IMGB și Aversa, ultimii coloși din patrimoniul industrial al Bucureștiului pulverizați de ghiuleaua investitorilor imobiliari. “Demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare”, spun arhitecții

La începutul anului 2021 era pusă la pământ prima hală a Uzinelor IMGB, pentru ca la sfârșitul lunii iulie 2022 să înceapă și demolarea Fabricii Aversa, aflată lângă Piața Obor, cu o istorie neîntreruptă de 150 de ani.

Cu toate protestele arhitecților și ale ONG-urilor, clădirile cu valoare istorică, tehnică și arhitecturală au fost distruse. Din platforma industrială Obor, doar fabrica de pompe Aversa a mai rezistat până la mijlocul lunii iulie 2022, când a început sfârșitul ei. Pe terenul generos al fostei uzine – teren de 10 hectare – se vor ridica blocuri cu până la 25 de etaje. Practic, vom avea zgârie-nori la Piața Obor.

Astăzi la Make Bucharest Great Again, un proiect B365.ro dedicat protejării și salvării patrimoniului orașului, citiți despre moartea ultimilor dinozauri industriali și despre ceea ce pierde Bucureștiul prin dispariția ireversibilă a acestui patrimoniu tehnic și cultural.

Poate că ați văzut în străinătate câte lucruri interesante se întâmplă în fostele fabrici / hale industriale din marile orașe. Concerte mari, evenimente culturale, hipsteri curioși de istoria locului, muzee dedicate tehnologiei, turiști, creativi, cafenele, dezvoltare, profit, distracție. Sau patrimoniul industrial este transformat în ansambluri de locuințe de lux, arhitectura industrială fiind la mare modă.

În Europa există chiar și un concept pentru turiștii care vor să descopere patrimoniul tehnic al unui oraș; orice moară, fabrică de ciocolată, furnal, gater, mină, locomotivă, etc, stă mărturie pentru cultura industrială a locului. Siturile sunt inventariate, studiate, conservate, restaurate și reprezintă o atracție turistică irezistibilă. 

La București însă, trecutul industrial al orașului este șters peste noapte. Mai ia foc –a câta oară?– Moara lui Assan, a căzut faimoasa Fabrică de ciocolată Regina Maria dinTimpuri Noi, a fost demolată Hala lui Matache, a fost doborâtă Fabrica de nasturi din Drumul Taberei , și lista este foarte lungă și deschisă. Câtă vreme clădirile care nu sunt clasate și, astfel, protejate de Ministerul Culturii, – cu avizul Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice și al Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor- ca facând parte din patrimoniul tehnic, industrial și cultural al țării, vor continua să fie doborâte. 

Bucureștiul nu înțelege valoarea istorică, tehnică, arhitecturală, urbanistică și culturală a patrimoniului industrial

Fundația Pro Patrimonio a solicitat în repetate rânduri “clasarea unor situri industriale sau analizarea valorii culturale a acestora în vederea integrării măcar a unei părți în viitoarea dezvoltare urbană. Cel mai adesea solicitarea a fost refuzată, autoritățile fiind „forțate” să accepte demolarea”. În timp ce toate marile orașe europene consideră că este mai sustenabilă reconversia clădirilor industriale existente, decât demolarea și construirea de altele noi, în București continuă distrugerile.

“De ce punem noi la pământ exact ceea ce avem mai valoros și să nu integrăm patrimoniul industrial în construcții moderne?”

Emil Ivănescu, Președinte Ordinul Arhitecților- Filiala București: “Când construiești un cartier de locuințe, propunerea arhitecturală nouă poate să reutilizeze o parte din acele situri industriale. Se pot face locuințe ultramoderne prin transformarea unor hale vechi, istorice. Aceasta se întâmplă în țările occidentale încă din anii ’70, iar piața imobiliară în acele țări a crescut, tocmai datorită acestor intervenții de integrare a patrimoniului în construcții valoroase, contemporane. De ce să punem noi la pământ exact ceea ce avem mai valoros și să nu transformăm patrimoniul industrial? În străinătate unii au început chiar să fabrice patrimoniu industrial fake pentru că se vinde mai bine. Și-au dat seama de această realitate, iar noi doborâm tot ceea ce avem valoros”.

“Ne anulăm orice patrimoniu, orice istorie, de dragul profitului imediat; orașele smart europene trăiesc foarte mult din buna colaborare între Vechi și Nou”

Emil Ivănescu, Președinte OAR-B: “Noi suntem foarte departe de ceea ce se întâmplă în Occident. La noi orice este permis. Trebuie să învățăm să înțelegem că și Bucureștiul poate să devină smart. Smart nu înseamnă să pui celule fotovoltaice la semafoare; înseamnă să fii conștient de valoarea existentă a patrimoniului și să-l integrezi în inițiativele contemporane, economice pentru că acestea dau plusvaloare și creează memoria locului; oamenii apreciază, au nevoie de asta. Turismul poate să crească enorm astfel. Orașele smart europene trăiesc foarte mult din buna colaborare între Vechi și Nou. Ori noi, de fapt, ne anulăm orice patrimoniu, orice istorie, de dragul profitului imediat, pentru că profitul oricum există. Aici este marea capcană pe care unii dintre investitori o aruncă în media”.

“Bucureștiul a devenit tabula rasa unor investitori de mâna a două, a treia, care cred că la noi nu există legi; ce se întâmplă cu patrimoniul industrial este o tragedie”

Emil Ivănescu, Președinte OAR-B: “Prea mult România și Bucureștiul au devenit tabula rasa unor investitori de mâna a două, a treia, care construiesc ieftin și cred că la noi nu există legi, nu există context. Ce se întâmplă cu patrimoniul industrial este o tragedie. În momentul de față, la nivel internațional, patrimoniul industrial vinde cel mai bine și noi ne distrugem acest patrimoniu spunând că nu are valorare. Are o foarte mare valoare!”

.

Decizia de demolare a Fabricii Aversă a fost pusă în practică în luna iulie, cu toate protestele arhitecților și ale timidei societăți civile

“Cu toate că de la începutul anului am făcut demersuri pentru analizarea sitului fabricii Aversa şi am participat, prin reprezentanţii noştri, la discuţiile directe cu primarul Radu Mihaiu de la Primăria Sector 2, totuşi decizia de demolare a Fabricii Aversa a fost pusă în practică deja în aceste zile”, anunța  Fundația Pro Patrimonio la sfârșitul lunii iulie, 2022. Fundația Pro Patrimonio este o organizație neguvernamentală nonprofit înființată în anul 2000 şi derulează o serie de proiecte care au ca misiune principală conservarea, salvarea și reactivarea patrimoniului cultural, cu precădere arhitectural.

“Argumentele pentru demolare, pe care chiar primăria și le-a însușit au fost,: „facem curat”, „salubrizăm”

”Faptul că primăria a eliberat autorizație de demolare pentru fabrica Aversa ilustrează doar impotența unei administrații care își înțelege misiunea în mod primitiv: de a accepta orice cerere, speriată că „beneficiarii” o vor acționa în instanță dacă nu le face pe plac. Primarul sectorului 2 a afirmat că nu poate refuza cererea pentru că nu are nici o bază legală care să-i permită un refuz și deci îl sperie acționarea în justiție. Argumentele pentru demolare, pe care chiar primăria și le-a însușit au fost „facem curat”, „salubrizăm”, a declarat Arh. Raluca Munteanu, coordonator de proiecte al  Fundației Pro Patrimonio, pentru hotnews.ro.

“Demolarea este ultima soluție, reconversia și refolosirea spațiilor este prioritară”

Arh. Raluca Munteanu: “Un proprietar care neglijează în mod voit proprietatea ca să obțină mai ușor demolarea clădirilor este deja o realitate pe care primăria se face că n-o vede, orbită de mari promisiuni de „dezvoltare” (unde dezvoltare înseamnă mulți metri pătrați, mai multe mașini și cu siguranță un profit exagerat pentru proprietar și disconfort pentru vecini). Garantul echilibrului între interesul public și cel privat (primăria) a abdicat de mult de la acest rol. În contextul dramatic al schimbărilor climatice, crizei de resurse, crizei economice, nevoii imperative de schimbare către o societate cât mai sustenabilă, prin toate convențiile, politicile și directivele europene din care România face parte, demolarea este ultima soluție, reconversia și refolosirea spațiilor este prioritară”, declarația arh. Raluca Munteanu pentru hotnews.ro.

“Bucureștiul a pierdut enorm de mult patrimoniu industrial, prin lipsa de viziune și interes a administrației publice și a investitorilor”

Încă din luna ianuarie 2022, Pro Patrimonio a trimis o cerere către Institutul Național al Patrimoniului pentru o evaluare culturală a Uzinelor Aversa și IMGB, în contextul în care proprietarii clădirilor solicitau darâmarea integrală a patrimoniului industrial existent; ceea ce au și reușit. Fundația Pro Patrimonio: “Bucureștiul a pierdut enorm de mult patrimoniu industrial, atât prin lipsa de viziune și interes a administrației publice, cât și prin lipsa de viziune și interes a investitorilor. Conversiile siturilor industriale în majoritatea orașelor europene a generat profit atât pentru oraș, cât și pentru proprietari. Considerăm că ambele situri prezintă încă clădiri valoroase care ar putea fi protejate și revalorificate”, www.propatrimonio.org.

“În Occident, acest tip de patrimoniu generează plusvaloare pentru proprietari și comunități prin conversie funcțională”

Răspunsul Directorului Institutului Național al Patrimoniului, arh.dr Ștefan Bîlici, din luna ianuarie a anului 2022, pentru Fundația Pro Patrimonio: “Patrimoniul industrial este astăzi o categorie periclitată, pe fondul unei dezindustrializari pronunțate a economiei și al tentației de a valorifica, în condiții considerate de proprietari mai profitabile, terenurile ocupate de fostele stabilimente industriale. Această tendință nu este o caracteristică particulară a societății românești, ci una internațională, însă la noi se înregistrează un considerabil decalaj față de Occident, unde deja se poate observa o conștientizare față de potențialul, demonstrat prin exemple reușite, al acestui tip de patrimoniu de a genera plusvaloare pentru proprietari și comunități prin conversie funcțională”. Despre cum a fost demis arh.dr Ștefan Bîlici de la conducerea INP aici. Arhitecții protestează după ce Ministrul Culturii l-a schimbat pe directorul Institutului Național al Patrimoniului. Ministrul Romașcanu: “Dreptatea eu o am, 100% dreptate”. In prezent, dr. arh Stefan Bîlici este președinte al OAR, Ordinul Arhitecților din România.

Aversa, o istorie de 150 de ani a devenit tabula rasa cât ai zice „București, ce oraș frumos, numai fabrici și uzine”

“Platforma industrială cunoscută cu denumirea Aversa și situată în apropierea Halelor și Pieței Obor s-a constituit și s-a dezvoltat pe fundamentul a două întreprinderi de fabricare a mașinilor și utilajelor, existente încă din prima jumătate a secolului XX. Pe de o parte este Întreprinderea Metalurgică “Dumitru Voina”, care continuă activitatea unei mai vechi fabrici de mașini și turnătorie, fondată în anul 1882 de Ernest Ciriak, și care în anul 1936 a înființat o sucursală și la Brașov. După naționalizarea întregii industrii, în anul 1948, acest stabiliment a fost redenumit Uzinele Metalurgice “Vasile Roaită” și un an mai târziu a fuzionat cu “Iremar”, o societate de dată mai recentă, care funcționa din anul 1945 cu scopul de a produce și comercializa material rulant. Dezvoltându-se pe o suprafață ce depășea 9 ha și având o producție variată, care includea și utillaje agricole, după anul 1963 se profilează doar pe producerea de pompe nucleare, devenind Uzina de Pompe București și mai târziu S.C Aversa S.A”, INP.

“ Sunt importante și valorile sociale ale patrimoniului industrial, în relație cu care s-a desfășurat viața multor generații de lucrători”

“Cu o tradiție locală, deci o prezență în teren a unei industrii metalurgice o perioada îndelungată, activitatea desfășurată aici a modelat peisajul urban și a intrat în conștiința publică a orașului. Valorile sociale ale patrimoniului industrial, în relație cu care s-a desfășurat viața multor generații de lucrători, sunt importante în egală măsură cu alte valențe culturale pe care le deține: arhitecturale, tehnice și urbanistice”, Director General al Institutului Național al Patrimoniului, dr. arh Ștefan Bîlici, ianuarie, 2022.

“Un exemplu relevant de produs de înaltă complexitate ieșit din forjele IMGB, a fost pompa principală de circulație a reactorului nuclear de la Centrala de la Cernavodă”

“La începutul anilor ’60 ai secolului XX în extremitatea de sud a Bucureștiului a fost înființată o vastă uzină mecanico-metalurgică cu denumirea Întreprinderea de Mașini Grele București, IMGB. Uzina producea piese de mari dimensiuni, din oțel și fontă, pentru industriile metalurgică, hidro-și termoenergetică și apoi nuclearo-energetică. Amploarea și complexitatea utilajelor realizate la IMGB au fost de primă importanță pentru dezvoltarea acestor ramuri ale industriei. Un exemplu relevant -printre multe altele-, de produs de înaltă complexitate ieșit din forjele IMGB, a fost pompa principală de circulație a reactorului nuclear de la Centrala de la Cernavodă. Aceste pompe s-au mai realizat doar în alte două locuri din lume, ceea ce ilustrează în mod neechivoc performanțele tehnice deosebite ale Uzinei IMGB”, Director General al Institutului Național al Patrimoniului, dr. arh Ștefan Bîlici, ianuarie, 2022.

“Programul arhitectural industrial de la IMGB s-a pretat la noi soluții de arhitectură, interesante sau chiar valoroase din punct de vedere artistic”

“Reflectând realitățile sociale, economice și politice ale perioadei, arhitectura industrială socialistă din țară noastră s-a adaptat cu succes curentului funcționalist sau stilului internațional. Au fost adoptate noi concepții arhitecturale care exprimă o corelare strânsă între necesitățile tehnologice ale producției, evoluția materialelor și tehnicilor de construcție și modul de tratare a compozițiilor volumetrice și ale fațadelor, programul arhitectural industrial pretându-se deseori la noi soluții de arhitectură, interesante sau chiar valoroase din punct de vedere artistic. Trecerea de la modul de organizare pavilionar, des întâlnită în arhitectura industrială din etapele anterioare, la predominanța spațiilor comasate în volume ample, ce se desfășoară pe suprafețe mari, și în care sunt integrate diferite procese tehnologice, a prilejuit de asemenea variate și sugestive rezolvări volumetrice, din care transpare funcțiunea”, Director General al Institutului Național al Patrimoniului, dr. arh Ștefan Bîlici, ianuarie, 2022. INP a propus atunci realizarea de studii istorico-arhitecturale pentru clasarea Aversa și IMGB, numai că, între timp, au început demolările.

