Hotel de cinci stele și „furnicarul” spionilor și lumii mondene din Bucureștiul secolului trecut. Povestea Athénée Palace

27 iul. 2022
5879 Afișari
Hotel de cinci stele și „furnicarul” spionilor și lumii mondene din Bucureștiul secolului trecut. Povestea Athénée Palace
Hotel de cinci stele și „furnicarul” spionilor și lumii mondene din Bucureștiul secolului trecut. Povestea Athénée Palace. Sursa foto: Facebook

Pe lângă faptul că este unul dintre cele mai luxoase și cunoscute hoteluri din București, Athénée Palace are și un important rol istoric – se află într-una dintre cele mai importante zone din Capitală și aici s-au scris pagini din istoria orașului și a țării. De la lumea mondenă a orașului la spioni și contraspioni pe timp de război, apoi informatori în timpul regimului comunist, vă prezentăm povestea hotelului Athénée Palace.

Situat în inima Bucureștiului, fiind martor la o mulțime de evenimente istorice din ultimii 108 ani, Athénée Palace reprezintă unul dintre cele mai luxoase și populare repere din Capitală. Hotelul a fost ridicat în zona Palatului Regal (actualul Muzeu Național de Artă), zonă care s-a bucurat de o atenție deosebită în perioada domniei lui Carol I, aici fiind ridicate mai multe edificii-simbol pentru Capitală, precum Ateneul, Hotel Imperial, Palatul Jockey Club sau Fundația Culturală Carol I. Totuși, au mai rămas spații libere unde au fost chemați investitori pentru a „popula” centrul orașului.

Un astfel de spațiu se afla pe Strada Episcopiei, colț cu Calea Victoriei, în imediata apropiere a Ateneului Român. Pe acest teren se aflase Hanul Gherasi, deținut de Ivanciu Gherasi, care a funcționat aici până în jurul anului 1850. Terenul a fost achiziționat și folosit ulterior de Niculae Neculescu, un proprietar înstărit, venit în Capitală din Râmnicu-Sărat. Acesta a amenajat aici un hotel care a funcționat până la începutul secolului XX, când clădirea a fost demolată pentru a se face loc a ceea ce avea să fie Athénée Palace.

Povestea Athénée Palace – prima clădire din București construită cu beton armat

Clădirea Athénée Palace a fost ridicată începând cu anul 1912, fiind proiectată de arhitectul francez Théophile Bradeau. Un lucru poate prea puțin cunoscut legat de acest hotel este faptul că a fost prima clădire din București realizată cu beton armat. În spatele hotelului s-a aflat o societate franceză condusă de un baron pe nume Marseille, care dorea să construiască în București un hotel de lux, la standardele celor din marile capitale europene.

Construcția a fost încheiată în anul 1914, hotelul realizat în stil clasic, bogat decorat cu stucaturi și cu o mulțime de decorațiuni deosebite deschizându-și porțile.

De asemenea, Athénée Palace și implicit Bucureștiul au jucat un rol important în Primul Război Mondial, atât pe timp de participare în conflict cât și înainte ca țara noastră să intre în război. Potrivit editorului Ernst Latham, Capitala reprezenta un adevărat refugiu pentru jurnaliștii români, iar Athénée Palace era un „mare centru de intrigi”:

„România era singura ţară din Europa unde jurnaliştii ţărilor neutre sau aliate puteau să lucreze şi ţara era într-o poziţie magnifică pentru istorie. Dacă armata germană se ducea spre sud, trebuia să treacă prin România, dacă se ducea la est, spre URSS, trebuia să-şi stabilească baza invaziei aici. România era o capitală pentru istorie. Aici, la hotelul Athenee Palace, era un mare centru de intrigi”.

Hotelul a fost modificat radical după doar două decenii

Aici și-a instalat cartierul general mareșalul german Von Mackensen în Primul Război Mondial când trupele germane au ocupat Bucureștiul, și tot aici au fost încartiruiți și ofițerii armatei imperiale, între decembrie 1916 și decembrie 1918.

Hotel Athene Palace - 1916
Sursa foto: Bucurestii Vechi si Noi

Anul 1937 a adus o serie de schimbări radicale fațadei hotelului Athénée Palace. Sub coordonarea arhitectului Duiliu Marcu, fațada decorată a hotelului este înlăturată, aceasta fiind simplificată considerabil pentru a conferi clădirii un aer pur modernist. De asemenea, pe primele trei etaje au fost trasate trei arcade alungite.

Caracterul de cuib pentru dezbateri, intrigi și conspirații a fost amintit și de jurnalistul A.L Eastermann de la publicația londoneză Daily Express, care a pus accentul în memoriile sale de la hotelul Athénée Palace pe „mobilierul său puternic ornamentat, piloni de marmură și aur, candelabre strălucitoare mari, precum și canapele adânci, care te invită la conspirație”.

În perioada interbelică, în special în anii ’30, Athénée Palace a devenit una dintre cele mai populare locații pentru lumea mondenă din București și nu numai. Doamne cochete, oameni politici influenți, vedete și chiar regi, regine sau prințese participau adesea la recepțiile și ceaiurile dansante organizate fie în sala „Le Diplomate” fie la English Bar-ul din cadrul hotelului, unde se serveau trabucuri și băuturi sau cocktailuri din cele mai fine, într-o atmosferă parcă scoasă din filmele de epocă.

