În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc

În străvechea mahala adunată în jurul Bisericii Precupeții Vechi, pe strada Mihai Eminescu, la numărul 151, există o casă impozantă, cu termopane – ce-i drept – transformată în pagodă chinezească. O modestă placă pe zid îi spune trecătorului atent să o descifreze că acolo a trăit și a cântat faimoasa pianista Cella Delavrancea.

Alături, în aceeași curte, o clădire monument istoric trece aproape neobservată. A fost locuința Henriettei Delavrancea-Gibory, sora Cellei Delavrancea, una dintre primele arhitecte ale țării. Astăzi, la Make Bucharest Great Again, un proiect B365.ro dedicat salvării patrimoniului orașului, două case surori depun mărturie pentru felul în care ne îngropăm trecutul și identitatea de parcă nu le-am fi avut niciodată.

Uneori, numai uneori, casele frumoase și trainic alcătuite își iau revanșa de la trecerea timpului: supraviețuiesc celor care le-au construit, le-au locuit și le-au însuflețit. Când intri însă în restaurantul chinezesc deschis la parterul casei Cellei Delavrancea, nimic nu te ajută să-ți imaginezi că acolo se întâmplau concerte de pian, reuniuni cu cele mai strălucite personalități ale Bucureștiului. Totul este modificat, recompartimentat și pare a fi made în China dintotdeauna. De altfel, și despre casa lui Luchian, transformată în băcănie cu slănină de Mangalița am scris aici.

“M-am întrebat cum ar fi trăit o asemenea făptură într-o țară normală, o țară care își prețuiește oamenii de seamă, le cultivă înzestrările și talentul”

Înainte de anul 1989, casa Cellei Delavrancea era un spațiu magic în care se respira aerul interzis al libertății. Prieten al Cellei Delavrancea, Mihai Șora își amintea într-o postare pe Facebook: “Obișnuiam să merg în casa Cellei Delavrancea, nu departe de locuința mea, pe strada Eminescu, după cum dumneaei trecea pe la mine, în Jules Michelet. Și – curios lucru – amintirile mele păstrează verva ei uluitoare, însuflețirea, umorul, inteligența – mai mult decât orice acord de pian. Cella ținea la mine și nu ezita să mi-o arate. O prietenie intelectuală, dar și un fel de atașament familial, senzitiv: mă simțea ca fiind de pe aceeași orbită, din aceleași timpuri, unul care cunoștea și respecta ceea ce ea iubise. De multe ori, stând împreună în toiul nopții, în inima unui București mohorât și fără vlagă (căci eram amândoi păsări de noapte, iar vizitele aveau loc seara, târziu), m-am întrebat cum ar fi trăit o asemenea făptură într-o țară normală, o țară care își prețuiește oamenii de seamă, le cultivă înzestrările și talentul”.

Cella Delavrancea, o artistă uriașă, prietena lui Enescu și Caragiale

Cum au fost timpurile în care a trăit și a iubit Cella Delavrancea? Fiica cea mai mare a scriitorului și fostului primar al Bucureștiului, Barbu Ștefănescu Delavrancea, s-a născut pe vremea lui Carol I, a făcut parte din cercul intim al Reginei Maria, și a supraviețuit dictaturii comuniste. Pianistă de excepție, Cella Delavrancea a fost prietenă cu Ion Luca Caragiale, Alexandru Vlahuță, Nicolae Grigorescu, Nicolae Titulescu, Brâncuși, Enescu, Rainer Maria Rilke și lista este foarte lungă, pentru că nu este personalitate marcantă a secolului XX pe care Cella Delavrancea să nu o fi cunoscut.

Frumoasă și extrem de talentată, Cella Delavrancea a cântat cu George Enescu la Castelul Peleș și a locuit o vreme în casa lui Caragiale din Berlin. I-a cântat lui Nenea Iancu până în ultima lui clipă valsuri de Chopin, ca să-i aline exilul, singurătatea și dorul de țărișoară.

Cella Delavrancea a fost căsătorită de trei ori, marea ei dragoste fiind Nae Ionescu

Pianistă, scriitoare, profesoară de pian la Conservatorul din București, pedagog cu har, Cella Delavrancea i-a avut elevi pe Nicolae Licăreț, Dan Grigore și Radu Lupu. De o frumusețe celebră în perioada interbelică, Cella Delavrancea a fost căsătorită cu diplomatul Virgil Țâlea, cu bacherul Aristide Blanc – despre al cărui palat am scris aici – și cu Philippe Lahovary. A avut o legătură pasională cu Nae Ionescu și a trăit până la vârsta de 104 ani ca să le vadă pe toate. După moartea sa, în anul 1991, moștenitorii săi au vândut casa din mahalaua Precupeții Vechi în care s-a scris istoria boemei bucureștene. Templul muzicii a devenit pagodă chinezească.

“Orașul era zgomotos în alt fel decât azi, mai pitoresc, cu precupeți care-și strigau marfa”

Din loc în loc, pe strada Mihai Eminescu, câte o casă veche neîngrijită, mai amintește de mahalaua negustorilor în care a trăit Cella Delavrancea, Precupeții Vechi. La câțiva pași de ea trecea Podul Târgului de Afară, Calea Moșilor de azi, care leagă centrul orașului de Obor.

“Orașul era zgomotos în alt fel decât azi, mai pitoresc. Precupeți, cu cobilița proptită pe umeri, purtând coșuri mari, treceau pe ulițe, în pas de buestru sacadat din cauza greutății și-și strigau marfa. Pescarul striga șalău proaspăt, șalău, șalău, în gura mare. Femeia cu lapte covăsit vocaliza ascuțit apoi dulce covăsilaa, aa, aa. Două vase de lemn rotunde și joase, cu capac, îi atârnau de cobiliță. Deschidea jumătate de capac și se zărea covăsila, în valuri mici și sidefii, scoasă, după învoială, cu lingura de lemn. Bragagii, încinși cu șorț, țînând cofa în mâna stângă, anunțau tare cu litera “r” înzecită: bragă rece, rece, bragă, rrrrece. Cel mai distins era grecul, purtând pe burtă o tavă cu zaharache, pistil (pastă presată de prune), smochine și curmale înșirate pe bețe, fisticuri într-un borcan mare”, Cella Delavrancea, Memorii, “Dintr-un secol de viață’”, Editura Eminescu, 1987.

“Casa Cellei Delavrancea nu era o casă, era o lume”

“Se poate citi clar intenția de ordonare a compoziției fațadelor, prin orizontalele bosajelor ce bordeaza casa de la soclu până la cornișa cu ornamente. Registrul superior al casei se răsfață decorativ prin casetele cu profilaturi ritmate de elementele de structură ale acoperișului, fiind îmbogățit cu motive florale și basoreliefuri în dreptul ferestrelor. S-ar putea spune că există o savuroasă justapunere între chipul riguros construit al exteriorului și fervoarea creativă pe care ne-o putem închipui că o ascunde interiorul, în vremea în care aceste spații erau însuflețite de Cella Delavrancea”, Andreea Mihaela Chircă, casedemuzicieni.ro.

Surorile Delavrancea aveau case surori în aceeași curte. Muzica și Arhitectura împărțeau același univers

În aceeași curte a restaurantului chinezesc de azi și-a proiectat locuința în anul 1925, sora Cellei, arhitecta Henrietta Delavrancea-Gibory. “Aruncând privirea în imediata apropiere, la numărul 149, descoperim în aceeași curte casa arhitectei Henrietta Delavrancea-Gibory, sora Cellei, care prin proiectarea propriei locuințe în anul 1925 oferă primele indicii încă timide despre ce va însemna direcția modernismului temperat în arhitectură, adaptată contextului românesc. Una lângă alta, muzica și arhitectura împărțeau același spațiu. Modul actual de funcționare și arhitectură casei Cellei Delavrancea au fost afectate de intervenții recente neconforme”. Andreea Mihaela Chircă, casedemuzicieni.ro.

Vilele istorice de la Eforie Nord și de la Balcic au fost proiectate de arhitecta Henrietta Delavrancea-Gibory

Henriette Delavrancea-Gibory a fost una dintrele primele femei admise la Scoala Superioară de Arhitectură din București, s-a făcut cunoscută în vremea lui Marcel Iancu și Horia Creangă și a avut o contribuție importantă la formarea școlii de arhitectură modernă românească. Printre alte bijuterii moderniste a proiectat Spitalul Fundeni, Spitalul Filantropia și a ridicat primele vile la Marea Neagră pentru protipendada Bucureștiului. Rămâne personalitatea marcantă care-a făcut din prăfuitul sat de pescari Balcic un paradis arhitectural modernist.

Patrimoniul arhitectural modernist de la Balcic, opera arhitectei Henrietta Delavrancea-Gibory

Între anii 1930-1938, Henrietta Delavrancea-Gibory a proiectat la Balcic cele mai frumoase case de vacanță pentru elitele României; unele dintre ele mai există și astăzi. A proiectat Vila Lupoaicei pentru Elena Popovici Lupu și Nae Ionescu, o locuință cochetă de vară pentru poetul Ion Pillat și pictorița Maria Pillat Brateș, Vila Balcica pentru primarul Balcicului, Octavian Moșescu, Vila Cuibul lui Roman, pentru inginerul Roman, Vila avocatului și ministrului Grigore Iunian, Vila cu terase la mare pentru Stelian Popescu, directorul ziarului Universul. Grație prieteniei pe care surorile Delavrancea o aveau cu Regina Maria, Henrietta Delavrancea-Gibory semnează pentru Majestatea Sa două pavilioane în incinta Castelului Cuibul liniștit, Pavilionul de ceai și cel al Grănicerilor.

“Cella Delavrancea era un fel de insulă suspendată peste gaura neagră a dictaturii comuniste”

În anul 1987, Cella Delavrancea a împlinit 100 de ani și a fost sărbătorită de personalitățile culturale ale Bucureștiului.

“Câteva sute de oameni adunați într-o sală de spectacole din București privind-o pe Doamna Cella cu admirație și stimă, în vremuri în care admirația pentru altcineva fusese interzisă de cuplul Ceaușescu, iar stima – cuvânt confiscat de propagandă- luase înfățișarea unui servilism grotesc. Ziua aceea de decembrie a anului 1987, când Cella Delavrancea pășea în Centenar înconjurată de artiști, de corul Madrigal, de prieteni și admiratori, pare astăzi neverosimilă; era un fel de insulă suspendată peste gaura neagră a dictaturii comuniste. Ceva cu totul neobișnuit s-a întâmplat atunci când Doamna Cella a urcat pe scenă, s-a așezat la pian, a rostit câteva cuvinte, apoi a început să cânte, însoțită de tandrețea, de mâinile și atenția grijulie a fostului ei ucenic, Dan Grigore. Atunci toți cei aflați în sală au respirat aerul curat al libertății”, își amintește Mihai Șora.

Dar toate acestea fac parte dintr-un trecut pe care puțini îl mai cunosc sau îl mai recunosc. Casele surorilor Delavrancea ar fi meritat un alt destin, o destinație culturală, un loc din care să ne inspirăm, sa învățăm. Însă rața pe plită în sos chinezesc care ne caracterizează prezentul și-a spus ultimul cuvânt în mahalaua negustorilor, Precupeții Vechi.

„Make Bucharest Great again”vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele