În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc

04 mai 2022
18073 Afișari
În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea bucureștenii mănâncă furnici în copac; Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc

În străvechea mahala adunată în jurul Bisericii Precupeții Vechi, pe strada Mihai Eminescu, la numărul 151, există o casă impozantă, cu termopane – ce-i drept – transformată în pagodă chinezească. O modestă placă pe zid îi spune trecătorului atent să o descifreze că acolo a trăit și a cântat faimoasa pianista Cella Delavrancea.

Alături, în aceeași curte, o clădire monument istoric trece aproape neobservată. A fost locuința Henriettei Delavrancea-Gibory, sora Cellei Delavrancea, una dintre primele arhitecte ale țării. Astăzi, la Make Bucharest Great Again, un proiect B365.ro dedicat salvării patrimoniului orașului, două case surori depun mărturie pentru felul în care ne îngropăm trecutul și identitatea de parcă nu le-am fi avut niciodată.

cella, delavrancea
Foto Antoaneta Dohotariu.

Uneori, numai uneori, casele frumoase și trainic alcătuite își iau revanșa de la trecerea timpului: supraviețuiesc celor care le-au construit, le-au locuit și le-au însuflețit. Când intri însă în restaurantul chinezesc deschis la parterul casei Cellei Delavrancea, nimic nu te ajută să-ți imaginezi că acolo se întâmplau concerte de pian, reuniuni cu cele mai strălucite personalități ale Bucureștiului. Totul este modificat, recompartimentat și pare a fi made în China dintotdeauna. De altfel, și despre casa lui Luchian, transformată în băcănie cu slănină de Mangalița am scris aici.

casa, cella, delavrancea
Casa Cella Delavrancea de pe Strada Eminescu a devenit restaurant chinezesc. Foto Antoaneta Dohotariu.

M-am întrebat cum ar fi trăit o asemenea făptură într-o țară normală, o țară care își prețuiește oamenii de seamă, le cultivă înzestrările și talentul”

Înainte de anul 1989, casa Cellei Delavrancea era un spațiu magic în care se respira aerul interzis al libertății. Prieten al Cellei Delavrancea, Mihai Șora își amintea într-o postare pe Facebook: “Obișnuiam să merg în casa Cellei Delavrancea, nu departe de locuința mea, pe strada Eminescu, după cum dumneaei trecea pe la mine, în Jules Michelet. Și – curios lucru – amintirile mele păstrează verva ei uluitoare, însuflețirea, umorul, inteligența – mai mult decât orice acord de pian. Cella ținea la mine și nu ezita să mi-o arate. O prietenie intelectuală, dar și un fel de atașament familial, senzitiv: mă simțea ca fiind de pe aceeași orbită, din aceleași timpuri, unul care cunoștea și respecta ceea ce ea iubise. De multe ori, stând împreună în toiul nopții, în inima unui București mohorât și fără vlagă (căci eram amândoi păsări de noapte, iar vizitele aveau loc seara, târziu), m-am întrebat cum ar fi trăit o asemenea făptură într-o țară normală, o țară care își prețuiește oamenii de seamă, le cultivă înzestrările și talentul”.

cella, delavrancea, portret
Cella Delavrancea a trăit până la vârsta de 104 ani. S-a născut in timpul Regelui Carol I si a supraviețuit dictaturii comuniste. Foto credit Arhiva Radio România.
interior, restaurant, chinezesc, casa, cella, delavrancea
Noul locatar al casei Cellei Delavrancea. Foto Antoaneta Dohotariu.

Cella Delavrancea, o artistă uriașă, prietena lui Enescu și Caragiale

Cum au fost timpurile în care a trăit și a iubit Cella Delavrancea? Fiica cea mai mare a scriitorului și fostului primar al Bucureștiului, Barbu Ștefănescu Delavrancea, s-a născut pe vremea lui Carol I, a făcut parte din cercul intim al Reginei Maria, și a supraviețuit dictaturii comuniste. Pianistă de excepție, Cella Delavrancea a fost prietenă cu Ion Luca Caragiale, Alexandru Vlahuță, Nicolae Grigorescu, Nicolae Titulescu, Brâncuși, Enescu, Rainer Maria Rilke și lista este foarte lungă, pentru că nu este personalitate marcantă a secolului XX pe care Cella Delavrancea să nu o fi cunoscut.

cella, delavrancea, si, caragiale
Cella Delavrancea si Caragiale la Berlin.

Frumoasă și extrem de talentată, Cella Delavrancea a cântat cu George Enescu la Castelul Peleș și a locuit o vreme în casa lui Caragiale din Berlin. I-a cântat lui Nenea Iancu până în ultima lui clipă valsuri de Chopin, ca să-i aline exilul, singurătatea și dorul de țărișoară.