Athénée Palace în timpul anilor ’40 și ai celui de-Al Doilea Război Mondial

Din păcate, înflorirea adusă de perioada interbelică s-a scurs rapid, iar anii ’40 au adus atât răspândirea celui de-Al Doilea Război Mondial, cât și un puternic seism în București, care, din fericire, nu a afectat structura de rezistență a Athénée Palace, însă a afectat fațada, aceasta fiind „brăzdată” de crăpături vizibile.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial Athénée Palace și-a câștigat adevăratul renume de „cuib de spioni”. Potrivit scriitoarei Ioana Ieronim, în Athénée Palace existau „linii prin care se poate auzi de la un etaj la celălalt, există puncte din hotelul Athenee Palace-ului despre care ea spune că erau folosite, în care chiar dacă vorbeşti in şoaptă se aude perfect în unghiul opus. Erau jocuri pe care le făceau jurnaliştii americani, care ştiau aceste puncte, şi vorbeau în şoaptă, dând informaţii false şi observând spionii germani cum ascultă şi notează. (…) Clădirea însăşi se oferea drept centru de spionaj, diferenţa dintre adevăr si manipulare, totul se petrecea aici în hotel”.

De asemenea, aici au fost cazați pe vremea celui de-Al Doilea Război Mondial și jurnaliști străini de la publicații cunoscute care au lăsat memorii mai mult sau mai puțin bune legat de ce se găsea aici. Spre exemplu, corespondentul străin al New York Times, C.L Sulzerberg, a scris în cartea sa „A Long Row of Candles” despre perioada în care a locuit la Athénée Palace:

„Aceasta era o unitate de confort cu servicii excelente … un personal corupt căutând întotdeauna să schimbe banii unui client, la rate de pe piața neagră, și o concurență continuă între femeile de moravuri ușoare pentru a partaja căldura patului unui client.”

Și contesa R.G Waldeck a scris despre hotel, numindu-l „centrul Bucureștiului, topografic, artistic, intelectual, politic și, dacă doriți, din punct de vedere moral”.

Din păcate, bombardamentele aviației anglo-americane din 1944 au afectat puternic Athénée Palace, o parte din hotel arzând, iar toate geamurile și decorațiile de sticlă fiind distruse de suflul puternic al exploziilor.

Hotel Athene Palace - 1944

Soarta Athénée Palace după războaiele mondiale

Din fericire, hotelul a fost renovat imediat după război însă a fost naționalizat în 1948 de regimul comunist proaspăt instaurat. Cu greu, clădirea și-a păstrat farmecul și măcar o parte din aerul interbelic pe parcursul perioadei comuniste – fie prin personaje savuroase, precum Păstorel Teodoreanu, scriitori, actori sau barmanul Petrică Johnson. Regimul comunist transformase hotelul într-o adevărată „fortăreață” informativă, aici fiind plantate microfoane în toate camerele și la toate mesele. Mai mult, erau ascultate toate telefoanele din hotel dar și toate telefoanele publice pe o rază de un kilometru.

„Directorul general al hotelului a fost un colonel sub acoperire în cadrul Direcției de contraspionaj a Securității. Directorul adjunct al hotelui este un colonel de la DIE, organizaţia de informații externe român. Portarii supraveghează, personalul de menaj fotografiază toate documentele în camerele oaspeţilor. Prostituate din hol și de la bar și din clubul de noapte raportau direct angajatorilor lor. Cei care îşi făceau veacul pe acolo, inclusiv intelectualii din cafenea, ca şi ceilalţi clienţi, erau puşi acolo anume”, nota scriitorul Dan Halpern despre hotel în perioada regimului comunist.

După cum aminteam mai sus, unul dintre personajele cunoscute care treceau pe la Athénée Palace era Păstorel Teodoreanu, care devenise bun prieten cu Nicolae Colea Olexiuc, celebrul bucătar al hotelului, care a fost o puternică inspirație pentru rețetele pe care acesta le publica. Printre preferatele sale se numără ghiveciul măcelăresc, batogul, salata boeuf sau aspicul. Desigur, în timpul vizitei sale din 1968, președintele SUA, Richard Nixon se declara extrem de mulțumit de mesele special alese pentru șederea sa de către maestrul Iulian Stanciu. În bucătăria Athénée Palace a fost ucenic un alt mare maestru al artei culinare de la noi din țară, și anume Dumitru Burtea.

Cutremurul din 1977 a afectat puternic clădirea, fiind necesară o renovare, care a avut loc în anul 1983. Din păcate, această renovare a furat din farmecul de odinioară al hotelului, interioarele fiind decorate în stilul insipid al epocii ceaușiste.

Athénée Palace și-a închis porțile în anul 1994, fiind cumpărat ulterior de Hilton International pentru suma de 42 de milioane de dolari, hotelul devenind Athénée Palace Hilton din 1997, prilej cu care a fost reamenajat, modernizat și dat spre circulație. În 2020 a avut loc ultima mare renovare a hotelului, după un plan în două etape: prima cuprinde actualizarea designului şi a infrastructurii celor 132 de camere ale „Aripii Noi”, construită în 1965, iar cea de-a doua vizează renovarea faţadei hotelului şi a camerelor din „Aripa Veche”, construită în 1914.

În prezent, hotelul are 272 de camere, un restaurant cu specific italian, o cafenea, celebrul English Bar, un centru de afaceri, săli de conferință, centru de fitness și zonă de shopping.

Cookies