BAZAR

GALERIE FOTO IMPRESIONANTĂ: Hotel din perioada interbelică, situat în centrul Capitalei, în paragină

Alexandru Iacob, un tânăr din Bucureşti, în vârstă de 22 de ani, student la Facultatea de Jurnalism din cadrul Universităţii Hyperion, este pasionat de fotografie şi de imobilele părăsite. În timpul explorărilor sale urbane, tânărul a vizitat şi fotografiat starea avansată de degradare în care se află numeroase clădiri din Bucureşti, care odinioară se remarcau prin arhitectura lor. Tânărul postează toate imaginile surprinse în timpul sesiunilor sale de explorare urbană și pe blogul personal, reptilianul.blogspot.ro. Printre imobilele pe care le-a fotografiat se află şi Hotelul Muntenia, fostul Hotel Paris, situat ultracentral, în istoricul pasaj Victoria, vizavi de Palatul Telefoanelor şi la 100 m de Universitate.

Alexandru Iacob spune că a decis să facă aceste fotografii pentru că îi place contrastul creat între clădirile abandonate şi celelalte construcţii şi, totodată, a vrut să prezinte starea avansată de degradare în care se află unele clădiri vechi din Bucureşti. „Un alt motiv destul de important care m-a determinat să fac asemenea fotografii este acela de a arhiva o parte din istoria rămasă, din Bucureştiul contemporan„, spune tânărul, cunoscut în blogosferă cu pseudonimul Reptilianul.

Primele fotografii făcute de tânăr în interiorul acestei clădiri în paragină au fost făcute în 2009, iar în primăvara acestui an Alexandru Iacob s-a întors aici pentru a surprinde gradul avansat de degradare al unităţii hoteliere. „După mai bine de trei ani am intrat din nou în Hotel Muntenia. Dacă prin 2009 încă mai funcționa liftul, acum în locul lui a rămas un gol imens un jurul căruia s-au încolăcit scările. Înainte i se spunea Hotel Paris, astăzi este cunoscut ca Hotel Muntenia, dar e complet abandonat. Cu toate astea, încă mai figurează pe unele site-uri de turism din București care garantează confortul cazării. Ai crede pe cuvânt dacă nu ar apărea și imaginea clădirii cu fațada murdară și geamurile sparte. Pe sub corpul mai nou al hotelului trece pasajul Victoriei care este în pericol de prăbușire din cauza neconsolidării construcției. De asemenea, a fost marcat înainte cu mai multe buline roșii, dar au dispărut suspect, probabil cu intenția de a nu speria trecătorii și clienții barului și restaurantului din pasaj„, a scris tânărul bucureştean pe blogul personal.

Alexandru Iacob este cunoscut pentru explorarea urbană pe care derulat-o în special în Bucureşti. În timpul explorării urbane el a ajuns în tuneluri, case părăsite sau pe acoperişuri şi a plecat de acolo cu o bucată de istorie – captată în imagini. Mai multe detalii despre povestea lui şi locurile pe care le-a mai explorat şi fotografiat găsiţi aici

Scurt istoric al Hotelului Muntenia, fostul Hotel Paris 

Construit între anii 1925 și 1930, unitatea de cazare a fost numită, la început, Hotel Paris. Iniţial, hotelul avea doar două etaje, iar după cinci ani a fost supraetajat atingând înălțimea actuală. Deşi în 2006 clădirea a fost abandonată, Hotelul Muntenia încă mai figurează pe numeroase site-uri de turism ca o unitate de cazare clasificată cu o stea, care garantează confortul turiştilor, având chiar şi numere de telefon afişate, la care puteţi suna pentru rezervare. „Situat ultracentral, Hotel Muntenia Bucuresti are în vecinătatea lui: Parcul Izvor, Parcul Cişmigiu, Piaţa Revoluţiei, Palatul Regal, Senatul, Ateneul Român şi Piaţa Universităţii. Prin poziţionarea sa pe harta Bucureştiului, hotelul reprezintă un avantaj atât pentru cei care vin în vizită, cât şi pentru cei aflaţi în Capitală cu afaceri. Camerele sunt 110 la număr, amplasate pe 5 nivele. Dotări şi facilităţi: 233 locuri, apartamente, camere single, camere duble, camere triple, camere cu mai mult de 3 paturi, parcare, lift, duş, cadă, tv, frigider, telefon, animale de companie permise, facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi, seif şi farmacie„, aşa este descris hotelul abadonat încă din 2006, pe unul din site-urile de turism.

