În București au pornit 33 de “motorașe” care vor schimba orașul. Ce-o să se întâmple, de pildă, pe Calea Victoriei și în Grădina Botanică

Premianții concursului “București RE: imaginat” ne spun cum vor face ca orașul să fie mai prietenos cu cei care trăiesc în el. La sfârșitul anului 2021, ARCUB a făcut un apel către toți cei care iubesc Bucureștiul și vor să facă ceva concret ca să dea viață spațiilor moarte din oraș. I-au încurajat să vină cu idei de impact care pot crește calitatea vieții în București. La sfârșitul lunii februarie, o comisie de evaluare compusă din arhitecți și experți în politici publice culturale a anunțat câștigătorii concursului: 33 de bucureșteni creativi vor să schimbe cu proiectele lor capitala, să ne reconecteze cu orașul. Cum o vor face, mai jos.

Poate că proiectele mici nu pot înlocui marile proiecte și politicile publice care lipsesc pe ici pe colo cu desăvârșire din București, dar cineva trebuia să înceapă ceva, de undeva. Iată câteva dintre ideile câștigătoare ale concursului București RE: imaginat, organizat de ARCUB. Bogdan Mihalache cu proiectul “Inserții verzi în spații gri” își propune să reamenajeze platforma betonată din apropierea Bibliotecii Naționale și “transformarea acesteia într-un spațiu verde prin regenerarea vegetației și atragerea faunei”.

Idei mici pentru un oraș mare, neîngrijit și uneori disprețuit de proprii săi locuitori

“Ferentari, cartier muncitoresc” este ideea lui Adrian Șchiop care vrea “să schimbe percepția asupra faimosului cartier ghetou într-un cartier care păstrează elementele culturii muncitorești din interbelic și, mai ales, din socialism”. “Arde’i”, inițiativa Grupului Salamandre, este “un proiect pilot de dezvoltare și activare a comunității în jurul Parcului Tei, campanie de reciclare și pregătirea unei expoziții din materiale reciclate” .

Andrei Bîrsan va fotografia eroii anonimi ai orașului, pe cei care care asigură funcționarea orașului

“Acești oameni minunați și Bucureștiul nostru drag” îi aparține lui Andrei Bîrsan, despre care am mai scris aici. Andrei Bîrsan: “Este dedicat eroilor anonimi ai orașului, oameni necunoscuți care asigura din umbră funcționarea normală a Bucureștiului, în iernile geroase sau în verile toride și la orice oră din zi și din noapte: șoferi de autobuz, electricieni, instalatori care repară țevile sparte, voluntari care prepară mâncare pentru oamenii străzii, iubitorii de animale, preoții din bisericile de cartier, pompieri sau curieri”. Andrei Bîrsan va crea o bază de date de imagini cu acești eroi invizibili, imagini care vor face obiectul unei expoziții de fotografie și al unui album foto on line.

Grădina Botanică va deveni o “grădină civică” prin reamenajarea spațiului verde

Pe locul I se află “Noua Grădina Botanică”, autor Claudiu Cobilanschi, cel care a venit cu un proiect de regenerare simbolică a parcului Grozăvești. “Aflat într-o zonă intens circulată de mașini, oaza verde înconjurată de șosele urmează să fie reoferită cetățenilor prin amenajarea spațiului ca o nouă grădină botanică și prin organizarea unor activități de conectare afectivă cu acest spațiu public”.

Pe locul II iată proiectul “Cu Institutul Blecher prin București. Extindere în zonele cultural-periferice ale orașului”. Autor, Claudiu Komartin. “Clubul de lectură Institutul Blecher a devenit, în ultimii zece ani, unul dintre cele mai frecventate evenimente de literatură contemporană din București și un vector de promovare eficientă a poeziei și prozei în spațiul public”. În cele 238 de ediții, peste 500 de scriitori au citit în zone culturale de periferie și vor continua să o facă.

