În casa generalului Lahovary din București se pot face întreruperi de sarcină, bustul i-a fost furat, osemintele aruncate din cavou, iar în locul lor se odihnește bunicul lui Marian Vanghelie

Titlul articolului pare desprins dintr-o piesă scrisă de Eugene Ionesco, dar este purul adevăr, este realitatea anului 2021 în care ne bălăcim cu succes. Iar dacă am avea o rubrică numită “Cum să ne prețuim înaintașii”, numele Generalului Iacob Lahovary s-ar încadra perfect în ea. Ce lipsește din titlu este o informație esențială: atât casa din București a Generalului Iacob Lahovary, cât și capela familiei din Cimitirul Bellu, au fost proiectate de Ion Mincu. O casă manifest de arhitectură pentru Ion Mincu, prima realizată după întoarcerea lui de la Paris, prima în care anunța elementele stilului neo-românesc. Ce legătură există între Ion Mincu, Generalul Iacob Lahovary, erou la Războiului de Independență, Marian Vanghelie și “Tataia” lui Marian care-și doarme somnul de veci în cavou de general, mai jos, într-un nou episod din “Make Bucharest Great Again”, un proiect B365.ro dedicat salvării patrimoniului orașului București.

Înainte să citez ce spune Marian Vanghelie pentru B365.ro despre cavoul Generalului Iacob Lahovary din Cimitirul Bellu, despre cum au ajuns decedații familiei sale ilustre să se odihnească într-un loc atât de ales, vă poftesc să intrăm în poveste, să vedeți cât de ingrată a putut să fie Posteritatea pentru unul dintre cei mai mari oameni pe care i-a dat țărișoara noastră. Un tip din ăla cu mustață care s-a bătut cu turcii, ca-n povești, la modul propriu.

Casa monument istoric, capodopera lui Ion Mincu, în care se fac astăzi întreruperi de sarcină

Casa Lahovary. Sigur ați observat-o. Se află pe strada Ioan Movilă nr. 5-7 și în ea funcționează Pavilionul 4 al Spitalului Clinic “Dr. I. Cantacuzino” din București. Nu poți să n-o remarci, din simplul motiv că nu seamănă cu niciun spital din România. Respiră arhitectura clasică țărănească, este decorată cu ceramică smălțuită, colorată, are pridvor, coloane din lemn și peron pentru trăsuri. O bijuterie. O capodoperă a stilului neo-românesc. Doar că pe rampa pe care trăgeau trăsurile odinioară, acum ajung Salvările. Iar în interior nu mai există nimic din amintirea primului său proprietar, Generalul Iacob Lahovary.

Generalul Lahovary l-a cunoscut pe Ion Mincu la Paris și i-a comandat o casă în stil românesc

În interiorul Vilei Lahovary se fac operații de obstretică-ginecologie, conform informațiilor publicate pe site-ul Spitalului “Dr. I. Cantacuzino”. Mai există și două cabinete la subsol, două cabinete de întrerupere de sarcină, cabinetul asistentei șefe, vestiarele medicilor și salonul de odihnă după întreruperea de sarcină.

Aici a fost casa unui general, fost “ministru de rasboiu” și fost ministru al “Afacerilor Streine” și e  monument istoric. 

Ion Mincu: “Am căutat să aduc casa la cea mai tipică și mai simplă expresie”

“Când a venit la mine generalul Lahovary și mi-a cerut să-i fac o locuință în stil românesc – ce mult s-a identificat cu neamul românesc acest om cu origina străină! – în mintea mea era ceva vag în ce privea materialul, deoarece abia sosisem în țară. Câteva mănăstiri văzute, ceva case de munte, ceva fotografii luate de la pictorul Alpar și atâta tot. Am căutat s-o aduc la cea mai tipică și mai simplă expresie, mai ales că dimensiunile reduse permiteau așa ceva. Am întrebuințat policromia, care este în firea romanului și pentru aceasta am recurs, din motive de durabilitate și frumusețe, la faianță”, mărturisea arhitectul Ion Mincu. Spusele sale sunt citate de Spiridon Cegăneanu în Revista “Arhitectura”, nr.1, din 1925.

Generalul Iacob Lahovary era un temut duelist, a fost erou la Vidin și la Plevna

Generalul Iacob Lahovary, om șarmant, cu statură impunătoare, militar iute la mânie (despre el se povestește că s-ar fi duelat la Cazinoul din Constanța cu Alexandru Catargiu, după ce l-a prins că trișează la cărți) a fost erou la Vidin și la Plevna, a înlocuit flintele cu cele mai moderne arme, Mannlicher calibru 6 mm, și a condus Ministerul de Război. A reorganizat infanteria, a înființat prima herghelie militară, a fost foarte iubit de soldați, a fost ministru de externe și a murit la Paris, la numai 61 de ani, de cancer la colon, în anul 1907. La înmormântarea sa a venit Principele moștenitor Ferdinand, Ferdinand cel Loial, iar Regina Elisabeta i-a adus o coroană împletită din flori de liliac. Take Ionescu, despre al cărui Palat fabulos din București am scris aici, viitor Prim Ministru al României, a ținut un discurs impresionant la Biserica Albă și “a plâns ca un copil” (ziarul “Adevărul”). Diplomații Europei au venit să-i aducă Generalului Lahovary un ultim omagiu, a fost prezent chiar și vechiul său rival, ambasadorul turc, Munir Pașa.

