BAZAR

House of pain – grumpy old man. Pendulum – wow!

Everlast de la House of Pain şi-a petrecut toate pauzele dintre melodii urlând la un membru al echipei care alerga dezorientat de la unul la altul fixând microfoane, cabluri, boxe, ridicându-le curelele de la chitară membrilor formaţiei. O stare de spirit destul de nasoală, care s-a cam transmis publicului. Adevărul e că omuleţul respectiv chiar a avut ghinion, mai ales când bateristului i-a căzut în cap una dintre boxe. Cred că a rămas fără job după concertul de la Bucureşti.

Cum spuneam, Everlast era într-un mood negru. Când un puşti din public i-a strigat „Jump Around”! s-a apucat să îl „muştruluiască” la fel ca un tataie din trolebuz, nervos pe tineretul din ziua de azi: „I ain’t no jukebox, you ignorant motherfucker!”. Câte ceva despre look-ul lui Everlast. Nu comentez faptul că a îmbătrânit rău: timpul nu ne iartă pe niciunul. Dar să ai tu curea la chitară Louis Vuitton cu monogramă, înseamnă că eşti ţăran rău.

Muzica a sunat însă bine, accentele de blues au fost ok. A cam lipsit energia, chiar şi pe Jump Around.

Pendulum, însă, au explodat publicul. Chiar dacă au intrat cu jumătate de oră întârziere, de la început până la sfârşit au fost energie pură. Lumini, visuals – foarte tari. Publicul a fost extraordinar. Puştime, în general, cu chef de sărit. S-a făcut şi pogo, cuminţel şi de bun simţ până au venit nişte skinheads de România care au cam împins violenţa prea departe.

Super tributul pentru Prodigy, cu linia melodică de la Voodoo People. Vorba prietenei mele: ăştia sunt noii Prodigy.

Păcat că pe Nero i-au băgat pe o scenă mică, cu sonorizare proastă. Meritau mai mult. Probabil că s-au gândit organizatorii că la ora aia, 1 noaptea, duminică spre luni, nu va mai fi public. Ei, uite că era.


Recomandarile noastre


Parteneri

Back to top button