Cella Delavrancea a fost căsătorită de trei ori, marea ei dragoste fiind Nae Ionescu

Pianistă, scriitoare, profesoară de pian la Conservatorul din București, pedagog cu har, Cella Delavrancea i-a avut elevi pe Nicolae Licăreț, Dan Grigore și Radu Lupu. De o frumusețe celebră în perioada interbelică, Cella Delavrancea a fost căsătorită cu diplomatul Virgil Țâlea, cu bacherul Aristide Blanc – despre al cărui palat am scris aici – și cu Philippe Lahovary. A avut o legătură pasională cu Nae Ionescu și a trăit până la vârsta de 104 ani ca să le vadă pe toate. După moartea sa, în anul 1991, moștenitorii săi au vândut casa din mahalaua Precupeții Vechi în care s-a scris istoria boemei bucureștene. Templul muzicii a devenit pagodă chinezească.

interior, casa, cella, delavrancea,
Templul muzicii este astăzi restaurant chinezesc. A fost vreodată aici un pian? Foto Antoaneta Dohotariu.
casa, cella, delavrancea
Casa Cella Delavrancea in prezent. Foto Antoaneta Dohotariu.
Orașul era zgomotos în alt fel decât azi, mai pitoresc, cu precupeți care-și strigau marfa”

Din loc în loc, pe strada Mihai Eminescu, câte o casă veche neîngrijită, mai amintește de mahalaua negustorilor în care a trăit Cella Delavrancea, Precupeții Vechi. La câțiva pași de ea trecea Podul Târgului de Afară, Calea Moșilor de azi, care leagă centrul orașului de Obor.

Orașul era zgomotos în alt fel decât azi, mai pitoresc. Precupeți, cu cobilița proptită pe umeri, purtând coșuri mari, treceau pe ulițe, în pas de buestru sacadat din cauza greutății și-și strigau marfa. Pescarul striga șalău proaspăt, șalău, șalău, în gura mare. Femeia cu lapte covăsit vocaliza ascuțit apoi dulce covăsilaa, aa, aa. Două vase de lemn rotunde și joase, cu capac, îi atârnau de cobiliță. Deschidea jumătate de capac și se zărea covăsila, în valuri mici și sidefii, scoasă, după învoială, cu lingura de lemn. Bragagii, încinși cu șorț, țînând cofa în mâna stângă, anunțau tare cu litera “r” înzecită: bragă rece, rece, bragă, rrrrece. Cel mai distins era grecul, purtând pe burtă o tavă cu zaharache, pistil (pastă presată de prune), smochine și curmale înșirate pe bețe, fisticuri într-un borcan mare”, Cella Delavrancea, Memorii, “Dintr-un secol de viață’”, Editura Eminescu, 1987.

biserica, precupetii, vechi
Biserica Precupeții vechi se afla peste drum de casa Cellei Delavrancea. Foto Antoaneta Dohotariu.
teren, viran, demolari, casa, cella, delavrancea
Mahalua Precupetii Vechi, zonă centrală vânată de dezvoltatorii imobiliari. Foto Antoaneta Dohotariu.
Casa Cellei Delavrancea nu era o casă, era o lume”

Se poate citi clar intenția de ordonare a compoziției fațadelor, prin orizontalele bosajelor ce bordeaza casa de la soclu până la cornișa cu ornamente. Registrul superior al casei se răsfață decorativ prin casetele cu profilaturi ritmate de elementele de structură ale acoperișului, fiind îmbogățit cu motive florale și basoreliefuri în dreptul ferestrelor. S-ar putea spune că există o savuroasă justapunere între chipul riguros construit al exteriorului și fervoarea creativă pe care ne-o putem închipui că o ascunde interiorul, în vremea în care aceste spații erau însuflețite de Cella Delavrancea”, Andreea Mihaela Chircă, casedemuzicieni.ro.

intrare, in casa, cellei, delavrancea
Intrarea in casa Cellei Delavrancea. Foto Antoaneta Dohotariu.
Surorile Delavrancea aveau case surori în aceeași curte. Muzica și Arhitectura împărțeau același univers

În aceeași curte a restaurantului chinezesc de azi și-a proiectat locuința în anul 1925, sora Cellei, arhitecta Henrietta Delavrancea-Gibory. Aruncând privirea în imediata apropiere, la numărul 149, descoperim în aceeași curte casa arhitectei Henrietta Delavrancea-Gibory, sora Cellei, care prin proiectarea propriei locuințe în anul 1925 oferă primele indicii încă timide despre ce va însemna direcția modernismului temperat în arhitectură, adaptată contextului românesc. Una lângă alta, muzica și arhitectura împărțeau același spațiu. Modul actual de funcționare și arhitectură casei Cellei Delavrancea au fost afectate de intervenții recente neconforme”. Andreea Mihaela Chircă, casedemuzicieni.ro.

