromânesc, devenită spectaculos imobil mediteranean | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Palatul Imobiliara, cel cu Pasajul Victoria, splendoare și decădere. Fațada la Calea Victoriei a fost reabilitată, dar construcția, veche de peste 100 de ani, a rămas neconsolidată
• VIDEO I Vedem ce nu mai este, ba chiar pășim în Muzeul Simu, legendarul. Templul Artelor de pe Magheru, demolat în comunism, reconstruit virtual acum | INTERVIU
• Cea mai frumoasă casă de pe Bd. Primăverii, cu living cât un apartament și istorie incredibilă. Cum a fost ocupată de un feroce tandem stalinist I Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Hotelul Luvru, azi Capitol, “cea mai măreață clădire de pe Calea Victoriei”, cu ale sale 9 vieți. 10 hoteluri, un singur arhitect: Arghir Culina. I INTERVIU
• Fabulosul Testament al Nababului, cândva cel mai bogat român. Avea munți, moșii, petrol și palate în București. Interviu cu Max Caradja, urmașul lui Gh. G. Cantacuzino
• Revanșa familiei Mavrodin. Cum au reușit doi profesori să recupereze superba reședință a strămoșilor, din buricul Bucureștiului, și apoi să vadă lumea
• Două dintre cele mai frumoase blocuri moderniste din Bucureștiul interbelic. Au rezistat și marilor cutremure, și probei timpului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Omul care a dăruit Bucureștiului cele mai multe biserici. Capodopera sa este Biserica Mănăstirii Cașin, primul lăcaș decorat doar în mozaic
• Cum a renăscut din propria-i cenușă cel mai frumos castel mediteranean din București. Clădirea, făcută scrum la bombardamentele din’ 44 | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Cum a rămas fără turnuleț și fără frumusețe exotică vila istoricului Ionnescu-Gion, mare îndrăgostit de București. Iulia Hașdeu urma să-i fie soție
• EXCLUSIV I Nedreapta poveste a actriței Elvira Godeanu și a casei sale extraordinare de pe Docenților. Comuniștii au dat-o afară din vila primită în dar de la Emil Prager
• Uimitoarele palate cu grădini de pe Aleea Modrogan. Într-unul a trăit amantul Principesei Elisabeta și a fost demolat, altul e sediu PNL | Interviu cu arh. M. Ghigeanu
• Tezaurul risipit prin tot Bucureștiul. Rămășițele Mănăstirii Văcărești sunt împrăștiate, în vreme ce PMB promite de 12 ani un Memorial la Palatul Mogoșoaia | INTERVIU
• Cafeneaua Veche e ca nouă și-a luat marele premiu pentru arhitectură de interior. E-n Centrul Vechi și are o istorie fabuloasă. Aici se bea neîntrerupt cafea de aproape 250 de ani
• Cea mai frumoasă poveste din București. Bodega magică de pe strada Povernei, tapetată cu tablouri de Luchian și Tonitza. Cârciuma de cartier rivaliza cu Capșa
• “Patrimoniu cu termopane” – Blocul Mirto din centrul Bucureștiului, cu fațada mediteraneană desfigurată. A fost casa unui demnitar țărănist, anihilat de comuniști I Interviu arh. Mădălin Ghigeanu
• Un colonel rus, mușcat de un câine turbat, a salvat de la naționalizare un minunat Palat din București. Clădirea de pe strada Frumoasă a fost reședința fratelui lui Take Ionescu
• Fabulosul conac-muzeu al întemeietorului Operei Naționale din București e de vânzare, iar statul român zice pas. Se vinde cu tot cu lucruri minunate, de la tablouri la pianul Bosendorfer I INTERVIU
• Comoara dintr-un sipet, de unde ies la lumină primele imagini color cu clădiri-simbol din Bucureștiul de acum 100 de ani, realizate de arhitectul Gării de Nord | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Strălucește iar Casa negustorului Vanghele din zona Chirigii, vechea vamă a Bucureștiului. Bijuteria cu fațadă neobrâncovenească și geamlâc, salvată cu credit la bancă I INTERVIU
• Casa Macca, fascinanta reședință din Micul Paris, înfrumusețată de cei mai buni meșteri europeni, de la pictori zugravi până la grădinari. Descoperiri remarcabile în arhive | INTERVIU
• A înviat Casa cu Geamuri Bombate, unicat de arhitectură veche. Surpriză: prin ferestre se vede tot, sticla nu e opacă, așa cum umbla vorba prin București | INTERVIU
• Frumusețea fără vârstă a palatului mediteranean din strada Zambaccian. A fost reședința lui Sergiu Nicolaescu și devenit motiv de dispută după moartea lui | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Foișorul de Foc, minunea Bucureștiului de altădată, revine la viață. Bucureștenii și turiștii vor putea să urce în lanternou, să vadă orașul de sus
• Dispariția unei bijuterii: vila din Primăverii a Contesei Elena Wassilko. Micul palat aristocrat a avut ghinionul de a se învecina cu palatul lui Ceaușescu | INTERVIU arh. Mădălin Ghigeanu
• Una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București și povestea ei spectaculoasă. Industriașul care a construit-o și-a ales cel mai potrivnic moment | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Povestea formidabilă a vilei din București care domnește, practic, peste un cartier. Aici a locuit dirijorul Iosif Conta | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Club A, rezistență și legendă. Cum s-a născut, în pivnița unei clădiri mediteraneene din București, paradoxala oază de libertate | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Mister elucidat. Vila din Primăverii în care a trăit “aristocratul roșu” I. Ghe. Maurer e, cu siguranță, opera marelui arhitect Ion Giurgea. I Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• ​​Splendoarea Bucureștiului nevăzut. Imagini fascinante din interiorul blocurilor Art Deco. Cele mai multe sunt neprotejate și, astfel, sunt deseori mutilate | INTERVIU
