Hotel Cișmigiu. Povestea unuia dintre cele mai renumite hoteluri din inima Bucureștiului

23 mart. 2022
8996 afișări
Hotel Cișmigiu. Povestea unuia dintre cele mai renumite hoteluri din inima Bucureștiului
Hotel Cișmigiu. Povestea unuia dintre cele mai renumite hoteluri din inima Bucureștiului. Sursa foto: Gândul

Puține clădiri din București arată astăzi cum arătau acum o sută de ani. Printre acestea însă se numără și Hotelul Cișmigiu, situat pe Bulevardul Elisabeta, chiar lângă grădinile care i-au împrumutat numele. Cu o istorie de peste un secol, aici s-a perindat de-a lungul timpului atât luxul, cât și paragina, motiv pentru care vă prezentăm istoria Hotelului Cișmigiu.

Înainte să putem vorbi despre Bucureștiul pe care îl știm în prezent, în jurul anului 1856, zona cuprinsă astăzi între Cercul Militar Național și grădinile Cișmigiu se aflau grădini întinse și case răzlețe. Pe locul unde se află astăzi Hotelul Cișmigiu locuia Sameșu Dumitrache, care o avea drept vecină pe „Bibica Roseti”.

Începând cu 1884 însă, dorința de modernizare și influențele venite dinspre occident duc la construirea primelor clădiri moderne în zonă, precum Cinema București, Palatul Eforiei Spitalelor Civile (sediul Primăriei Sectorului 5) și Casa Dotațiunii Oastei, care a devenit Hotel Astoria. Bulevardul Elisabeta apare propriu-zis abia în 1888, când primarul Pache Protopopescu a decis trasarea marelui bulevard Est-Vest, care făcea legătura între Palatul Cotroceni, reședința de vară a regelui Carol I, și Obor. Astfel, porțiunea dintre Mihail Kogălniceanu și Bulevardul Academiei a fost denumită Bulevardul Regina Elisabeta.

Hotelul Cișmigiu este construit în 1912

Terenul pe care avea să se construiască hotelul denumit la acea vreme Palace Hotel se afla în proprietatea blănarului Sigmund Prager, care l-a vândut inginerului Nicolae Nacu Pissiota, macedo-român stabilit în România. Acesta construiește aici unul dintre cele mai impunătoare hoteluri din întregul București. Proiectul a fost realizat în familie: Pissiota, care a devenit inginer în urma studiilor realizate la Paris, a realizat structura de rezistență, iar vărul său, arhitectul Arghir Culina, a realizat concepția și organizarea hotelului. Arghir Culina a proiectat înainte de Palace Hotel și Hotelul Luvru (Capitol de azi) și, ulterior, Hotelul Negoiu, dar și Union și Ambasador.

Palace Hotel a fost realizat în stil ecletic, cu elemente Art Nouveau dar și neoclasice, în ton cu curentul arhitectural care devenise popular în Europa de început de secol XX. Hotelul este proiectat în formă de U, precum hanurile și clădirile de locuit din orașe – astfel, puteau fi amenajate grădini verzi și curți de lumină.

Hotelul a fost inaugurat un an mai târziu, în 1913, Palace Hotel fiind unul dintre cele mai moderne din întregul București. Dispunea de 200 de camere, sală de baie în apartamente, săli de lectură și corespondență, bar, săli de biliard, atât englez cât și francez, restaurant cu galerie superioară, telefon în fiecare cameră, concerte simfonice la orele de masă, și automobil care ducea și aducea clienții la gară.

Camerele aveau decorațiuni cu foițe de aur, iar lobby-ul hotelului era iluminat de un candelabru impresionant.

Directorul Palace Hotel era George Fabris, care ocupase funcția de „Director al Serviciului Apartamentelor și Voiagelor M.S. Regelui Leopold I (al Belgiei)”, ocupând de asemenea în trecut conducerea altor mari hoteluri europene. Personalul era, de asemenea, ales riguros și provenea în mare parte din țări apusene, limbile auzite pe holurile și în bucătăriile hotelului fiind mai degrabă engleza, franceza sau germana decât limba română.