casa, henrietta, delavrancea
Casa proiectată de Henrietta Delavrancea pentru ea se afla in aceeasi curte cu clădirea in care a locuit Cella Delavrancea. Foto credit Bucurestiul meu drag.
casa, henrietta, delavrancea
Casa in care a locuit arhitecta Henrietta Delavrancea. Foto credit Revista de Arhitectura1906.
casa, henrietta, delavrancea
Curtea surorilor Delavrancea si detaliu din casa Henriettei Delavrancea. Foto Antoaneta Dohotariu.
Vilele istorice de la Eforie Nord și de la Balcic au fost proiectate de arhitecta Henrietta Delavrancea-Gibory

Henriette Delavrancea-Gibory a fost una dintrele primele femei admise la Scoala Superioară de Arhitectură din București, s-a făcut cunoscută în vremea lui Marcel Iancu și Horia Creangă și a avut o contribuție importantă la formarea școlii de arhitectură modernă românească. Printre alte bijuterii moderniste a proiectat Spitalul Fundeni, Spitalul Filantropia și a ridicat primele vile la Marea Neagră pentru protipendada Bucureștiului. Rămâne personalitatea marcantă care-a făcut din prăfuitul sat de pescari Balcic un paradis arhitectural modernist.

henrietta, delavrancea
Henriette Delavrancea-Gibory a fost una dintrele primele femei admise la Scoala Superioară de Arhitectură din București. Foto credit Muzeul Țăranului Român.
balcic, pavilionul, granicerilor
Pavilionul Grănicerilor de la Balcic, proiectat de Henrietta Delavrancea-Gibory.
Patrimoniul arhitectural modernist de la Balcic, opera arhitectei Henrietta Delavrancea-Gibory

Între anii 1930-1938, Henrietta Delavrancea-Gibory a proiectat la Balcic cele mai frumoase case de vacanță pentru elitele României; unele dintre ele mai există și astăzi. A proiectat Vila Lupoaicei pentru Elena Popovici Lupu și Nae Ionescu, o locuință cochetă de vară pentru poetul Ion Pillat și pictorița Maria Pillat Brateș, Vila Balcica pentru primarul Balcicului, Octavian Moșescu, Vila Cuibul lui Roman, pentru inginerul Roman, Vila avocatului și ministrului Grigore Iunian, Vila cu terase la mare pentru Stelian Popescu, directorul ziarului Universul. Grație prieteniei pe care surorile Delavrancea o aveau cu Regina Maria, Henrietta Delavrancea-Gibory semnează pentru Majestatea Sa două pavilioane în incinta Castelului Cuibul liniștit, Pavilionul de ceai și cel al Grănicerilor.

balcic, henrietta, delavrancea
Vilă la Balcic proiectată de Henrietta Delavrancea-Gibory. Foto credit Muzeul Țăranului Român.
vila, balcic, henrietta, delavrancea
Vilă la Balcic proiectată de Henrietta Delavrancea-Gibory. Foto credit Muzeul Țăranului Român.
Cella Delavrancea era un fel de insulă suspendată peste gaura neagră a dictaturii comuniste”

În anul 1987, Cella Delavrancea a împlinit 100 de ani și a fost sărbătorită de personalitățile culturale ale Bucureștiului.

Câteva sute de oameni adunați într-o sală de spectacole din București privind-o pe Doamna Cella cu admirație și stimă, în vremuri în care admirația pentru altcineva fusese interzisă de cuplul Ceaușescu, iar stima – cuvânt confiscat de propagandă- luase înfățișarea unui servilism grotesc. Ziua aceea de decembrie a anului 1987, când Cella Delavrancea pășea în Centenar înconjurată de artiști, de corul Madrigal, de prieteni și admiratori, pare astăzi neverosimilă; era un fel de insulă suspendată peste gaura neagră a dictaturii comuniste. Ceva cu totul neobișnuit s-a întâmplat atunci când Doamna Cella a urcat pe scenă, s-a așezat la pian, a rostit câteva cuvinte, apoi a început să cânte, însoțită de tandrețea, de mâinile și atenția grijulie a fostului ei ucenic, Dan Grigore. Atunci toți cei aflați în sală au respirat aerul curat al libertății”, își amintește Mihai Șora.

centenar, cella, delavrancea
„Ziua aceea de decembrie a anului 1987, când Cella Delavrancea pășea în Centenar înconjurată de artiști, de corul Madrigal, de prieteni și admiratori, pare astăzi neverosimilă”. Sursa imaginii: Facebook/ Marilena Rotaru.

Dar toate acestea fac parte dintr-un trecut pe care puțini îl mai cunosc sau îl mai recunosc. Casele surorilor Delavrancea ar fi meritat un alt destin, o destinație culturală, un loc din care să ne inspirăm, sa învățăm. Însă rața pe plită în sos chinezesc care ne caracterizează prezentul și-a spus ultimul cuvânt în mahalaua negustorilor, Precupeții Vechi.

casa, eminescu, cella
Vis a vis de casa Cellei Delavrancea o vila in stil neoromânesc aminteste de mareția mahalalei precupeților. Foto Antoaneta Dohotariu.

„Make Bucharest Great again”vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

 

 

Cookies