“IMGB este parte importantă a istoriei recente a României și a Bucureștiului, cu o amprentă puternică asupra dezvoltării orașului, ce nu poate fi ignorată și ștearsă complet”

 Fundația Pro Patrimonio: “Este vital ca administrațiile sectoarelor și a municipului București să înțeleagă că demolările fără discernământ nu înseamnă dezvoltare, că este nevoie de o evaluare corespunzătoare a valorilor culturale, sociale, simbolice ale acestor situri industriale- dar nu numai- înainte de a aproba tabula rasa. Platforma industrială Aversa este o zonă cu istorie care datează din anul 1882 și care face parte deja din peisajul urban și conștiința publică a orașului. Reconversia sitului, rămas fără activitate în urmă încetării activității, ar trebui să țină cont de acest lucru și să propună funcțiuni și spații în concordanță cu valorile culturale, sociale și simbolice ale locului. Platforma industrială IMGB este parte importantă a istoriei recente a României și a Bucureștiului, cu o amprentă puternică asupra dezvoltării zonei sudice a orașului ce nu poate fi ignorată și ștearsă complet”.

“IMGB nu mai face ordine; de la primarul general la cei de sector și ONG-urile, altcumva protestatare, nimeni nu a zis o vorbă despre demolarea IMGB”

Activiștii de la Rezistența urbană: “Distrugerea industriei locale în numele societății de consum fără trecut, fără repere, reprezintă un nou atac la patrimoniul industrial bucureștean, și așa puțin și în paragină. IMGB a fost ștearsă și de pe frontispiciul stației de metrou adiacente, redenumită Dimitrie Leonida din anul 2008. IMGB a luat ființă în 1963, devenind una dintre primele uzine din capitală în regimul Ceaușescu. Platforma industrială producea turbine de aburi, a fabricat inclusiv prima turbină de 700 MW pentru centrala nucleară de la Cernavodă, dar și cilindri pentru laminoarele combinatului siderurgic de la Galați (Sidex). A livrat în SUA un arbore de generator pentru centrale electrice. Înainte de 1989, pe platforma de la IMGB funcționau mai multe fabrici, respectiv IMGB, FECNE, Upetrolam, Romenergo Mecanica, toate falimentate și distruse. Ca să vină ansamblurile rezidențiale de duzină, prost construite. De la primarul general la cei de sector și ONG-urile, altcumva protestatare, nimeni nu a zis o vorbă despre demolarea IMGB. Uite că IMGB nu mai face ordine.”, pagina de facebook rezistențaurbană.

“Demolările au efecte nocive pentru mediu ( praf, moloz, materiale nereciclabile, amprenta mare de carbon)” 

 Fundația Pro Patrimonio: “Menționăm că demolările au efecte nocive pentru mediu ( praf, moloz, materiale nereciclabile, amprenta mare de carbon) de care trebuie tot mai mult să ținem cont, pentru a putea avea un oraș sustenabil și un mediu de calitate (..) Pe lângă argumentul cultural, la care din păcate nici proprietarii, nici autoritățile nu sunt sensibile, un argument important pe care dorim să-l aducem în atenția publicului este cel al impactului asupra mediului. E deja cunoscut faptul că în toată Europa se consideră că este mai sustenabilă reconversia unei clădiri existente decât demolarea și construirea de nou”. Despre analiza Pro Patrimoniu a amprentei de carbon pentru reconversia unui ansamblu industrial, comparată cu cea pentru o construcție nouă (cu aceeași suprafață construită, considerată generic de 10.000 mp), în curând.

„Make Bucharest Great Again” vă spune povestea neștiută a clădirilor de patrimoniu din București sau vă prezintă proiecte de arhitectură inovatoare, moderne, revoluționare. Ce am mai scris se află aici:

• Grivița, ultima baie publică din București nu mai e publică. Stabilimentul în care-și spălau bucureștenii “murdalâcul” a fost retrocedat cu tot cu istoria lui extraordinară
• Atenție, cad bucăți din Centrul Vechi. Pasajul Macca-Villacrosse din București n-a fost consolidat niciodată și nu se află pe nicio listă de restaurare
• București, agonia clădirilor de patrimoniu. O casă proiectată de Paul Gottereau, arhitectul regal al Micului Paris, a ajuns o cocină
• Casa pictorului Gheorghe Tattarescu va fi restaurată, după decenii de așteptare. E singura reședință particulară din București construită ca un han
• Cum moare povestea vie a Bucureștiului. Palatul Voievodal Curtea Veche a ajuns no man’s land. Un simbol abandonat, închis și fără pază
• Vilele din Balcic, cândva un Saint-Tropez al elitelor bucureștene, se vând ca pâinea caldă cu castraveți bulgărești. Descoperă ”Orașul alb”, cea mai frumoasă amintire a României mari
• Bucureștiul va avea, în sfârșit, Pinacotecă. Patrimoniul de artă al țării va fi expus într-un palat spectaculos din Centrul Vechi
• Casa bijuterie cu pălărie, ascunsă pe Intrarea Spătarului din București. Și povestea ei extraordinară
• EXCLUSIV I Cluburile nautice din Herăstrău, distruse pentru “cârciumizarea” celui mai mare parc din București. Un om s-a luptat să salveze YCB, deși a fost amenințat cu moartea
• Pescăruș, restaurantul unde mâncau comuniștii stridii, a primit aripi colorate de la Mihai Popescu, arhitectul care a revoluționat designul ambiental în locurile publice din București
• Locul magic din București cu livadă de cireșe coapte. Cum de nu s-au atins dezvoltatorii imobiliari de Mărțișorul lui Tudor Arghezi, un paradis asediat de blocuri
• Descoperă tot ce-a mai rămas din cartierul Uranus din București:”Ca într-un film SF cu portaluri temporale, ne plimbăm prin orașul dispărut”
• Ce secrete ascunde cea mai trufașă reședință boierească din București. Palatul Kretzulescu, emblema nerecunoscută a Capitalei
• În casa faimoasei pianiste Cella Delavrancea, bucureștenii mănâncă furnici în copac. Clădirea istorică a devenit restaurant chinezesc
• Domnița Bălașa, biserica din București care a renăscut de patru ori din propria ei cenușă. Povestea lăcașului în care, în interbelic, nu se oficiau înmormântări
• De ce a fost părăsită cea mai frumoasă casă de la intrarea în parcul Cișmigiu. Din exterior arată minunat, înăuntru e vai și amar
• În București avem o seră unică în lume, în care prosperă plante trecute cu mult de suta de ani. Parțial restaurată, construcția are nevoie de fonduri pentru reabilitare
• Cu o clădire-floare se face primăvară în Grădina Botanică din București. Restaurantul proiectat de Octav Doicescu a fost consolidat și restaurat
• Biserica uitată de sub statuia lui Mihai Viteazul și neștiuta poveste a Universității București. Palatul va fi consolidat și restaurat
• Pe Lipscani, cândva inima comercială a Bucureștiului, e lipită o imensă bulină roșie pe care nimeni n-o vede. “Ce s-a întâmplat acolo e îngrozitor de trist și o cumplită bătaie de joc”
• Va “denazifica” Putin și clădirile de patrimoniu din Ucraina înscrise în UNESCO? Sunt printre cele mai vechi din lume și se află în calea bombardamentelor sălbatice
• Spectaculos! Cum a devenit o casă veche tip vagon noul sediu al arhitecților din București. Proiectul a fost premiat și în Europa, și în România
• Spectaculoasa clădire Art Deco “Banca Albina” din centrul Bucureștiului nu va fi demolată. Proprietarul promite să o consolideze, arhitecții vor să o claseze de urgență ca monument istoric