Ce aduc cele două Războaie Mondiale și perioada interbelică

După ocuparea Capitalei de forțele germane în cel de-al Doilea Război Mondial, Comandamentul Militar Imperial German este realizat în sediul Primăriei Capitalei de pe bd. Elisabeta, în apropierea hotelului. La scurt timp, Palace Hotel devine Centrul pentru Răniții Războiului, aici fiind arborate drapele albe cu crucea roșie.

Bulevardul Elisabeta se transformă în perioada interbelică într-un veritabil Broadway al Bucureștiului, fiind împânzit de firme și reclame luminoase ale mai multor cinematografe, unul fiind chiar la parterul Palace Hotel: cinematograful Palace. Alături de acesta, la parterul hotelului, se mai aflau, printre altele, cofetăria Grigoriu, bodega Vega și franzelăria Otto Gagel, unde se va deschide Berăria Gambrinus în anul 1941.

Berăria Gambrinus continua tradiția cunoscutei berării cu același nume, luată în comandită de marele dramaturg I.L. Caragiale în 1901, și care funcționase pe strada Ion Câmpineanu, la numărul 4. Aici veneau la o bere atât jurnaliști de la Adevărul sau Universul, care căutau subiecte de știri și bârfe, scriitori sau actori de la Teatrul Național deopotrivă.

Bombardamentele armatei americane din primăvara anului 1944 au afectat acoperișul Palace Hotel, acesta fiind distrus. Acoperișul a fost refăcut, însă fără cupolele care îl decorau. Din fericire, acestea au fost realizate din nou în anul 2017.

Regimul comunist, schimbări de nume, și degradarea…

Instaurarea regimului comunist afectează și Palace Hotel, care este naționalizat și redenumit în „6 martie”, data la care primul guvern comunist al țării a fost instaurat. Aceeași soartă o are și Bulevardul Elisabeta, care primește același nume. Denumirea este schimbată din nou în 1965, când Palace Hotel devine Hotel Cișmigiu.

Deși nici cinematograful nu scapă, fiind redenumit Cinema „Timpuri Noi”, Berăria Gambrinus este un caz aparte, aceasta păstrându-și numele până la închidere, în anul 1995.

Din nefericire, starea de degradare avansată a hotelului, precum și reparațiile neglijente sau neajunsurile financiare au afectat iremediabil clădirea, adesea fiind raportată lipsa apei sau a electricității în camerele de hotel.

Începând cu 1990, clădirea hotelului devine căminul studenților Academiei de Teatru și Film, care sunt cazați aici în condiții de nedescris. Mai mult, fostul Palace Hotel este închis în anul 1995, din cauza stadiului avansat de degradare, dar și a unui incident devenit legendă urbană. Studenta de origine basarabeancă Neli Bejan și-a pierdut viața după ce a căzut de la etajul doi în casa liftului. Chiar dacă a strigat după ajutor timp de trei ore, tânăra s-a stins în cele din urmă cu mult timp înainte să fie găsită de cineva. Incidentul a inspirat trupa Vama să scrie piesa „Hotel Cișmigiu”, și a alimentat poveștile potrivit cărora fantoma fetei a bântuit scara liftului mulți ani după tristul eveniment.

… Urmate de renaștere

Din fericire, Hotelul Cișmigiu își continuă povestea, după ce clădirea a fost preluată în 2004 de un cunoscut dezvoltator imobiliar, care are ca scop reconstruirea clădirii după schemele și specificațiile de la începutul secolului trecut.

Începând din 2012, hotelul a început să găzduiască din nou clienți din întreaga lume, fiind reintrodus în circuitul ospitalier al Bucureștiului drept una dintre cele mai populare locații, fiind cotată cu patru stele. În ultimii ani au fost aduse noi lucrări de restaurare și modernizare, precum cele din 2017, când au fost realizate vechile cupole ale acoperișului, distruse de bombardamentele din 1944. Mai mult, Hotelul Cișmigiu este singura clădire istorică din București prevăzută cu parcare subterană.

Dacă doriți să aflați mai multe despre Hotelul Cișmigiu vă invităm să citiți episodul tematic din seria „Make Bucharest Great Again”

Cookies