GOOD LIVING

Ideea de Smart City nu se lipește de București. Capitala nu bifează podiumul în topul celor mai inteligente orașe din România

Ideea de Smart City nu pare să se lipească de București, cu toate că atât actualul edil, Nicușor Dan, cât și fosta administrație condusă de Gabriela Firea au promis investiții în acest sens în Capitală. Se pare că cel mai mare oraș din România nu bifează podiumul în topul celor mai inteligente orașe din țară.

Bucureştiul nu apare în top trei cele mai „smart city” orașe din România. O analiză recent pune Capitala pe locul patru într-un clasament realizat de compania Vegacomp Consulting, un integrator de soluții inteligente la cheie. Informațiile prezentate mai jor arată că Bucureștiul se află în urmă la multe capitole în această privință.

Ideea de Smart City nu se lipește de București

În vară, la final de iunie, au fost identificate 860 de iniţiative smart city aflate în stadiul de proiect, în curs de implementare sau deja finalizate. Acestea sunt dezvoltate în 124 de oraşe mari, medii şi mici din România, printre care și Bucureștiul.

Bucureștiul, capitala României, nu este inclusă în Top 3 orașe din țară. Astfel, cel mai smart city oraș din România este Alba Iulia, la fel ca și anul trecut. Totuși, orașul are un număr mare de proiecte stagnante (106), urmat de Cluj- Napoca (58) şi de Iaşi (56).

Bucureştiul este pe locul patru cu 39 de proiecte stagnate

Informațiile au fost prezentate într-o analiză realizată de integratorul de soluţii inteligente la cheie Vegacomp Consulting. Clasamentul este continuat de Bucureşti – sector 4 (35), Arad (29), Sibiu (27), Oradea şi Timişoara (26) şi Braşov (18).

Care au fost criteriile de departajare în această privință

Cifrele luate în calcul în acest top se referă atât la proiectele luate în calcul, cât și cele în curs de implementare sau livrate. Clasamentul oraşelor medii este dominat de Alba Iulia (106), Arad (29) şi Sibiu (27), în timp ce podiumul oraşelor mici este ocupat de Avrig (10), Făgăraş (7) şi, la egalitate, Odorheiu Secuiesc, Aiud şi Hârşova (6).

„Vedem, în acest raport, un aspect pozitiv, în special la nivel de răspuns al administraţiei la nevoile de distanţare şi de-birocratizare: dincolo de evoluţia liderului – Smart Mobility, verticala Smart Governance, ocupantă a poziţiei secunde în clasament, numără nu mai puţin de 226 de proiecte care, sperăm, fac viaţa mai uşoară locuitorilor.

Dar, ca în raportările anterioare, avem şi eternii perdanţi – Smart Environment şi Smart People, pe poziţii deja obişnuite, la coada clasamentului. Mediul şi oamenii, priorităţi absolute într-o societate care îşi cunoaşte valorile şi îşi alocă din priorităţi şi generaţiilor viitoare, sunt neglijate de industria Smart City românească.

Tot în acest raport vedem nu doar finanţările din fonduri europene şi publice, ci şi primele proiecte semnificative private şi privim cu interes la componenta de finanţare privată, în viitorul Smart City“, a explicat Cornel Bărbuţ, CEO al Vegacomp Consulting.

În ce arii sunt implementate proiectele Smart City

Proiectele Smart City identificate îşi păstrează clasificarea, în aceleaşi şase categorii: Verticale Smart City, Smart Economy, Smart Mobility, Smart Environment, Smart People, Smart Living şi Smart Governance, verticale care sunt în concordanţă cu raportările Uniunii Europene.


Recomandarile noastre

Parteneri

Back to top button