• Descoperire extraordinară, sub vopseaua ordinară a pereților Casei Macca din București. Au fost scoase la lumină picturi nevăzute și neștiute de nimeni până azi
• Ce știm despre Blocul Leonida e greșit. Cine a construit Templul Automobilului din Bucureștiul interbelic, acum cu sanctuar fast-food la parter | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Leonida&Co; cum a fost nimicit un imperiu auto cu garaje, show-room și bloc corporatist pe Magheru. Azi, extraordinarele clădiri de patrimoniu mor sub ochii noștri
• Fosta reședință de la Snagov a soților Ceaușescu e, de fapt, Palatul Principelui Nicolae, mutilat de cei doi. „De ce a trebuit să distrugă o capodoperă de arhitectură?” | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• O comoară aruncată la gunoi, într-o ghenă din București. Extraordinara poveste a arhitectului care a proiectat Casa Scânteii, dar și 100 de vile moderniste în Constanța interbelică
• Treptele Rușinii. Xenofon, Cenușăreasa Bucureștiului, a căzut din topul celor mai frumoase străzi în trepte pictate din lume, direct în cel al dezamăgirii turiștilor
• Magia unui vechi imobil din București. Soprana Ioana Bentoiu: Sunt obsedată de acea casă, am visat-o și o tot visez. Aș face orice să o revăd în interior
• Istoria interzisă a grandiosului Palat de la Scroviștea. Domeniul de lângă București preferat de președinții României, loc de taină bine păzit. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Descoperire remarcabilă pe șantierul de la Palatul Universității din București: un tunel înalt de 4 metri înconjoară clădirea principală a monumentului
• Născut în Mahalaua Cuțarida, scriitorul Eugen Barbu (“Patronul”) a ajuns să locuiască într-un palat mediteranean naționalizat din mijlocul Bucureștiului | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Destoinicul meșter Dorel a lovit cu burlane și vopsea portocalie într-un bloc interbelic din zona protejată Armenească. Clădirea e de nerecunoscut
• EXCLUSIV I Vești excelente despre Palatul Universității. Va fi refăcut de la zero spectaculosul fronton cu vultur și grifoni, distrus de bombardamentele din 1944
• Cvartalul din București, „dreptul poporului la coloane” sau stalinismul cu față umană. Cum au ajuns clădirile tip cazarmă mai scumpe și mai căutate decât blocurile noi
• EXCLUSIV I Principesa Elisabeta a avut un fiu adoptiv, moștenitorul Palatului Elisabeta din București. Am descoperit cine a fost arhitectul care a proiectat impresionantul edificiu. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Drama proprietarilor Vilei Tătărescu din București. După ce Emanuel Tătărescu a fost închis în temnița comunistă de la Sighet, soția lui s-a sinucis | Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Descoperă vila mediteraneană din care Gheorghe Tătărescu a fost aruncat în închisoare. Pe casă a pus stăpânire odrasla lui Petru Groza | INTERVIU cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul Adina Woroniecka de la Șosea, scos la vânzare. Soarta unei Prințese a Bucureștiului transformată de comuniști în Cenușăreasă. Interviu I arh. Mădălin Ghigeanu
• Vila din București cu tunel secret care duce la TVR. A aparținut Principesei Ileana și a fost reședința Tanței Gheorghiu, fata lui Dej. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Palatul mediteranean în care a fost instalat”Tov. Sadoveanu”, opera arhitectului pe care Bucureștiul interbelic iubea să-l urască. Interviu cu arh. Mădălin Ghigeanu
• Intră în cel mai exuberant palat mediteranean din Cotroceni, cândva reședința celui mai bogat brutar din București. Interviu cu arhitectul Mădălin Ghigeanu
• EXCLUSIV I Blocul Florentin, o istorie îngropată în arhive iese la lumină. Arh. Mădălin Ghigeanu a descoperit cine a proiectat una dintre cele mai frumoase clădiri mediteraneene din București
• Aici a trăit Maria Tănase. Blocul capodoperă al unui arhitect uitat care a transformat moda vremii într-un seducător stil mediteranean al Bucureștiului
• EXCLUSIV | Cum se poate transforma Sala Palatului în „pol cultural al Bucureștiului”. Planul arhitectului Romeo Belea, ultimul în viață din echipa care a construit impozantul edificiu
• EXCLUSIV I La 90 de ani, arhitectul Romeo Belea vrea să modernizeze Sala Palatului. Este ultimul proiectant în viață din echipa care, în 1958, a construit edificiul monumental
• A fost demolată prea frumoasa casă din București în care a copilărit Margareta Pâslaru. Clădirea avea pe fațadă medalionul mamei sale, realizat de bunicul său, sculptorul Ion Dimitriu-Bârlad
• PREMIERĂ | Se ridică lofturi din ruinele fostei fabrici Luther-Grivița. Mălțăria din București în care se făcea “cea mai bună bere din lume” se transformă fabulos
• IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele
• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care