În Catedrala Mântuirii Neamului din București s-a arătat un înger de 13 metri. Insight în cel mai spectaculos șantier din România și din lume

Ați văzut vreodată un înger de aproape, atât de aproape încât să vreți să vorbiți cu el? Ca să vezi un înger față în față, ca să-i admiri aripa lungă de 10 metri trebuie să urci mult, mult pe schele și să ajungi în acel moment al zilei în care lumina inundă bolta altarului. Apoi, trebuie să înțelegi cum a fost făcut îngerul uriaș, cine l-a creat, din ce substanță, cu ce materiale, de ce și pentru cine. Tehnica mozaicului datează de dinainte de Hristos și a renăscut în România prin proiectul Catedralei Naționale. Puțini sunt cei care au acces pe șantierul construcției, un șantier gigant pentru o clădire monumentală. B365.ro va prezintă astăzi oamenii care fac îngeri din pietricele colorate, insight într-o lume pe cât de luminoasă, pe atât de nestiută.

Ați văzut vreodată un înger de aproape? Și nu unul mititel, cum avem fiecare pe umeri, unul rău și altul bun, unul care ne învață să facem lucruri bune, și celălalt, cel căzut, care ne îndeamnă numai la răutăți, de care oricum o să ne pară rau intr-o zi, mai incolo când imbătrânim. Nu un astfel de înger, banal. Nu un înger la purtător. Ci unul uriaș, înalt cât o clădire, cu aripi făcute din mozaic adus special de la Veneția, de culoare verde, turcoaz, albastru, pe fond din foița de aur, ca-n vise. Eu l-am văzut cum se înalța printre schele, m-am urcat acolo ca să vă spun povestea aceasta.

“Televiziunea seamănă cu arta mozaicului, pixeli versus pietricele colorate”

“Televiziunea seamănă cu arta mozaicului, dacă la televizor avem pixeli pe care nu îi vedem cu ochiul liber, la fel se întâmplă și cu mozaicul. E un efect optic, de la distanță nu percepem pietricelele din mozaic, dar în ansamblu este altceva, este minunat”, spune Daniel Codrescu, pictorul iconar care coordonează lucrările de pictură în mozaic de la Catedrala Mântuirii Neamului. Nu este preot. Este pictor. A fost ales să se ocupe de cea mai importantă parte din proiectul catedralei, cea vizuală. De imaginile care fac legătura între cer și persoană, pentru că omul când intră într-o biserică, moschee sau sinagogă, la început vede și abia după aceea aude.

Daniel Codrescu a studiat la Institutul de Artă și Restaurare “Palazzo Spinelli” din Florența și a lucrat pe cele mai importante șantiere de pictură și restaurare din Florența, Sudul Franței, Bucovina și București. A terminat UNARTE și are o specializare în restaurarea operelor de artă. “Arta mozaicului este o meserie care se învață de la un maestru, este o relație de tip discipol-maestru” spune Daniel. Maestrul său a fost tatăl său, Marcel Codrescu, iar Daniel a copilărit jucându-se cu pietricele colorate. Din piatră sau din sticlă, ca la lego.

Daniel Codrescu a învățat meserie de la tatăl sau care, la rândul sau, a învățat de la părintele Sofian Boghiu

“Tatăl meu a fost ucenicul părintelui Sofian și a lucrat cu dânsul în niște vremuri foarte grele, in comunism. Părintele Sofian a lucrat mult în străinătate, în Liban, la Mănăstirea Deir-el Harf, în Siria, Israel și Cipru, a văzut ce înseamnă mozaicul, a văzut adevărata forță pe care o are mozaicul în istoria Bizanțului și în istoria ortodoxiei și atunci s-a întors în România și a încurajat tinerii care știau să lucreze în tehnica asta și le-a tot dat de lucru, la Mănăstirea Antim, de exemplu. Am crescut cu pietricelele, tata le făcea în casă, și de mic veneam de la școală și mă uităm să văd ce-a mai făcut, eram foarte curios” îmi spune Daniel Codrescu, sus, lângă bolta altarului.

La mantia Maicii Domnului, înaltă de 15 metri, s-au folosit pietricele în 9 nuanțe de roșu

50 de specialisti în mozaic conduși de pictorul Daniel Codrescu lucrează din greu la Catedrală. Iți trebuie multă rabdare, multa migală. Sunt absolvenți ai Universității de Arte din București sau ai secției de Artă Sacră de la Facultatea de Teologie “Justinian Patriarhul”. Pleacă de la un desen bun și ajung la o pictură pe care se montează tesserele de mozaic aduse special de la Veneția. 50 de oameni folosesc aproape 16 kilograme de mozaic pe metru pătrat. Tesserele din piatră, adică pietricelele, se folosesc la fundaluri, iar cele din sticlă la personaje. Pentru fiecare sfânt se face o comandă specială in Italia, de exemplu, la Mantia Maicii Domnului s-au folosit tessere în nouă nuanțe de roșu.

Icoana Maicii Domnului are 16 metri inălțime si are cea mai mare reprezentare din România

“E un anumit dinamism al suprafeței, care necesită și o participare mare a privitorului”, spune Daniel. Iconostasul catedralei are 18 metri înălțime, iar icoana Maicii Domnului Platytera din absida altarului măsoară aproximativ 16 metri, de la bază până la vârful aureolei. Aceasta este cea mai mare reprezentare a Maicii Domnului în mozaic din România și una dintre cele mai mari din lumea ortodoxă. Mozaicul are o suprafață de 3000 de metri pătrați, numai în altar. Până acum, pictura în mozaic finalizată reprezintă 20% din suprafața picturii Catedralei Mântuirii Neamului. 3000 de metri pătrați din totalul de aproximativ 15.000, deci mai este foarte mult de lucru.

Mega recordurile continuă. Catapeteasma este cea mai mare din lume: 23,8 pe 17.1 metri. Peste 4 milioane de tessere de mozaic, care cântaresc aproximativ 8 tone, au fost folosite pănă acum pentru partea din față, vizibilă dinspre naos. Pietricelele de mozaic sunt marca Orsoni Venezia 1888, au cea mai bogată cromatică și permit cele mai rafinate jocuri de lumina în funcție de lumina care intră in lăcas și de situarea privitorului. Venețienii au lucrat la un moment dat exclusiv pentru Catedrală.

“În meseria noastră trebuie să crezi în ceea ce faci, altfel de plictisești și ți se înfundă drumul”

“ Tesserele din mozaic, mai mult ca orice altceva pot fi alăturate în infinite combinații cromatice și paternuri decorative. Influențele bizantine evocă memoria unui imperiu pierdut care a renăscut pe teritoriul țării noastre prin artă și cultură dând naștere unor opere realizare din tessere de mozaic venețian, aur sau piatră naturală formând textura și profunzimea nesfirsitului joc de lumină. Când vrei să faci o performanță foarte înaltă nu reușești dacă nu crezi în ceea ce faci și dacă nu crezi în mesajul pe care vrei să-l transmiți. Este foarte important că în momentele grele să ai o susținere, sunt momente în care nu mai poți și vrei să renunți, ți-a ajuns. Dar continui, trebuie să te așezi în starea respectivă, să crezi în ceea ce faci”, spune Daniel Codrescu.

