Ion Iliescu poate fi CERCETAT pentru Mineriada din 13-15 iunie ’90: S-a redeschis dosarul Mineriada

de:
09 mart. 2015
0 Afișari
Ion Iliescu poate fi CERCETAT pentru Mineriada din 13-15 iunie '90: S-a redeschis dosarul Mineriada

„Nu am ce comenta, este treaba justiţiei să vadă, să analizeze, să finalizeze. Nu am motive nici să am surprize, nici să nu am surprize”, a declarat, pentru Gândul, Ion Iliescu, imediat după decizia Curţii Supreme.

Întrebat dacă redeschiderea dosarului este o problemă care să îl vizeze personal, fostul şef al statului a răspuns: „Justiţia dacă consideră necesar să mai clarifice aspecte, asta e”.

Ion Iiliescu va fi cercetat penal în dosarul Mineriadei, potrivit Realitatea TV. Decizia a fost luată de judecătorii de Drepturi şi Libertăţi din cadrul ÎCCJ, care au decis, în camera preliminară, redeschiderea dosarului Mineriada. Cei 34 de învinuiţi în dosar, printre care Ion Iliescu, Virgil Măgureanu, Victor Atanasie Stănculescu, Vasile Dobrinoiu şi Mihai Chiţac vor trebui să dea socoteală în faţa magistraţilor, pentru violenţele din timpul Mineriadei din ’90. Aceştia sunt acuzaţi de crime împotriva umanităţii.

Potrivit Realitatea TV, cei implicaţi în dosar vor fi citati. Conform unor surse judiciare, era de aşteptat să se redeschidă dosarul pentru că victimelor nu li s-a asigurat dreptul la un proces echitabil.

„E o redeschidere parţială, lucru care ne nemulţumeşte. Asociaţia Victimelor Mineriadelor a depus plângere. Dosarul a fost împărţit în patru dosare distincte şi acesta e doar unul din cele patru şi îi priveşte pe cei morţi şi răniţi. Începând cu data de 14 iunie s-au înregistrat peste 100 de morţi, aşa cum a arătat Asociaţia Victimelor Mineriadei. Pe lângă cei morţi în timpul Mineriadelor, câteva săptămâni mai târziu au fost decese ca urmare a violenţei minerilor”, a declarat la Realitatea TV, Viorel Ene, preşedintele Asociaţiei Victimelor Mineriadelor.

Ion Iliescu i-a chemat pe mineri să facă „ordine” în centrul Capitalei, unde protestau „câțiva golani”. El a cerut minerilor să reocupe Piața Universității.

Primul dosar, 74/P/1998, înregistrat la data de 23 octombrie 1998, la Secţia Parchetelor Militare, are ca obiect cercetarea împrejurărilor în care au fost omorâţi prin împuşcare, în perioada 13 – 15 iunie 1990, Mitriţă Lepădatul, Mocanu Velicu Valentin, Dunca Gheorghiţă şi Drumea Dragoş. În acest dosar au fost trimişi în judecată, în 18 mai 2008, generalii în rezervă Mihai Chiţac şi Gheorghe Andriţa, precum şi coloneii Traian Ştefan Călin, Dumitru Costea şi Vasile Constantin, pentru instigare şi tentativă la ucidere.

Dosarul a fost restituit la procurori pentru completarea urmăririi penale, iar prin rechizitoriul din 27 iulie 2007 s-a dispus, din nou, trimiterea în judecată a lui Chiţac, Andriţa, Costea şi Constantin. Dosarul a fost din nou restituit procurorilor, în 23 iunie 2008, pentru refacerea urmăririi penale.

În acelaşi dosar, prin rezoluţia din 19 iunie 2007, s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de fostul preşedinte Ion Iliescu. Ulterior, procurorul general a dispus, în 7 decembrie 2007, infirmarea rezoluţiei din 19 iulie 2007 prin care a fost începută urmărirea penală faţă de Ion Iliescu şi continuarea ceretărilor de către procurori desemnaţi din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică.

Prin rezoluţia 1122/P/2007 din 3 septembrie 2008 a Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, procurorii au dispus neînceperea urmăririi penale faţă de Ion Iliescu pentru omor calificat, omor deosebit de grav şi tentative la cele două infracţiuni, sub forma participaţiei improprii, întrucât faptele nu există.

După ce procurorii au cerut redeschiderea dosarului, Ion Iliescu spune că i se pare un lucru firesc. „Oricine este liber să analizeze, să comenteze evenimente trăite, mai apropiate, mai îndepărtate, nu e nicio problemă (…) Aşa că e firesc ca toţi oamenii interesaţi, istorici, cei care vor să descifreze sensul evenimentelor, să se ocupe inclusiv de asemenea momente. Nu e nicio problemă”, a declarat Ion Iliescu, pentru agenţia Mediafax, citat de fanatik.ro.

Redeschiderea urmăririi penale urmează a fi supusă, conform legii, confirmării unui judecător de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Dosarul din iunie 1990 a fost redeschis, după ce procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a infirmat rezoluţiile de neîncepere a urmăririi penale în cazul acelor evenimente. Judecătorii au amânat însă, în mai multe rânduri, luarea unei decizii.