O casă cu friză decorativă din ceramică de inspirație italiană, cu tindă și căpriori sculptați

“ Un volum compact exprimând un plan simplu, tradiționalul plan cu tindă și camere pe o parte și cealaltă se exprimă în fațada principală printr-o simetrie clasică. Accentul central este realizat printr-o ingenioasă mutație a foișorului vechilor case de deal, într-un peron acoperit cu acces carosabil. Frizele decorative din ceramică de inspirație italiană, dispuse cu economie deasupra ferestrelor îngemănate sub steașina foișorului, ca și butonii de ceramică în timpanele arcadelor, înviorează cu un pigment cromatic masa calmă a fațadelor foarte simple. Porticul este alcătuit din colonete de lemn în care strunjirea și decorul sculptat al stâlpilor includ în aspectul general românesc, detalii de factură clasică italienească. Totul este subliniat de o streașină adâncă, cu căpriori sculptați, care anunță un motiv pe care Mincu îl va adânci mereu în lucrările sale pe temă similară: Bufetul de la Sosea, Casele Robescu de la Sinaia sau Galați”, scria Prof. Dr. Mihail Caffe, arhitectul care a elaborat un mare număr de studii și cercetări legate de probleme locuinței urbane în cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”. Mihail Caffe a publicat și volumul “Arhitectul Ion Mincu” (1960), lucrare de referință despre opera “Părintelui Arhitecturii naționale”.

Generalul Lahovary: “Voi să fiu ultima noapte în casă, așezat în patul din seră, la locul unde a fost și trupul fiului meu”

Cu doi ani înainte să moară, în anul 1905, Generalul a fost lovit de o tragedie care l-a marcat profund. Jaques Lahovary, fiul său, a murit la numai 18 ani. Era copilul in care iși pusese toate visurile de părinte. Cu durere fără margini, Generalul își scria testamentul: “Fiule iubit, cum am putut să trăiesc fără tine?”.

“ Voința mea este: să fiu înmormântat așa cum a fost iubitul meu fiu, Jacques; către dânsul mergeau ambițiile mele, lui îi aduceam omagiul onorurilor ce dobândeam. El a dispărut, nu mai voi decât nădejdea de a-l regăsi pe altă lume. Nu voi nici paradă, nici onoruri, nici catafalc, nici nimic. Voi să fiu ultima noapte în casă, așezat în patul din seră, la locul unde a fost și dânsul; serviciul să fie același ca al lui. Dricul să fie, dacă se poate, acela care l-a dus și pe dânsul la ultimul locaș. Scrisorile de înștiințare a decesului să nu cuprindă nici invitație la ceremonie, nici ora ceremoniei, în sfârșit locul în cavou l-am ales și se vor săpa pe piatra ce se închide acel loc cuvintele: Fiule iubit, cum am putut să trăiesc ..fără tine? Făcut azi, în București, 23 octombrie 1906, în deplină libertate. Semnat: General J. Lahovary”, testament publicat de “Tribuna”, februarie 1907.

“Dorința mea expresă este ca să nu fie nici o primire oficială a sicriului meu”

“Dacă s-ar întâmpla ca decesul meu să se producă fiind în străinătate, neapărat doresc ca trupul meu să fie adus, spre a fi închis în cavoul ales, însă dorința mea expresă este ca să nu fie nici o primire oficială a sicriului meu, nici pompă militară. Absolut inmormântarea prescrisă mai sus”, semnat: General J. Lahovary.

Generalul Lahovary i-a comandat lui Ion Mincu ridicarea cavoului pentru băiatul său, Jaques, o capelă în formă de bisericuță românească, monument funerar unic în România, operă care nu figurează însă pe Lista Monumentelor istorice.

După moartea Generalului, Casa Lahovary a rămas în grija familiei Cantacuzino, boierul a fost însurat de două ori, cu Elena Kretzulescu și cu Alexandrina Cantacuzino. Prof. Dr. Ioan Cantacuzino, cel care a inventat metoda “Cantacuzino” de vaccinare antiholerică, a transformat-o în spital în anii ’30. În 1932, spitalul avea 5 pavilioane, iar pavilionul 4, format din locuința Generalului, făcea parte din el.