“Prețul îngerilor nu mai contează. Când ne ducem la Voroneț sau la Capela Sixtină nu ne gândim la cât au costat”

“Noi zicem că ne apropiem de 20% din suprafața totală a catedralei, mai avem spatele catapetesmei, totul depinde și de cum se vor face rost de fonduri, pentru că este destul de costisitor. Mozaicul e adus din Veneția și de la Carrara, e material de cea mai bună calitate care o să reziste mult timp, sute de ani, adică să fie un mesaj pe care să-l trasmitem în viitor. În secolul al 19-lea se spunea despre mozaic că este pictură pentru eternitate. Mozaicul rezistă cât timp rezistă și clădirea pe care o înfrumusețează. E o pictură care poate fi întreținută destul de ușor, poate fi spălată. Cât costă? Depinde de materiale, dar nu prețul e problema, prețul contează mai puțin, costurile care sunt legate de mozaic. Contează ceea ce rămâne. Când ne ducem la Voroneț sau la Capela Sixtină nu ne întrebăm cât au costat. Nu mai contează cât a costat, după 500 de ani. Și oricum, și dacă știi cât a costat e un lucru foarte abstract pentru noi, noi nu înțelegem suma exactă și la ce se raportează ea. Mai valoroasă devine lucrarea în sine”, mărturisește Daniel Codrescu.

Mozaic venețian pentru eternitate in Bucuresti

“Culorile mozaicului? Sunt culorile care exprimă această lumina, acest contrast, ele trăiesc împreună că într-o simfonie și creează o bucurie a ochiului și a sufletului și cumva te pune într-o comuniune cu sfinții, că de fapt asta este mesajul, asta e intenția”, mărturisește Daniel Codrescu.

Catedrala va avea heliport, adăpost antiatomic și este gândită să reziste 500 de ani

Se estimează că măreața Catedrala a Mântuirii Neamului va fi terminată în anul 2024. A fost proiectată să dăinuie peste 500 de ani și să reziste la cutremure de peste 8,5 grade pe scara Richter, cam atât vor rezista și picturile mozaic realizate de echipa pictorului Codrescu. Preoții spun că a costat până acum sub 100 de milioane de euro, până la faza ”la roșu”, și nu 400-500 de milioane, așa cum s-a vehiculat. Catedrala se va ridica până la 120 de metri înălțime, va avea tot atâta lungime și va adăposti aproximativ 5000 de credincioși. Va avea și săli polivalente, apartamente de protocol pentru preoți, heliport și adăpost antiatomic. Un fel de Mecca a ortodoxiei.

Prea mare, prea mult, prea scump? Prea nu e spital că e catedral?

Fiecare va judeca cu mintea, cu credința sau cu necredința sa, cert este că peste 500 de ani nu va mai conta, iar îngerul pictorului Codrescu va rămâne la fel de strălucitor, în timp ce noi vom fi demult oale și ulcele. Pentru că noi nu suntem făcuți din pietricele magice, așa cum am văzut eu bucăți de mozaic într-o vila din Pompei, scoase la suprafață, de sub șapte metri de lavă înghețată.

Așa cum am văzut la Stambul, in Hagia Sofia, asa cum am văzut cu ochii mei pavimente în palatele lui Nero și plafoane în vilele din Roma și pereți pe care erau reprezentați războinici, cerbi și tineri care se luptau cu tauri sălbatici și gladiatori care se odihneau. Așa cum am văzut mozaicuri islamice la Alhambra, la Granada, în Spania, când am fost eu într-o vară cu Fănica și Bogdan Oxigeno, lucrări de acum câteva sute de ani, cu motive geometrice complexe și arabescuri inspirate din forme vegetale sau inscripții caligrafice care vorbesc despre Allah. A fost o vară de neuitat. Ingerul de pe umărul drept a calătorit cu noi si ne-a păzit de rele.

Nota B365.ro: Cu siguranță ți-ar plăcea mult să citești și:

• Make Bucharest Great Again. Cele mai spectaculoase restaurări de clădiri de patrimoniu din București. Azi, o bijuterie: Casa Budișteanu 
• Muzeul și Biblioteca Bisericii Armenești din București se pot surpa la cel mai mic cutremur. Clădirea este lipită de un uriaș turn de birouri care i-a afectat structura de rezistență
• În inima Bucureștiului, pe Magheru, era cândva un fabulos templu grecesc. Comuniștii l-au darâmat în ’61 ca să pună în locul lui magazinul “Eva”