IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții

17 aug. 2022
20189 Afișari
IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții
Aversa și IMGB, ultimii dinozauri din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții. Foto credit Alex Iacob, reptilianul.ro

La începutul anului 2021 era pusă la pământ prima hală a Uzinelor IMGB, pentru ca la sfârșitul lunii iulie 2022 să înceapă și demolarea Fabricii Aversa, aflată lângă Piața Obor, cu o istorie neîntreruptă de 150 de ani.

Cu toate protestele arhitecților și ale ONG-urilor, clădirile cu valoare istorică, tehnică și arhitecturală au fost distruse. Din platforma industrială Obor, doar fabrica de pompe Aversa a mai rezistat până la mijlocul lunii iulie 2022, când a început sfârșitul ei. Pe terenul generos al fostei uzine – teren de 10 hectare – se vor ridica blocuri cu până la 25 de etaje. Practic, vom avea zgârie-nori la Piața Obor.

Astăzi la Make Bucharest Great Again, un proiect B365.ro dedicat protejării și salvării patrimoniului orașului, citiți despre moartea ultimilor dinozauri industriali și despre ceea ce pierde Bucureștiul prin dispariția ireversibilă a acestui patrimoniu tehnic și cultural.

fabrica, aversa, demolare
Fabrica de pompe nucleare Aversa inainte de demolare. Foto credit reptilianul.ro, Alex Iacob.

Poate că ați văzut în străinătate câte lucruri interesante se întâmplă în fostele fabrici / hale industriale din marile orașe. Concerte mari, evenimente culturale, hipsteri curioși de istoria locului, muzee dedicate tehnologiei, turiști, creativi, cafenele, dezvoltare, profit, distracție. Sau patrimoniul industrial este transformat în ansambluri de locuințe de lux, arhitectura industrială fiind la mare modă.

Le centre culturel du 104, Paris. Foto credit Jean-Christophe Benoist. Patrimoniu industrial transformat in centru cultural.

În Europa există chiar și un concept pentru turiștii care vor să descopere patrimoniul tehnic al unui oraș; orice moară, fabrică de ciocolată, furnal, gater, mină, locomotivă, etc, stă mărturie pentru cultura industrială a locului. Siturile sunt inventariate, studiate, conservate, restaurate și reprezintă o atracție turistică irezistibilă. 

fabrica, de, nasturi, demolare
Fabrica de nasturi Muntenia a fost demolată ca să facă loc unor blocuri. A fost construita cu ajutorul RDG si era un simbol pentru cartierul Drumul Taberei. Foto credit Dan Costineanu, Rezistenta Urbana, facebook.
fabrica, de nasturi, demolare
Fabrica de nasturi Muntenia a fost demolată ca să facă loc unor blocuri. A fost construita cu ajutorul RDG si era un simbol pentru cartierul Drumul Taberei. Foto credit Dan Costineanu, Rezistenta Urbană, facebook.

La București însă, trecutul industrial al orașului este șters peste noapte. Mai ia foc –a câta oară?Moara lui Assan, a căzut faimoasa Fabrică de ciocolată Regina Maria dinTimpuri Noi, a fost demolată Hala lui Matache, a fost doborâtă Fabrica de nasturi din Drumul Taberei , și lista este foarte lungă și deschisă. Câtă vreme clădirile care nu sunt clasate și, astfel, protejate de Ministerul Culturii, – cu avizul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice și al Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor- ca facând parte din patrimoniul tehnic, industrial și cultural al țării, vor continua să fie doborâte. 

moara, lui, assan
Moara lui Assan. Foto credit Rezistența Urbană, pagina de facebook.

Bucureștiul nu înțelege valoarea istorică, tehnică, arhitecturală, urbanistică și culturală a patrimoniului industrial

Fundația Pro Patrimonio a solicitat în repetate rânduri “clasarea unor situri industriale sau analizarea valorii culturale a acestora în vederea integrării măcar a unei părți în viitoarea dezvoltare urbană. Cel mai adesea solicitarea a fost refuzată, autoritățile fiind „forțate” să accepte demolarea”. În timp ce toate marile orașe europene consideră că este mai sustenabilă reconversia clădirilor industriale existente, decât demolarea și construirea de altele noi, în București continuă distrugerile.

aversa, demolare, fabrica
Fabrica de pompe nucleare Aversa inainte de demolare. Foto credit reptilianul.ro, Alex Iacob.