Bustul Generalului Lahovary a fost furat, iar mormântul său, profanat

În anul 1993, cavoul familiei Lahovary de la Cimitirul Bellu a fost devastat, bustul Generalului a fost furat și de atunci urma lui s-a pierdut. Capela Familiei Lahovary se află la figura 55, în mijlocul Cimitirului Bellu, iar pe pereți se mai văd inscripțiile care amintesc de măreția Generalului: “Medalia Virtutea Militară pe câmpul de luptă”, “Steaua României în timp de resboiu”, “Mare Ofițer al Ordinului Carol I”, “Ministru de Rasboiu”, “Ministru al Afacerilor Streine”.

Bunicul lui Marian Vanghelie, “Tataia Niculae”, a fost îngropat în cavoul Lahovary, iar rămășițele Generalului au dispărut

În anul 2008, lângă blazonul familiei boierești, au apărut două cruci pentru răposații Niculae Constantin și Bojan Liana, bunicul și mătușa fostului Primar al sectorului 5 din București, Marian Vanghelie.

Marian Vanghelie a fost acuzat de” profanare de morminte”

În anul 2003, Radu Dumitru, în calitate de Șef al Administrației Cimitirelor și Crematoriilor Umane din București, a anulat actul de concesiune al descendenților familiei Lahovary. Marian Vanghelie a fost acuzat de “abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată, distrugere și profanare de morminte”. Ancheta a fost deschisă de Parchetul Judecătoriei 4 în iulie 2010, în urma unei plângeri depuse de Constantin Lahovary, descendent al Generalului. Vanghelie a promis public că va restitui cavoul, dar asta nu s-a întâmplat. Dosarul a fost închis cu soluția de “neîncepere a urmăririi penale”.

Constantin Lahovary declara atunci: “Acțiunea mea penală este o chestiune de morală: doresc să se înapoieze osemintele care au dispărut de acolo, și să se facă dreptate, pentru că numele Lahovary este terfelit”.

Marian Vanghelie: “Noi nu am intrat acolo să luăm oasele, nu știu ce au făcut cu ele”

Marian Vanghelie pentru B365: “Eu îl cumpărasem de la cineva, eu nu i-am luat cavoul lui Lahovary, a fost o procedură notarială, o formă de concesiune, nu o formă de cumpărare”.

B365: Ce s-a întâmplat cu rămășițele Generalului Iacob Lahovary, ale fiului său, ale familiei?

Marian Vanghelie: “Din ce știu eu, noi când am preluat cavoul, de asta s-a ocupat Administrația Cimitirelor, noi nu am intrat acolo să luăm osemintele, nu știu ce au făcut cu ele”.

B365: Cavoul este al familiei Vanghelie acum? Acolo se odihnește bunicul dvs?

Marian Vanghelie: “Da, acolo odihnește Tataia. Cavoul este îngrijit acum, în sensul că atunci când l-am găsit erau pomi urcați pe bisericuța aia, era dezastru, doamnă. N-am mai fost pe acolo în ultimele luni, dar ne-am ocupat să refacem acolo”.

“Sunt luate toate cavourile vechi de la Bellu, că nu puteau să stea libere”.

B365: Va fi cavoul familiei dvs? Vă vedeți acolo?

Marian Vanghelie: “ Sunâ urât. Eu l-am luat chiar când a murit Tataia. L-am cumpărat de la un privat care era rudă cu Lahovary. Dacă nu era numele meu nu se făcea atâta scandal. Dar să știți că toate cavourile care au fost pe acolo, exceptând cele noi cum e cel al lui Cataramă, au fost date în concesiune la diverse persoane. Dar nu e nimeni interesat să verifice. Sunt luate toate cavourile, că nu puteau să stea libere”.

B365: Dar nu stăteau libere. Acolo erau osemintele unor personalități. Ce s-a întâmplat cu ramășitele?

Marian Vanghelie: “E o procedură, dacă nu mă înșel oasele au fost strânse și puse într-un colț, nu mă pricep”.

B365: Rămășițele Generalului se află acum în cavoul lui Tataia?

Marian Vanghelie: “Da, doamnă, așa cred, nu știu, nu mă pricep”.

B365: Nu știți dacă e așa?

Marian Vanghelie: “Nu”.

B365: Toate cavourile vechi de la cimitirul Bellu au fost cumpărate?

Marian Vanghelie: “Da, doamnă”.

B365: Știați cine a fost Generalul Iacob Lahovary?

Marian Vanghelie: “Nu doamnă, de unde să știu, am aflat după aceea. Familia nu mai exista, nu mai era nicio problemă. Fără să vreau am aflat cine este Lahovary. S-a făcut dosar la Parchet, dar cavoul e cumpărat de noi”.

“Cavoul nu e pe numele meu că sună urât”

B365: E pe numele dvs?

Marian Vanghelie: “Nu e pe numele meu, că nu m-a interesat să fie pe numele meu. Nu m-am gândit să-mi iau cavou că sună urât, nu m-am gândit”.

“Make Bucharest Great again”, proiectul B365.ro susținut de Promenada Mall și Mega Mall, parte din grupul NEPI Rockcastle, vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York”? Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi

• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele