Harta gunoaielor din București. Cine face curățenie (sau ar trebui să facă), sector cu sector

07 dec. 2020
225 Afișari
Harta gunoaielor din București. Cine face curățenie (sau ar trebui să facă), sector cu sector
Ce ne facem cu gunoaiele de pe străzi? Cine este responsabil și care este soluția?

Contractele de salubrizare ale primăriilor de sector au devenit un subiect de nemulțumire pentru bucureșteni în urma scandalului de la Primăria Sectorului 1 din ultimele săptămâni. Mai mult, închiderea mai multor stații de sortare - reciclare a deșeurilor produse de bucureșteni ar putea duce la o adevărată criză a gunoaielor.

Există riscul ca problema deșeurilor municipale de la Primăria Sectorului 1 să se extindă în intregul București, după ce mai multe centre de sortare reciclare au fost închise sau li s-a suspendat activitatea. Este vorba despre centre de sortare – valorificare precum Ulmeni-Călărași (unde ajung deșeurile din 3 sectoare), dar și de stația de sortare a Sectorului 3. Acest lucru a încetinit procesul de colectare și de depozitare a gunoaielor deoarece firmele de salubrizare amenință că nu au unde să ducă deșeurile municipale. În aceste condiții, care este situația în fiecare sector și cum va influența această situație relația cu Uniunea Europeană?

Criza gunoiului din Sectorul 1. Disputa cu Romprest

Scandalul dintre Romprest și Primărie a început de la finalul lunii noiembrie, când prestatorul serviciului de salubrizare s-a plâns că n-a mai fost plătit de patru luni pentru ridicarea deșeurilor. Drept urmare, Romprest a decis să nu mai ridice depozitele necontrolate de deșeuri, deși o zi pe săptămână ridicarea lor este gratuită prin înțelegerea cu Primăria Sectorului 1.

Clotilde Armand, noul primar de sector, reclamă sumele mari pe care le pretind cei de la Romprest pentru serviciile oferite. Aceasta a acuzat firma de salubrizare de falsificarea facturilor și pretinderea unor sume de bani mult prea mari. În acest sens, nici bugetul oferit de fosta administrație nu era unul suficient pentru acoperirea costurilor de salubrizare, fiind o diferență categorică între suma pretinsă de Romprest, de 320 milioane lei și suma din buget, de doar 210 milioane lei. Primarul a anunțat că va fi luată o decizie în acest sens, deoarece „nu i se pare firesc” ca firma care „deține monopolul” să stabilească prețurile.

Romprest are în acest moment peste 2.600 de angajați și o cifră de afaceri de 241 de milioane de lei, cu un profit înregistrat de 23,7 milioane de lei.

Sectorul 2 – Supercom

Supercom este un client cu vechime al Primăriei Sectorului 2, având contract de salubritate de peste 20 de ani. Bugetul pentru salubritate pe 2020 s-a epuizat înainte de termen, iar de la 31 octombrie au fost epuizați și baniii pentru colectarea gunoaielor. Noul primar al sectorului, Radu Mihaiu, a decis să suplimenteze bugetul pentru salubritate cu 12,8 milioane lei, deoarece exista riscul ca străzile să fie umplute de gunoaie. De la anul însă, acesta a declarat că va organiza o licitație pentru a stopa monopolul firmei care „se abonase” la bugetul primăriei.

Supercom are în subordine peste 1800 de angajați, a înregistrat anul acesta o cifră de afaceri de 219,8 milioane de lei si un profit de 8,5 milioane de lei, având o creștere de peste 160% a profitului comparativ cu 2019.

Sectorul 3 – Direcția Generală de Salubritate Sector 3

Din luna februarie a anului trecut, Direcția Generală de Salubritate Sector 3 a fost trecută în subordinea Consiliului Local al Sectorului 3, drept serviciu public de interes local. DGS S3 se ocupă de salubrizare, curățarea străzilor, dezăpezire și îngrijirea spațiilor verzi din sector. Pentru aceste servicii, locuitorii sectorului plătesc taxa lunară de 6 lei, taxă care asigură și colectarea separată și transportul separat al deșeurilor.

Sectorul 4 – Rosal Grup

Firma deținută de familia Prigoană, în frunte cu Silviu Prigoană se ocupă cu gestionarea deșeurilor și deszăpezirea în sectorul 4 din anul 2017. De atunci, Rosal a semnat nu mai puțin de 15 contracte succesive, ultimul fiind semnat în luna octombrie pentru suma de 8,7 milioane de lei.

Rosal Grup nu a mai transmis date privind cifra de afaceri către Ministerul Finanțelor din anul 2018, când aveau în jur de 1.800 de angajați, încasări de circa 219 milioane de lei și pierderi de aproape 48 de milioane de lei.

Sectorul 5 – Salubrizare Fapte 5

Salubrizare Sector 5 a fost înființată de Daniel Florea în luna noiembrie anul trecut, special pentru a gestiona serviciile de salubrizare de pe teritoriul sectorului 5. Capitalul social al acestei entități este deținut în proporție de 99% de Consiliul Local Sector 5, în timp ce Administrația Domeniului Public Sector 5 deține procentul rămas.

Noul primar al sectorului, Cristian Popescu-Piedone s-a declarat nemulțumit de actuala organizare și a declarat pe pagina sa de Facebook că va organiza un audit, și eventual o licitație pentru a angaja o nouă firmă de salubrizare. Acesta a subliniat și numărul ridicat de societăți care gestionează gunoiul cetățenilor – „Sunt atât de multe firme implicate în bugetul public de salubritate, încât s-a ajuns ca unii să strângă gunoiul, alții să îl incarce și o altă societate să îl transporte.”.

Sectorul 6 – Urban

Situația din sectorul 6 este una mai complicată. Pe lângă Urban, companie aflată în insolvență, „abonată” la gestionarea gunoaielor de peste 20 de ani, au mai fost contractate și alte companii mai mici, deoarece Urban nu putea asigura colectarea și gestionarea deșeurilor în întregul sector. Actualul primar de sector, Ciprian Ciucu, s-a declarat nemulțumit de serviciile actuale și a declarat pentru Ziare.ro că va organiza pe parcursul anului următor o licitație pentru a găsi un singur contractor competent.

Urban SA, societate în insolvență, are în subordine aproape 2100 de angajați, a înregistrat încasări de peste 153 de milioane de lei și un profit de aproape 640.000 de lei, în creștere cu 20% față de anul precedent.

Între timp, vine 2021, an crucial pentru reciclarea în România

În cadrul anului următor, România trebuie să raporteze datele privind procentul de deșeuri care sunt reciclate către Uniunea Europeană. Pragul ce trebuie atins este de 50% din deșeurile produse în 2020, în timp ce în București rata de reciclare este de doar 8%. Neregulile vor atrage după sine amenzi zilnice uriașe pentru România și procedura de infringement pe acest subiect.

Începând cu prima zi a anului viitor, autoritățile și-au asumat că deșeurile municipale biodegradabile din Capitală vor fi obligatoriu colectate și gestionate separat. Din nefericire însă, nu există nici un traseu al acestor deșeuri, nici vreo autoritate învestită cu această datorie.

 

Cookies