În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare

30 mart. 2022
15950 Afișari
În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare | Foto: Antoaneta Dohotariu, B365.ro

Patrimoniul arhitectural al Bucureștiului înseamnă și clădirile istorice din Grădina Botanică, ansamblu monument istoric. Printre ele, stă și astăzi în picioare prima seră din București, astăzi unică în lume, construită sub îndrumarea arhitectului peisagist belgian Louis Fuchs, între anii 1889-1891. A trecut prin două războaie mondiale, a fost închisă cu anii în timpul comunismului și a fost redeschisă în 2011, după 35 de ani de uitare. Astăzi, la Make Bucharest Great Again, un proiect B365.ro dedicat patrimoniului orașului, imagini din sera care uimea Bucureștiul pe la 1900, cu orhideele și palmierii ei din altă lume.

sera, gradina, botanica
Sera construită în anul 1891 în Grădina Botanică din București a fost parțial reabilitată; este unică în lume și are nevoie de finanțări ca să fie adusă la strălucirea inițială. Foto credit Gradina-Botanică.unibuc.ro.

Sera proiectată de arhitectul peisagist belgian Louis Fuchs, între anii 1889-1891, a rezistat trupelor germane de ocupație, care au fost campate în sanctuarul naturii din București, în timpul primului război mondial.

Sera construită în anul 1891 în Grădina Botanică din București a fost parțial reabilitată; este unică în lume și are nevoie de finanțări ca să fie adusă la strălucirea inițială

Trupele Feldmareșalului August von Mackensen au stat în Grădina Botanică timp de doi ani. Mi le imaginez sub castanii din Grădina Italiană, proiectată în anul 1935 de arhitectul Octav Doicescu , și nu cred că soldații aveau chef să ude plantele din seră cu gamela. Iarna, sigur nu făceau focul sub palmieri, numai de palmierii noștri nu le ardea. Proiectul de amenajare peisagistica semnat de Octav Doicescu a venit la câțiva ani dupa camparea trupelor germane. Octav Doicescu a reamenajat o parte din parterul grădinii și a inclus în plan aliniamentul de castani, plantat în jurul anului 1900. Mai putem vedea și astazi castanii centenari din parc. Și a fost noapte și s-a făcut zi în Grădina Botanică, iar după terminarea războiului, natura a renăscut, așa cum se întâmplă întotdeauna.

gradina, italiana, interbelic, gradina, botanica
Octav Doicescu a reamenajat o parte din parterul grădinii și a inclus în plan aliniamentul de castani, plantat în jurul anului 1900. Foto credit Arhiva Arhitect Liliana Chiaburu.
sera, veche, gradina, botanica
Sera domnului Fuchs a fost parțial reabilitată. Foto Antoaneta Dohotariu.

Într-o neagră zi de marți, în anul 1944, 94 de bombe au fost aruncate peste Grădina Botanică

În perioada interbelică, Grădina Botanică a cunoscut o prefacere prin proiectele edilitare conduse de primarii de atunci ai Bucureștilor, Dem I Dobrescu și Al Donescu. Numai că, după pace, a venit război. Din nou.

harta, bombelor, gradina, botanica
Hart bombelor care au lovit Grădina Botanica in ziua de 4 aprilie, 1944. Foto credit Arhitect Liliana Chiaburu.

Sera construita în stil victorian a scăpat doar cu geamurile sparte, deși proiectilele au căzut foarte aproape de plantele tropicale

Marți, 4 aprilie 1944, într-o zi senină de primăvară, la ora 13.30, bucureștenii au simțit că războiul a venit peste casele și viata lor, deși linia frontului se afla la câteva sute de kilometri distanță. În București au început să sune alarmele. Atacul a fost executat de 313 de bombardiere americane, escortate de 119 de avioane de vânătoare. Obiectivul lor principal era Gara de Nord, iar peste Grădina Botanică au căzut 94 de bombe. 860 de tone de bombe a primit Bucureștiul în acea zi neagră de marți. Au murit 2.942 de bucureșteni și peste 2400 au fost răniți. În timp ce salva colecțiile din Herbar, botanistul Aurelian Vlădescu a fost lovit de o schijă la cap și a murit. Astăzi este Eroul Grădinii Botanice.

vladescu, erou, gradina, botanica
În timp ce salva colecțiile din Herbar, botanistul Aurelian Vlădescu a fost lovit de o schijă la cap și a murit. Astăzi este Eroul Grădinii Botanice. Foto Antoaneta Dohotariu.