De ce punem noi la pământ exact ceea ce avem mai valoros și să nu integrăm patrimoniul industrial în construcții moderne?”

Emil Ivănescu, Președinte Ordinul Arhitecților- Filiala București: “Când construiești un cartier de locuințe, propunerea arhitecturală nouă poate să reutilizeze o parte din acele situri industriale. Se pot face locuințe ultramoderne prin transformarea unor hale vechi, istorice. Aceasta se întâmplă în țările occidentale încă din anii ’70, iar piața imobiliară în acele țări a crescut, tocmai datorită acestor intervenții de integrare a patrimoniului în construcții valoroase, contemporane. De ce să punem noi la pământ exact ceea ce avem mai valoros și să nu transformăm patrimoniul industrial? În străinătate unii au început chiar să fabrice patrimoniu industrial fake pentru că se vinde mai bine. Și-au dat seama de această realitate, iar noi doborâm tot ceea ce avem valoros”.

paris, patrimoniu
La Halle Saint Pierre. Paris. Vechiul integrat in nou. Foto credit La Halle Saint Pierre.
“Ne anulăm orice patrimoniu, orice istorie, de dragul profitului imediat; orașele smart europene trăiesc foarte mult din buna colaborare între Vechi și Nou”

Emil Ivănescu, Președinte OAR-B: “Noi suntem foarte departe de ceea ce se întâmplă în Occident. La noi orice este permis. Trebuie să învățăm să înțelegem că și Bucureștiul poate să devină smart. Smart nu înseamnă să pui celule fotovoltaice la semafoare; înseamnă să fii conștient de valoarea existentă a patrimoniului și să-l integrezi în inițiativele contemporane, economice pentru că acestea dau plusvaloare și creează memoria locului; oamenii apreciază, au nevoie de asta. Turismul poate să crească enorm astfel. Orașele smart europene trăiesc foarte mult din buna colaborare între Vechi și Nou. Ori noi, de fapt, ne anulăm orice patrimoniu, orice istorie, de dragul profitului imediat, pentru că profitul oricum există. Aici este marea capcană pe care unii dintre investitori o aruncă în media”.

Bucureștiul a devenit tabula rasa unor investitori de mâna a două, a treia, care cred că la noi nu există legi; ce se întâmplă cu patrimoniul industrial este o tragedie”

Emil Ivănescu, Președinte OAR-B: “Prea mult România și Bucureștiul au devenit tabula rasa unor investitori de mâna a două, a treia, care construiesc ieftin și cred că la noi nu există legi, nu există context. Ce se întâmplă cu patrimoniul industrial este o tragedie. În momentul de față, la nivel internațional, patrimoniul industrial vinde cel mai bine și noi ne distrugem acest patrimoniu spunând că nu are valorare. Are o foarte mare valoare!”

.

aversa, demolare
Fabrica de pompe nucleare Aversa inainte de demolare. Foto credit reptilianul.ro, Alex Iacob.

Decizia de demolare a Fabricii Aversă a fost pusă în practică în luna iulie, cu toate protestele arhitecților și ale timidei societăți civile

Cu toate că de la începutul anului am făcut demersuri pentru analizarea sitului fabricii Aversa şi am participat, prin reprezentanţii noştri, la discuţiile directe cu primarul Radu Mihaiu de la Primăria Sector 2, totuşi decizia de demolare a Fabricii Aversa a fost pusă în practică deja în aceste zile”, anunța  Fundația Pro Patrimonio la sfârșitul lunii iulie, 2022. Fundația Pro Patrimonio este o organizație neguvernamentală nonprofit înființată în anul 2000 şi derulează o serie de proiecte care au ca misiune principală conservarea, salvarea și reactivarea patrimoniului cultural, cu precădere arhitectural.

fabrica, aversa, demolare
Fabrica de pompe nucleare Aversa inainte de demolare. Foto credit reptilianul.ro, Alex Iacob. Alexanti.
Argumentele pentru demolare, pe care chiar primăria și le-a însușit au fost,: „facem curat”, „salubrizăm”

Faptul că primăria a eliberat autorizație de demolare pentru fabrica Aversa ilustrează doar impotența unei administrații care își înțelege misiunea în mod primitiv: de a accepta orice cerere, speriată că „beneficiarii” o vor acționa în instanță dacă nu le face pe plac. Primarul sectorului 2 a afirmat că nu poate refuza cererea pentru că nu are nici o bază legală care să-i permită un refuz și deci îl sperie acționarea în justiție. Argumentele pentru demolare, pe care chiar primăria și le-a însușit au fost „facem curat”, „salubrizăm”, a declarat Arh. Raluca Munteanu, coordonator de proiecte al  Fundației Pro Patrimonio, pentru hotnews.ro.

Aversa. Foto credit Fundația Pro Patrimonio.
Demolarea este ultima soluție, reconversia și refolosirea spațiilor este prioritară”

Arh. Raluca Munteanu: “Un proprietar care neglijează în mod voit proprietatea ca să obțină mai ușor demolarea clădirilor este deja o realitate pe care primăria se face că n-o vede, orbită de mari promisiuni de „dezvoltare” (unde dezvoltare înseamnă mulți metri pătrați, mai multe mașini și cu siguranță un profit exagerat pentru proprietar și disconfort pentru vecini). Garantul echilibrului între interesul public și cel privat (primăria) a abdicat de mult de la acest rol. În contextul dramatic al schimbărilor climatice, crizei de resurse, crizei economice, nevoii imperative de schimbare către o societate cât mai sustenabilă, prin toate convențiile, politicile și directivele europene din care România face parte, demolarea este ultima soluție, reconversia și refolosirea spațiilor este prioritară”, declarația arh. Raluca Munteanu pentru hotnews.ro.

Bucureștiul a pierdut enorm de mult patrimoniu industrial, prin lipsa de viziune și interes a administrației publice și a investitorilor”

Încă din luna ianuarie 2022, Pro Patrimonio a trimis o cerere către Institutul Național al Patrimoniului pentru o evaluare culturală a Uzinelor Aversa și IMGB, în contextul în care proprietarii clădirilor solicitau darâmarea integrală a patrimoniului industrial existent; ceea ce au și reușit. Fundația Pro Patrimonio: “Bucureștiul a pierdut enorm de mult patrimoniu industrial, atât prin lipsa de viziune și interes a administrației publice, cât și prin lipsa de viziune și interes a investitorilor. Conversiile siturilor industriale în majoritatea orașelor europene a generat profit atât pentru oraș, cât și pentru proprietari. Considerăm că ambele situri prezintă încă clădiri valoroase care ar putea fi protejate și revalorificate”, www.propatrimonio.org.

imgb
IMGB. Foto credit Wikimedia.
În Occident, acest tip de patrimoniu generează plusvaloare pentru proprietari și comunități prin conversie funcțională”

Răspunsul Directorului Institutului Național al Patrimoniului, arh.dr Ștefan Bîlici, din luna ianuarie a anului 2022, pentru Fundația Pro Patrimonio: “Patrimoniul industrial este astăzi o categorie periclitată, pe fondul unei dezindustrializari pronunțate a economiei și al tentației de a valorifica, în condiții considerate de proprietari mai profitabile, terenurile ocupate de fostele stabilimente industriale. Această tendință nu este o caracteristică particulară a societății românești, ci una internațională, însă la noi se înregistrează un considerabil decalaj față de Occident, unde deja se poate observa o conștientizare față de potențialul, demonstrat prin exemple reușite, al acestui tip de patrimoniu de a genera plusvaloare pentru proprietari și comunități prin conversie funcțională”. Despre cum a fost demis arh.dr Ștefan Bîlici de la conducerea INP aici. Arhitecții protestează după ce Ministrul Culturii l-a schimbat pe directorul Institutului Național al Patrimoniului. Ministrul Romașcanu: “Dreptatea eu o am, 100% dreptate”. In prezent, dr. arh Stefan Bîlici este președinte al OAR, Ordinul Arhitecților din România.

paris, patrimoniu, industrial
Arhitectură industrială integrată in contemporan. Paris, Hala Saint Pierre. Foto credit Halle Saint Pierre.
Aversa, o istorie de 150 de ani a devenit tabula rasa cât ai zice „București, ce oraș frumos, numai fabrici și uzine”

Platforma industrială cunoscută cu denumirea Aversa și situată în apropierea Halelor și Pieței Obor s-a constituit și s-a dezvoltat pe fundamentul a două întreprinderi de fabricare a mașinilor și utilajelor, existente încă din prima jumătate a secolului XX. Pe de o parte este Întreprinderea MetalurgicăDumitru Voina”, care continuă activitatea unei mai vechi fabrici de mașini și turnătorie, fondată în anul 1882 de Ernest Ciriak, și care în anul 1936 a înființat o sucursală și la Brașov. După naționalizarea întregii industrii, în anul 1948, acest stabiliment a fost redenumit Uzinele Metalurgice “Vasile Roaită” și un an mai târziu a fuzionat cu “Iremar”, o societate de dată mai recentă, care funcționa din anul 1945 cu scopul de a produce și comercializa material rulant. Dezvoltându-se pe o suprafață ce depășea 9 ha și având o producție variată, care includea și utillaje agricole, după anul 1963 se profilează doar pe producerea de pompe nucleare, devenind Uzina de Pompe București și mai târziu S.C Aversa S.A”, INP.

demolarea, IMGB
Demolarea IMGB a inceput in anul 2021. Foto credir Rezistenta Urbana. Pagina de facebook.
Sunt importante și valorile sociale ale patrimoniului industrial, în relație cu care s-a desfășurat viața multor generații de lucrători”

Cu o tradiție locală, deci o prezență în teren a unei industrii metalurgice o perioada îndelungată, activitatea desfășurată aici a modelat peisajul urban și a intrat în conștiința publică a orașului. Valorile sociale ale patrimoniului industrial, în relație cu care s-a desfășurat viața multor generații de lucrători, sunt importante în egală măsură cu alte valențe culturale pe care le deține: arhitecturale, tehnice și urbanistice”, Director General al Institutului Național al Patrimoniului, dr. arh Ștefan Bîlici, ianuarie, 2022.

Aversa, Foto credit reptilianul.ro. Alex Iacob.
Un exemplu relevant de produs de înaltă complexitate ieșit din forjele IMGB, a fost pompa principală de circulație a reactorului nuclear de la Centrala de la Cernavodă”

La începutul anilor ’60 ai secolului XX în extremitatea de sud a Bucureștiului a fost înființată o vastă uzină mecanico-metalurgică cu denumirea Întreprinderea de Mașini Grele București, IMGB. Uzina producea piese de mari dimensiuni, din oțel și fontă, pentru industriile metalurgică, hidro-și termoenergetică și apoi nuclearo-energetică. Amploarea și complexitatea utilajelor realizate la IMGB au fost de primă importanță pentru dezvoltarea acestor ramuri ale industriei. Un exemplu relevant -printre multe altele-, de produs de înaltă complexitate ieșit din forjele IMGB, a fost pompa principală de circulație a reactorului nuclear de la Centrala de la Cernavodă. Aceste pompe s-au mai realizat doar în alte două locuri din lume, ceea ce ilustrează în mod neechivoc performanțele tehnice deosebite ale Uzinei IMGB”, Director General al Institutului Național al Patrimoniului, dr. arh Ștefan Bîlici, ianuarie, 2022.

Demolarea IMGB, Foto credit Rezistenta Urbana, Cristian Haidău. Pagina de facebook.
Programul arhitectural industrial de la IMGB s-a pretat la noi soluții de arhitectură, interesante sau chiar valoroase din punct de vedere artistic”

Reflectând realitățile sociale, economice și politice ale perioadei, arhitectura industrială socialistă din țară noastră s-a adaptat cu succes curentului funcționalist sau stilului internațional. Au fost adoptate noi concepții arhitecturale care exprimă o corelare strânsă între necesitățile tehnologice ale producției, evoluția materialelor și tehnicilor de construcție și modul de tratare a compozițiilor volumetrice și ale fațadelor, programul arhitectural industrial pretându-se deseori la noi soluții de arhitectură, interesante sau chiar valoroase din punct de vedere artistic. Trecerea de la modul de organizare pavilionar, des întâlnită în arhitectura industrială din etapele anterioare, la predominanța spațiilor comasate în volume ample, ce se desfășoară pe suprafețe mari, și în care sunt integrate diferite procese tehnologice, a prilejuit de asemenea variate și sugestive rezolvări volumetrice, din care transpare funcțiunea”, Director General al Institutului Național al Patrimoniului, dr. arh Ștefan Bîlici, ianuarie, 2022. INP a propus atunci realizarea de studii istorico-arhitecturale pentru clasarea Aversa și IMGB, numai că, între timp, au început demolările.