• Așezămintele Brătianu din București vor fi restaurate. Un altar pentru ritualuri de magie era ascuns de vegetația crescută pe clădire
• Pe cine anunți urgent când vezi că vecinul distruge o clădire istorică din București. Plus: 2020, anul cu cele mai multe demolări de clădiri de patrimoniu, după 1989
• Ghidul celor mai frumoase case în stil neoromânesc din București. Le datorăm unui singur arhitect pe care comuniștii l-au tratat îngrozitor
• Look up! Descoperă clădirea cu cei mai frumoși sâni Art Deco din București și un inestimabil patrimoniu Modernist European înscris la UNESCO
• Cine vrea să cumpere un fort la Bragadiru? Face parte din ansamblul de fortificații din jurul Bucureștiului, construit de Regele Carol I, și a ajuns de vânzare
• Scandalul caselor demolate de pe strada Icoanei din București, faza pe blesteme. Misterioasa Bucureștioara, pârâul din adâncuri “care poate dărâma orice s-ar ridica”
• Au dat foc casei lui Mihail Sadoveanu din București de trei ori. Minunata Vilă în stil brâncovenesc nu mai are acoperiș și s-a făcut scrum pe jumătate
• Pe lângă plopul realmente fără soț. E-n mijlocul trotuarului de pe Calea 13 Septembrie din București, a supraviețuit demolării cartierului Uranus și spune drama celor strămutați
• Vreți să salvăm o fantastică boltă din cărămidă țesută, din Bucureștiul fanariot? E demolată treptat în Mahalaua Sfinților Apostoli, deși are o valoare inestimabilă
• Casă-bijuterie din București, cu tavane pictate de Luchian, restaurată cu mare artă. Cândva, la subsol avea un bar clandestin frecventat de Nicu Ceaușescu
• Abandonată mai bine de o sută de ani, minunata Casa Macca din București a început să fie consolidată și restaurată. Avea lift și încălzire centrală încă din 1911
• Casa lui Luchian din București a ajuns restaurant, apoi măcelărie cu slănină de Mangalița. Pictorul a murit sărac și paralizat, iar tablourile lui valorează azi averi
• A înviat Templul grecesc de pe Magheru, inima Bucureștiului de odinioară. La cine a ajuns uriașa bogăție din Muzeul Simu, Louvre-ul Micului Paris
• A crăpat piscina cu valuri în care înota Regele Mihai. E în centrul Bucureștiului și a fost prima piscină din Micul Paris și din România
• Toată lumea știe de „Micul Paris”, dar știai de București la un țâr distanță de „Noul New York” Clădirea-fenomen care a tulburat orașul și pe lângă care treci și de 10 ori pe zi
• Un avocat italian a cumpărat Palatul lui Take Ionescu din centrul Bucureștiului și are un plan formidabil pentru clădire. Take a murit intoxicat cu stridii. Cine l-a otrăvit?
• Cel mai instagramabil loc din București se află lângă Guvern: o casă veche lângă un imobil din viitor. Arhitect: Dorin Ștefan 
• A opta minune a lumii e în casa asta din București, iar casa e de vânzare. Cu tot cu splendorile pictate de Luchian din dragoste pentru Mathilda
• Cum arată în interior Palatul Visului American din București, cu toate secretele sale. Clădirea “Maurice Blank”, fost sediu al ambasadei SUA, e de vânzare
• Moare cea mai frumoasă casă din București. Cum l-a scos generalul de Gaulle pe boierul Miclescu din baia în care a fost obligat să locuiască timp de 40 de ani
• Scheletul ascuns sub parchet în cea mai frumoasă casă boierească din București. Clădirea cu secrete din podea până-n tavan și restaurarea la care a venit și poliția
• Arhitectura next level din București are un nume: Dorin Ștefan. Cele mai futuriste clădiri din oraș și din lume explicate de cel care le-a creat
• “Am înviat o bătrânică, i-am făcut operații estetice, i-am pus podoabe și mai trăiește o sută de ani”. Învierea din mahalaua Sfinților din București care a trezit la viață și strada unde astăzi beau hipsterii cafele