În ciuda descrierii pompoase, hotelul zace în paragină, iar niciunul dintre numerele de telefon afişate pe site-urile de profil nu este, însă, valabil (pentru a vă convinge intraţi AICIAICI sau AICI).

Hotelul Paris este un alt imobil de tranziţie stilistică de la Neoromânesc la Art-Deco în repertoriul lui Arghir Culina. Deşi principalele elemente morfologice ale faţadei, respectiv naşterea bovindoului de la primul şi al doilea etaj şi loggia amplă de la ultimul etaj sunt de factură Neoromânească, înclinaţiile Art Deco ale autorului pot fi observate la copertinele de la parter, parapeţii balcoanelor franţuzeşti şi chiar la stereotomia faţadei (un fin bosaj şi ancadramente cu forme epurate). Proporţiile incerte ale volumului sunt cizelate cu eleganţă de arhitect prin detaşarea bovindoului central de restul faţadei şi prin delimitarea acestuia de tuşe ample de umbră generată de balconul etajului întâi şi loggia de sub streaşină. Momentan elegantul imobil este părăsit, aşteptând poate o revitalizare similară Hotelului Cişmigiu„, se precizează pe arghirculina.blogspot.ro, blog realizat de Ordinul Arhitecţilor din România (OAR), Filiala Teritorială Bucureşti.

OAR, Filiala Teritorială Bucureşti, a iniţiat şi un proiect cultural dedicat memoriei arhitectului Arghir Culina şi creaţiei sale. „Arghir Culina este imaginea unei evoluţii stilistice a primei jumătăţi a secolului XX într-o Românie care încuraja şi răsplătea creativitatea, oamenii de afaceri şi antreprenorii. Arhitectul Culina este o poveste de succes cu un final amar, cauzat de schimbarea atmosferei politice de după cel de-al Doilea Război Mondial. Regimul politic de după martie 1945 l-a retras din viaţa profesională, pentru ca, mai târziu, să îi sechestreze toate proprietăţile arhitectului, şi să încerce (destul de eficient) să îl şteargă din memoria culturală a Bucureştiului şi a României. Din acest ultim motiv datele biografice sunt, din păcate, destul de puţine sau deduse. Având în minte evoluţia stilistică palpabilă a lui Culina, volumul şi calitatea operei sale am dezvoltat în cadrul OAR, Filiala Teritorială Bucureşti, acest proiect cultural dedicat memoriei arhitectului şi creaţiei sale. Prin această acţiune ne dorim să readucem aminte publicului de arhitectul Arghir Culina şi opera sa. Traseul pe care îl iniţiem este unul ghidat prin pliantul de faţă şi prin adresa web, pe care ne propunem să postăm mai multe informaţii legate de arhitect pe măsură ce le identificăm, pentru că ne dorim ca publicul (deopotrivă turişti şi bucureşteni) să viziteze clădirile pentru a nu pierde amintirea arhitectului„, precizează reprezentanţii OAR pe blogul dedicat arhitectului Arghir Culina.

Potrivit aceleiaşi surse, din punct de vedere stilistic se identifică trei perioade în arta lui Arghir Culina: eclectică şi Neoromânească, Art Deco cu influenţe Neoromâneşti şi Art Deco propriu-zis. În perioada eclectică şi Neoromânească se simte amprenta arhitectului Eracle Lăzărescu în lucrări ca: Vila Mincu din parcelarea Ioanid, vila din Aleea Alexandru nr. 4, Tribunalul din Piteşti, Casele Grigore Coandă din Piteşti, Hotelurile Louvre (Capitol) şi Palace (Cişmigiu) şi socluri de sculpturi; spre perioada Art Deco cu influenţe Neoromâneşti arhitectul face tranziţia prin Hotel Paris (Muntenia), Imobilul din Hristo Botev 3 şi vila Kimon Loghi, pentru ca apoi să creeze lucrări ca Imobilul Societăţii Generale de Asigurare Dacia România, Căminul Studenţilor la Medicină şi Hotel Stănescu. Proiectele pentru imobilele din Şerban Vodă şi Jean Louis Calderon, hotelurile Liric (Opera), Union şi Ambasador şi vila Emil Prager, Arghir Culina adoptă un Art Deco apropiat de modernism, se mai precizează pe blogul dedicat arhitectului.


Recomandarile noastre


Parteneri

Back to top button