demolare, imgb
Demolarea IMGB, Foto credit Rezistenta Urbana, Cristian Haidău. Pagina de facebook.
IMGB este parte importantă a istoriei recente a României și a Bucureștiului, cu o amprentă puternică asupra dezvoltării orașului, ce nu poate fi ignorată și ștearsă complet”

 Fundația Pro Patrimonio: “Este vital ca administrațiile sectoarelor și a municipului București să înțeleagă că demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare, că este nevoie de o evaluare corespunzătoare a valorilor culturale, sociale, simbolice ale acestor situri industriale- dar nu numai- înainte de a aproba tabula rasa. Platforma industrială Aversa este o zonă cu istorie care datează din anul 1882 și care face parte deja din peisajul urban și conștiința publică a orașului. Reconversia sitului, rămas fără activitate în urmă încetării activității, ar trebui să țină cont de acest lucru și să propună funcțiuni și spații în concordanță cu valorile culturale, sociale și simbolice ale locului. Platforma industrială IMGB este parte importantă a istoriei recente a României și a Bucureștiului, cu o amprentă puternică asupra dezvoltării zonei sudice a orașului ce nu poate fi ignorată și ștearsă complet”.

ceausescu, cu palarie, sua
IMGB, mândria Epocii de Aur. Foto credit wikimedia.
Demolarea IMGB, Foto credit Rezistenta Urbana, Cristian Haidău. Pagina de facebook.
IMGB nu mai face ordine; de la primarul general la cei de sector și ONG-urile, altcumva protestatare, nimeni nu a zis o vorbă despre demolarea IMGB”

Activiștii de la Rezistența urbană:Distrugerea industriei locale în numele societății de consum fără trecut, fără repere, reprezintă un nou atac la patrimoniul industrial bucureștean, și așa puțin și în paragină. IMGB a fost ștearsă și de pe frontispiciul stației de metrou adiacente, redenumită Dimitrie Leonida din anul 2008. IMGB a luat ființă în 1963, devenind una dintre primele uzine din capitală în regimul Ceaușescu. Platforma industrială producea turbine de aburi, a fabricat inclusiv prima turbină de 700 MW pentru centrala nucleară de la Cernavodă, dar și cilindri pentru laminoarele combinatului siderurgic de la Galați (Sidex). A livrat în SUA un arbore de generator pentru centrale electrice. Înainte de 1989, pe platforma de la IMGB funcționau mai multe fabrici, respectiv IMGB, FECNE, Upetrolam, Romenergo Mecanica, toate falimentate și distruse. Ca să vină ansamblurile rezidențiale de duzină, prost construite. De la primarul general la cei de sector și ONG-urile, altcumva protestatare, nimeni nu a zis o vorbă despre demolarea IMGB. Uite că IMGB nu mai face ordine.”, pagina de facebook rezistențaurbană.

IMGB, Foto credit Wikimedia.
Demolările au efecte nocive pentru mediu ( praf, moloz, materiale nereciclabile, amprenta mare de carbon)” 
 Fundația Pro Patrimonio: “Menționăm că demolările au efecte nocive pentru mediu ( praf, moloz, materiale nereciclabile, amprenta mare de carbon) de care trebuie tot mai mult să ținem cont, pentru a putea avea un oraș sustenabil și un mediu de calitate (..) Pe lângă argumentul cultural, la care din păcate nici proprietarii, nici autoritățile nu sunt sensibile, un argument important pe care dorim să-l aducem în atenția publicului este cel al impactului asupra mediului. E deja cunoscut faptul că în toată Europa se consideră că este mai sustenabilă reconversia unei clădiri existente decât demolarea și construirea de nou”. Despre analiza Pro Patrimoniu a amprentei de carbon pentru reconversia unui ansamblu industrial, comparată cu cea pentru o construcție nouă (cu aceeași suprafață construită, considerată generic de 10.000 mp), în curând.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

Cookies