Sera belgiană a scăpat doar cu geamurile sparte, deși proiectilele au căzut foarte aproape de plantele tropicale. Conductele cu apă au fost distruse, iar din cele 700.000 de planșe ale herbarului au fost salvate numai 200.000. În prezent au intrat într-un amplu proces de digitalizare, voi reveni cu acest subiect.

sera, veche, gradina, botanica
O parte din clădirea serei are nevoie de restaurare si reabilitare. Foto Antoaneta Dohotariu.
sera, veche
O parte din clădirea serei are nevoie de restaurare si reabilitare. Foto Antoaneta Dohotariu.

Serele cu plante exotice erau la modă în reședintele boierești de la început de secol XX

Dar să ne întoarcem la începuturile serei domnului Fuchs, astăzi unicat în lume. În anul 1891, în Grădina Botanică, bucureștenii puteau să vadă în seră plante tropicale, nemaiîntâlnite. Astăzi dai o fugă până în Madeira cu avionul și vezi plantații întregi de bananieri. Orhideele au devenit plante banale de apartament. Dar pe atunci, în București, numai protipendada avea în case plante exotice, portocali și lămâi; era la modă să te bucuri de o seră cu plante exotice, ținea de reprezentare și prestigiu.

sera, gradina, botanica
Bucureștenii puteau să vadă o plantă care se află și astăzi în centrul pavilionului. Podocarpus neriifolius are peste o sută de ani. Foto Antoaneta Dohotariu.

De pildă, reședința Casei Macca, din aproprierea Căii Victoriei avea lift, încălzire centrală și trei sere, două la parter și una la etaj, realizate încă din anul 1891. Despre consolidarea și restaurarea Casei Macca am scris aici. Palatul lui Take Ionescu, finalizat în anul 1897, după planurile arhitectului elvețian Louis Blanc avea o seră uimitoare, ba chiar și o grădină zoologică în curte. Despre Palat am scris aici.

sera, veche, gradina, botanica
Sera construită în anul 1891 în Grădina Botanică din București a fost parțial reabilitată; este unică în lume și are nevoie de finanțări ca să fie adusă la strălucirea inițială. Foto credit Gradina-Botanică.unibuc.ro.
sera, gradina, botanica
Sera domnului Fuchs. Foto Antoaneta Dohotariu.
sera, veche, gradina, botanica
Sera domnului Fuchs. Foto: Antoaneta Dohotariu.
Prof Dr Paulina Anastasiu este Directorul Grădinii Botanice din București: Sera este unică și este cea mai veche în picioare”

B365.ro: Ce plante exotice puteau să admire bucureștenii în sera proiectată de arhitectul Fuchs, la început de secol XX?

Prof Dr Paulina Anastasiu: “Sera este unică și este cea mai veche în picioare. Au mai fost sere în București, dar nu de amploarea acesteia și nu s-au păstrat. Bucureștenii puteau să vadă o plantă care se află și astăzi în centrul pavilionului. Podocarpus neriifolius, o plantă de origine asiatică, este copacul din centrul pavilionului, cel care are frunzele mai late. Curios este faptul că se înrudește cu bradul, n-ai zice însa când îi vezi frunzele. Probabil că bucureștenii vedeau palmieri și admirau orhidee, avem câteva fotografii cu orhidee din acea vreme. Din păcate, toate fișierele au ars în bombardamentele din anul 1944, mai avem doar câteva fotografii în care vedem palmieri și orhidee. În fața serelor erau niște plante de iuca foarte frumoase, exista o peluză largă cu trandafiri și iuca”.

sera, gradina, botanica
Grădina Botanică la inceput de secol XX. Grădinarii de altădată. Foto credit Gradina-Botanică.unibuc.ro.
sera, gradina, botanica
Pavilionul central adăposteste plante tropicale. Foto Antoaneta Dohotariu.

Grație prieteniei dintre medicul și naturalistul Dimitrie Brândză și arhitectul peisagist Louis Fuchs, între anii 1889-1891 este ridicată sera pe o suprafață de 760 de mp. Arhitectura ei victoriană, asemănătoare cu cea a serelor din Liege, reprezintă o îmbinare a metalului cu sticla. Sera din Liege a fost bombardată în timpul celui de-al doilea război mondial și a fost total distrusă. Numai sora ei din București a mai rămas pe lume.