„În cauza ce formează obiectul dosarului penal nr. 47/P/2014, privind circumstanţele în care, în cadrul evenimentelor produse în municipiul Bucureşti, în perioada 13-15 iunie 1990, s-a produs decesul sau rănirea prin împuşcare a mai multor persoane, prin referatul din data de 22 ianuarie 2015, procurorii din cadrul Secţiei parchetelor militare au propus infirmarea parţială a rezoluţiei nr. 175/P/2008 din 17 iunie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică, şi redeschiderea urmăririi penale în această cauză, precum şi infirmarea rezoluţiilor nr. 7335/3341/II/2/2009 din 25 august 2009 şi 7301/3419/II/2/2009 din 03 septembrie 2009 ale procurorului şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică”, a precizat sursa citată.

Procurorul general al României a precizat pentru Digi24, în urmă cu o lună, motivele pentru care a decis să redeschidă dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990.

Ancheta nu a fost una efectivă, urmărirea penală a fost deficitară, iar autorii nu au putut fi traşi la răspundere, susţine Tiberiu Niţu. Decizia procurorului general va trebui confirmată astăzi şi de magistraţii instanţei supreme.

Procurorul general al României consideră că ancheta a fost deficitară şi incompletă. Mai precis, urmărirea penală nu a lămurit nici dacă faptele deosebit de grave au avut loc, nici dacă suspecţii se fac vinovaţi de comiterea lor.

România, condamnată la CEDO, în dosarul Mineriada

În 17 septembrie 2014, România a fost obligată să continue investigaţiile în dosarul Mineriadei, în urma unei decizii a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Această instanţă sublinia, la acel moment, obligaţia statului român de a face dreptate victimelor crimelor împotriva umanităţii, indiferent de timpul scurs de la săvârşirea acestora.

Marea Cameră a CEDO a constat că România a încălcat articolele 2, 3 şi 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului, după ce reclamanţii Anca Mocanu, Marin Stoica şi Asociaţia 21 Decembrie 1989 s-au plâns de ineficienţa cercetărilor interne cu privire la evenimentele din 13-15 iunie 1990.

Statul român a pierdut procesul cu familia Mocanu şi alţii, intentat după ce aceştia şi-au pierdut membri ai familiei sau au fost victime în timpul violenţelor comise de mineri în 1990. CEDO arată în decizia sa că ceea ce s-a întâmplat în 1990 la Bucureşti „constituie o crimă împotriva umanităţii, comisă ca parte a unui atac extins şi sistematic, direcţionat asupra populaţiei civile”. Anca Mocanu, care şi-a pierdut soţul la Mineriadă, va primi 30.000 de euro despăgubiri de la statul român, scrie gandul.info.

„Mineriada din 13-15 iunie” reprezintă unul din momentele negre ale istoriei democratice de după 1989, în care forţele de ordine şi minerii, chemaţi special la Bucureşti, au intervenit brutal asupra manifestanţilor din Piaţa Universităţii. Prima intervenţie violentă a aparţinut forţelor de ordine în ziua de 13 iunie, când au încercat să-i împrăştie pe „golanii” de la Universitate, iar pe 14 iunie 1990, au venit în Capitală şi minerii conduşi de Miron Cozma.

Încurajaţi de guvernanţi, minerii au intrat în forţă în manifestanţi, violenţe înregistrându-se şi în zona Televiziunii Libere. Manifestanţii au fost bătuţi cu cruzime de mineri, cărora preşedintele Ion Iliescu le-a mulţumit pentru intervenţia avută. În paralel, sediile partidelor de opoziţie PNL şi PNŢ au fost devastate, minerii lui Cozma susţinând că s-au găsit droguri, maşini de făcut bani şi arme în aceste clădiri.

„Vă mulţumesc încă o dată tuturor pentru ceea ce aţi demonstrat şi în aceste zile, că sunteţi o forţă puternică, cu o înaltă disciplină civică muncitorească, oameni de nădejde şi la bine, dar mai ales la greu. Aici sunt reprezentanţii Guvernului, ai ministerului Transporturilor, în mod organizat, eşalonat, să asigurăm această deplasare ordonată a tuturor spre locurile dumneavoastră. Vă rog să transmiteţi salutările noastre călduroase colegilor dumneavoastră de muncă pentru că ştiu că toţi au fost cu inima alături de noi, să vă urez dumneavoastră şi familiilor dumneavoastră multă sănătate. Să ne vedem cu bine”, era mesajul lui Ion Iliescu în faţa minerilor reuniţi la Romexpo după ce manifestanţii din Piaţa Universităţii fuseseră împrăştiaţi, iar minerii plantaseră flori în locul unde au avut loc violenţele.

În dosar sunt 34 de învinuiţi, printre care Ion Iliescu, Virgil Măgureanu, Victor Atanasie Stănculescu, Vasile Dobrinoiu şi Mihai Chiţac. Ei sunt acuzaţi de infracţiuni contra păcii şi omenirii şi omor, însă în urmă cu şase ani s-a dispus netrimiterea lor în judecată.

În evenimentele din 13-15 iunie 1990 au murit 100 de oameni, iar 1.300 au fost răniţi.

Cookies