Poetul Mugur Grosu vrea să aducă poezia pe Calea Victoriei și să schimbe bolarzii urâți printr-un traseu cultural inspirat

Pe locul III se află „Podul Mogoșoaiei 2.0”. “Proiectul propune definirea unui traseu cultural pe cea mai veche arteră a Capitalei, străvechiul Pod al Mogoșoaiei, și recuperarea valenței sale istorice și culturale prin intervenții minimale, durabile și adecvate la contextul urban. Punerea în valoare a unor repere culturale majore din centrul orașului se va face prin instalarea pe bolarzii de pe Calea Victoriei a unor plăcuțe cu versuri ale unor poeți români în zona care marchează accesul spre MNLR (Podul poeziei), iar în segmentul din dreptul MNAR (Podul Artei) prin instalarea unor plăcuțe cu detalii ale celor mai prețioase lucrări de artă din patrimoniul european al muzeului.

Curatoriatul și implementarea proiectului vor fi realizate de grupul de creație și dialog interdisciplinar „unu unu unu invers unu”, compus din Mugur Grosu (segmentul „Podul poeziei”) și artista Lumi Mihai (segmentul „Podul artei”).

Mugur Grosu: “Anul trecut am avut țăcăneala să candidez la un concurs de idei culturale pentru București și am avut surpriza să aflu că alții au avut țăcăneala să premieze ideea, și încă cu locul patru din 33 de premianți. Așa că încep caznele pentru implementarea ideilor – dacă se vor găsi bani, chiar de anul acesta. În linii mari, este vorba despre activarea “bolarzilor” de pe Calea Victoriei pentru definirea unui traseu cultural. În faza pilot, propusă de mine, vom avea poezie gravată pe plăcuțele de metal lipite în plan orizontal pe bolarzii din zona care marchează accesul dinspre Muzeul Național al Literaturii Române, și Artă- în fațA Muzeului Național de Artă al româniei, ideea fiind ca toată Calea Victoriei să fie marcată astfel”, a scris poetul Mugur Grosu pe pagina sa de facebook.

Pe linia lui 178 vom accesa de pe telefonul mobil poveștile celor din cartierele prin care trece autobuzul

“Pe linia lui 178”, de Anamaria Prăvicencu și Vasile Leac, este un proiect de documentare sonoră a unei zone din București ce urmărește traseul autobuzului 178. Autorii propun un dialog indirect între bucureștenii din Militari, Crângași, Basarab, Gara de Nord, Berzei, Piața Matache și Centrul Bucureștiului – Grădina Cișmigiu – Sala Palatului, prin înregistrarea și redarea către public a poveștilor lor în autobuzele 178 sub formă de coduri QR imprimate pe stickere ilustrate. Piesele sonore vor fi urcate pe o platforma online, Soundcloud, iar linkurile pot fi deschise cu telefoanele smart.

“București RE: imaginat, un instrument de susținere și implicare a artiștilor și a altor persoane fizice din comunitatea creativă, active în dezvoltarea orașului”

Pentru anul 2022, ARCUB a lansat proiectul București RE: imaginat, “un apel de idei de proiecte culturale adaptate nevoilor și contextului actual al capitalei, un instrument de susținere și implicare a artiștilor și a altor persoane fizice din comunitatea creativă, active în dezvoltarea orașului”. Valoarea totală a fondului se ridică la suma de 186.500 lei, care va putea fi alocată unui număr maxim de 35 de idei de activare socială.Fiecare idee selectată va primi o bursă în valoarea de 5000 lei net. Programul se desfăşoară cu sprijinul Direcţiei Cultură, Învăţământ, Turism din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti, în parteneriat cu Fundația The Institute, DC Communication SRL, Filiala Teritorială Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România, Nod Makerspace, Zeppelin, Attila Kim Architects şi Insula 42. 

Aici, pe platforma B365.ro, un site dedicat exclusiv celor care trăiesc, muncesc și visează în București, o să vă prezentăm toate ideile care pot transforma orașul pe care îl merităm.