Cu pretextul reparației pagubelor de după cutremurul din ’77, Nicolae Ceaușescu și-a propus eliminarea identității istorice și culturale a orașului prin înlocuirea clădirilor vechi din zona centrală cu un nou Centru Civic. Acesta urma să fie înlocuit cu clădiri cu arhitectură inspirată din țări precum China sau Coreea de Nord, amplasate de-a lungul unei artere asemnănătoare cu Champs-Elysees din Paris.
În acest scop zeci de clădiri din Centrul Capitalei au fost puse atunci la pământ, cu efecte grave asupra identității și patrimoniului culltural al orașului. Pentru a putea înțelege mai ușor amploarea demolărilor a fost realizat proiectul online Portmanteau, ce permite vizualizarea unei hărți a demolărilor, suprapusă peste actuala hartă a Bucureștiului.
În plus, proiectul permite suprapunerea hărții demolărilor peste orice alt oraș și afișeazănumărul de oameni strămutați pentru a face loc proiectului relativ la densitatea medie a fiecărui oraș și procentul ocupat relativ la suprafața orasului.
Astfel putem observa că demolările lui Ceaușescu pentru Centrul Civic ar fi lăsat fără case circa 17.000 de locuitori ai Parisului sau 23.000 de londonezi. „Acest proiect este bagajul nostru, al bucureștenilor, iar întrebarea de la care am plecat a fost „Ce s-ar întâmpla dacă ne-am lua bagajul după noi în lume?”, scriu realizatorii proiectului, Bogdan Ilie și Dan Achim.
Demolările suprapuse pe harta Sibiului
Demolările suprapuse pe harta Constanței
Demolările suprapuse pe harta Parisului
Demolările suprapuse pe harta Londrei
Dorința dictatorului de a construi Noul Centru Civic în București a devenit rapid realitate prin ridicarea fostului Bulevard Victoria Socialismului, actualul Bulevard Unirii, între Piața Constituției, Piața Unirii și Piața Alba Iulia. În plus, tot pentru „centrul civic”, mai precis pentru ridicarea Casei Poporului pe Dealul Arsenalului, a fost șters de pe hartă și cartierul Uranus.
Printre cele mai cunoscute clădiri căzute victimă aspirațiilor ceaușiste se numără Spitalul Brâncovenesc din Piața Mântuleasa (intersecția Calea Călărași-Str. Mântuleasa) și Institutul de Medicină Legală Mina Minovici.
„Proiectul marcat în imagine este poate cea mai violentă cicatrice făcută de un regim totalitar în carnea unei capitale făcând din București orașul european cel mai devastat pe timp de pace”, scriu realizatorii site-ului