Pavilionul central adăposteste plante tropicale. Foto Antoaneta Dohotariu.
Louis Fuchs, arhitectul peisagist care-a amenajat cele mai spectaculoase parcuri și grădini din Belgia

Louis Fuchs (1818 – 1904) a fost un faimos arhitect peisagist german care a devenit unul dintre cei mai importanți trei arhitecți belgieni de grădini și parcuri în secolul al XIX-lea. A fost student al arhitectului peisagist Maximilian Friedrich Weyhe (1775–1846) și a lucrat ca grădinar șef pentru contele d’Ansembourg din Neubourg. În anul 1843 a venit în Belgia la cererea familiei ducilor de Arenberg pentru care a proiectat parcurile Heverlee și Enghien.În anul 1846, Fuchs a oferit Bruxelles-ului un minunat parc lângă Pădurea Soniană: Bois de la Cambre. Arhitectul peisagist a realizat proiecte pentru numeroase grădini și parcuri ale castelelor din Belgia. În 1861, Louis Fuchs a fost rugat de regele belgian Leopold al II-lea să proiecteze Parcul Leopold din principala stațiune de pe litoral, Ostenda.

Sera domnului Fuchs, clădire monument istoric. Foto Antoaneta Dohotariu.
sera
Paradis. Foto Antoaneta Dohotariu.
Sera veche cuprindea mai multe compartimente dedicate plantelor tropicale și subtropicale

Sera proiectată de domnul Fuchs în București a fost utilizată drept loc de expoziție până în anul 1976, când a fost deschis pentru public noul complex de sere, destinat expunerii colecțiilor de plante exotice. Sera domnului Fuchs cuprindea mai multe compartimente dedicate plantelor tropicale și subtropicale, mediteraneene și suculente. În perioada 2008-2014 complexul de sere al Grădinii Botanice a beneficiat de câteva lucrări de reabilitare realizate atât cu fonduri bugetare, cât și cu sprijinul Biroului pentru Contribuție Elvețiană, fondul Elvețian de Contrapartidă, și al Alpha Bank.

sera
Sera domnului Fuchs rezistă din anul 1891 in Bucuresti. Foto Antoaneta Dohotariu.
sera
Sera domnului Fuchs rezistă din anul 1891 in Bucuresti. Foto Antoaneta Dohotariu.
Urmează să realibilitam și restul construcției, nu știu dacă anul acesta vom putea să începem lucrările”

Prof Dr Paulina Anastasiu: “A fost reabilitat pavilionul central și punctul termic și am executat lucrări de întreținere și de reparații, acolo unde a fost cazul. De asemenea, s-a realizat studiul de fezabilitate și proiectul tehnic pentru lucrările pe care le așteptăm. Urmează să reabilitam și restul construcției, nu știu dacă anul acesta vom putea să începem lucrările. Până atunci, am reparat ochiurile de geam sparte, am făcut tot ce puteam face cu intervenții minime, pentru că sera este monument și nu avem voie să facem intervenții mari. Suntem ansamblu monument istoric și nu putem face lucrări fără aprobări de la Ministerul Culturii. În acest moment căutăm surse de finanțare. Grădinile universitare nu primesc o finanțare directă de la stat, nu au un buget, putem accesa niște fonduri prin Fondul de Dezvoltare Instituțională de la Ministerul Invățământului, însă suma este destul de mică”.

flori, gradina, botanica
Paradisul din mijlocul Bucurestilor. Foto Antoaneta Dohotariu.
Pavilionul central din seră a fost gândit ca un colț de pădure tropicală în mijlocul Bucureștiului

În anul 2011, batrăna seră a domnului Fuchs s-a redeschis după 35 de ani. Pavilionul a fost gândit ca un colț de pădure tropicală în mijlocul Bucureștiului, cu material didactic viu, foarte util studenților care studiază biologia. Puteți vedea și voi exemplarul de Podopcarpus Neriifolius– care are peste 120 de ani- și alte exemplare de plante centenare care au rezistat timpului.

Foto Antoaneta Dohotariu.
Doamna care este Grădina Botanică începe să nu mai arate așa de bătrână, ci să fie pur și simplu o doamnă frumoasă”

Este un monument istoric de mare valoare. Să ne gândim că Arghezi, Caragiale, Dan Barbilian s-au putut plimba prin această seră cu palmieri și alte plante tropicale, însă generațiile următoare n-au mai putut să o viziteze. Acum se redeschide această parte din sera veche, care a necesitat reparații extinse, în respectul arhitecturii originare. Doamna care este Grădina Botanică începe să nu mai arate așa de bătrână, ci să fie pur și simplu o doamnă frumoasă”, a spus rectorul din anul 2011 al Universității din București, Prof Univ Dr Ioan Pânzaru.

Să ne bucurăm de pace, asta e ideea până la urmă.

„Make Bucharest Great again”, proiectul B365.ro susținut de Promenada Mall și Mega Mall, parte din grupul NEPI Rockcastle, vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

 

Cookies